Page 64 - Drumul_socialismului_1971_08

t B3IPPBmC B R J 7 •-■iTTTTÎ.-'T .*1 4 !27S^arsr^^ - ' ............ 'Mii.iiiiimBLicr3WTTSOBW3^Wmrr~-
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 167 ffi JOI 19 AUGUST 1971

ter m o centrala m alta sc A

COMPETENŢEI Şl RESPONSABILITĂŢII MUNCITOREŞTI

Performanţe de prestigiu

& Centrala termoelectrică Mintia este un adevărat colos energetic. Pentru a func­
ţiona Io puterea nominală, turbinele consumă pe oră peste 2600 tone de abur, la o presiu­
ne de 140 de atmosfere şi o temperatură de 550 geode Celsius Pentru producereo aburu­
lui, cele 4 cozone gigantice înghit în liecore zi o conlitote de huilă energetică egală cu
producţia zilnică de cărbune a minelor Lonea, Petrila, Dilja şi Aninoasa la un loc.
9 Pentru inălţorea acestui uriaş obiectiv energetic s-au excavat peste 6,7 milioane
metri cubi de pămint, s-au turnat şi montat aproope 300 000 mc betoone şi prefabricate
din beton.
Q Cele două coşuri de fum de rite 220 metri sînt cele moi înalte construcţii indus
triale din ţoră. ta glisarea lor s-ou obţinut şi cele moi ridica te viteze - 2,65 şi respectiv
3.20 ml pe zi.
$ Adevărate recorduri au stabilit montării, instalatorii, lucrătorii de la izolaţii. De la
incepuţul şi pînă la finalizarea /ucrâr/7. s-ou montat peste 60 000 tone de echipamente
VASILE DUMITRA CI IE, rc- energetice şi construcţii metalice, s-ou făcut peste 50 000 de suduri, din care numai cele IO A N MĂRCII, ou! I. (J-
pilotul meşter care a co­ mul rare ridici 'schelele şi
ordonat montajul uriaşelor de înaltă presiune însumează mai bine de 80 kilometri. La cele 4 grupuri s-au ..tros" peste rofrojcln
turbine cu o precizie Ire­ 100 kilometri de ţevi şi conducte, iar pentru izoloreo termică o instalaţiilor s ou executot
proşabil/!
peste un sfert de milion de metri pătraţi de izolaţii şi s au înzidit 7 000 mc de cărămizi
O Pentru asigurarea circuite/pr electrice interne, comanda, conducerea, supraveghe­
rea şi siguranţa funcţionării agregatelor s ou ,,pozof'' aproape 7000 kilometri de cobluri,
s-ou făcut peste 200 000 legături electrice şi s-au montat 4 C00 oporate de automatizare,
măsură, control şi protecţie.
O Cele 4 grupuri au fost puse in funcţiune in numai 20 de luni calendaristice, ceea
ce constituie o reolizore unică in ţară.
® Prin punereo in funcţiune o grupurilor cu 70 zile inointe de termen, din care 43 dc
zile Io grupul nr. 4, termozentrolo furnizează suplimentar opraope 200 milioane kilowoţi-
oră de energie electrică.

I z b i n d a f i n a l ă , s a l u t a t ă
e n t u z i a s t tle î n t r e a g a c o ­
l e c t i v i t a t e m u n c i t o r v . a s c ă COMUNIŞTII
d e lq M i n t i a , g ă s e ş t e . .l i p ­
s ă la ap el“ o b u n ă p a r t e *
d i n c e i c e a u f o r m a t p e
s c h e l e l e g i g a n t u l u i e n e r g e ­
t i c d e p e M u r e ş , o s t r ă l u ­ acuşîi oameni minunaţi instalarea celor 1 noo do a-
c i t ă } ) l c i a d â d e m u n c i t o r i , liarnte do mii ?imniiz;ir'\
Buldozeristul VALENTIN m a i ş t r i , i n g i n e r i c u î n a l t ă măsură m control din lor-
5TURZA a venit printre m(i('('iur;i|;i poarlA ţii sem­
primii pe şantier Şl o răs­ c o m p e t e n ţ ă şi r e s p o n s a b i l i ­ nătura şefului dc ovilind
colit milioane de metri t a t e p r o f e s i o n a l ă , d e o a ­ ai schelelor A.AI.C., EMIL CRISTIAN
cutai «le pAmlnl m e n i c a p a b i l i să se d ă r u ­
i a s c ă t r u p ş i s u f l e t ş a n ­
i\|ai presus de gigantism ul şi amploarea construc­
t i e r u l u i , m i s i u n i i d e c o n ­
ţiei, «le perform anţele tehnico şi economico, tio în ­
s t r u c t o r .
semnătatea deosebită pentru economia naţională.
Sint l i p s a la a p e l , d e p a r ­
t e d e a putea îm părtăşi Term ocentrala iVIititio .s-a dovedit a fi. «lin chiar p r i­
ma zi a existenţei ei, o innttă şcoală a abnegaţiei, te­
marea satisfacţie a d a t o r i ­
nacităţii, cnmpcdcnţcii .şi responsabilităţii m u n c ito ­
ei î m p l i n i t e , o m u l ţ i m e d e
a s e m e n e a o a m e n i . L i p s e s c reşti.
i n g i n e r i i E m i l i n n C a z a c a , — M in tia a fost şi râm ine pentru noi şi pentru ţară
K e m a r c a b ilo M i h a i M o r u ţ , T i ţ u D r ă g a n , o adevărată şcoală a m uncii, a educaţiei comuniste —
a firm ă p i m in d rie tovarăşul M o rin Niculescu. secre­
E u g e n
f r a ţ i i
F r a n e i s c
şi
G u n d i s c h , l o s i f V e r c ş e z a n , tarul co m ite tu lu i dc partid pe com plexul term ocen­
I n q n A n d r e i , K e s l c r M o r a l tralei. Aici au crescut şi s-au form ol m ii «Ic oameni
şi a l ţi i. S i n t l i p s ă la apel adevăraţi. Au înyăţnt meserie, şi-au rid ica t compe­
proiectanţii
r e a liz a r ă a e n e r g e tic ii ce.a, S e r g i u R o m e o S b q r - tenţa profesională, au riştigut o experienţă de prc.t.
D r q g o m i r ,
adevărat să m u n ­
A jci au ipvăţat ce înseamnă cu
G h c o r g h e
M a r i n e s c u ,
T u -
ceşti cu abnegaţie, zile si nopţi in şir fără contenire,
aici au deprins lupta cit greutăţile şi dorinţa «Ic a
birui, aici au dn bîm lit sim ţu l datoriei.
Forţa caro a ridicat spre cotele finale term ocen­
r o m a n e ş ti Un gind bun trala şi a dat asemenea d im en siun i morale colective­
lor, m iilo r «le constructori şi
oncrceticieni «le aici,
sint com uniştii, aceşti m in u n a ţi şi devotaţi soldaţi ai
Echipa monlnrulul ALE­ p a rtid u lu i care, aici la M in tia , au fost pe parcursul Oîir.nRGIir. HARŢII. m en­
XANDRU SELMEREŞ, cc« tor la condut-lo, om do lia-
care a executat montajul A u t r e c u t a p r o a p e 2 0 0 0 i n v e s t i ţ i i . P r o i e c t a r e a e s t e p r i m a d i n ţ a r ă e c h i p a t ă cu pentru „cei celor peste f» ani «le muncă, m intea ageră. inim a şi r.A la IticrAiile cric mal
turbinci nr. 4, culege acum d e z i l e d e la p r i m a l o v i t u r ă i n î n t r e g i m e r o m â n e a s c ă şi g r u p u r i d e m a r e p u t e r e şi .sufletul bătăliei cu tim p u l şi înălţim ea schelelor. 1 >Qr dificile
roadele unor eforturi stă­ d e t î r n ă c o p . C e e a c e in u r ­ a f o s t a s i g u r a t ă , c u d e o s e b i ­ d c a c e l a ş i t i p ş i s c c a r a c t e ­ mai înainte de a fi forţa de organizare şi m obilizare
ruitoare. de zile şl nopjl
«le încordare m ă c u 5 a n i e r a v i z i u n e , t ă c o m p e t e n ţ ă ş t i i n ţ i f i c ă şi r i z e a z ă p r i n a u t o m a t i z a r e a a colectivelor, com uniştii an trebuit să dobindcaşcă
c a l c u l a ş t e r n u t ţye h i r l i e şi t e h n i c ă , d e c ă t r e p r e s t i g i o ­ t o t a l ă a f u n c ţ i o n ă r i i , p i i n ­ ei înşişi forţă. Şi au cîşligat-o ? 1,a început au fost
î n c h i p u i t p e m a c h e t e e s t e s u l c o l e c t i v a l I n s t i t u t u l u i t r - o m a r e siguranţă in e.r- lipsă la apel“ doar 15 m em bri dc partid î n t r u singură organizaţie
a s t ă z i realitate, la p r o p o r ţ i i d e s t u d i i şi p r o i e c t ă r i e n e r ­ jiloatare. Consum ind huilă «Ic bază, astăzi sint fiT>'i de comunişti. Cele 22 o rg a n i­
şi d i m e n s i u n i u r i a ş e . Q'cr- g e t i c e B u c u r e ş t i . E x e c u ţ i a a e n e r g e t i c ă d c V a l e a J i u l u i zaţii comuniste sînt prezente la toate locurile «le
m o c c n t r a l a M i n t i a a t r e c u t r e v e n i t ş a n t i e r e l o r ş i u n i t ă ­ şi „ p o m p i n d " f o r ţ a m i l i a r ­ muncă ale term ocentralei, alcătuiesc un organism pu­
a s t f e l d e la s t a d i u l d e o b i e c ­ ţ i l o r a p a r ţ i n i n d T r u s t u l u i d e d e l o r d c k i l o w a ţ i - o r ă i n d o r R r â t u l e s c u şi T a t i a n a ternic. dc m arc robusteţe şi vitalitate, coloana v e r­
t i v i n c o n s t r u c ţ i e , la s t a d i u l c o n s t r u c ţ i i şi m o n t a j e e n e r ­ c e n t r u l şi r e s t u l T r a n s i l v a ­ H o r o d i n s c h i , c a i c a u c o n ­ tebrală a întreg ii colectivităţi dc aici. Fiecare al
d e o b i e c t i v i n d u s t r i a l in g e t i c e B u c u r e ş t i , c a r e s - a u n i e i . C . T . E . M i n t i a v i n e c e p u t p r o i e c t e l e î n t r e g u l u i treilea om du la M in tia este m em bru al pa rtid u lu i,
f u n c ţ i u n e . l' o l cc s-n c r e a t a c h i t a t c u c i n s t e d e s a r c i n i s ă a m p l i f i c e c a p a c i t a t e a î n ­ c o m p l e x . S i n t l i p s ă In a ­ lată una din m arile surse ale i/b in / iln r dc az.i !
la M i n t i a — h a l e l e şi c o ­ ş i a u f o s t la î n ă l ţ i m e a m i ­ t r e g u l u i s i s t e m e n e r g e t i c p e l r e n u m i ţ i i m e ş t e r i c o n ­ — A m colindat şantierele m u lto r term ocentrale şi
ş u r i l e , c a z o n e l e , şi t u r b i n e l e , s i u n i i g r e l e şi d e r ă s p u n d e ­ n a ţ i o n a l , f u r n i z i n d e n e r g i e s t r u c t o r i ş i m o n t ă r i L u c i a n
g e n e r a t o a r e l e şi s t a ţ i i l e d e r e c e l e - a r e v e n i t p e a c e s t e l e c t r i c ă la un p r e ţ d e cost P o p e s c u , Ş t e f a n T o t h . B e ­ am avut m ari satisfacţii — sc destăinuie com unistul
t r a n s f o r m a r e — a l c ă t u i e ş t e m a r e ş a n t i e r a l ţ ă r i i . C i t r e d u s . n j a m i n S z o b o d i , V i c t o r M a ­ Vasilc Dum itrache, reputat maestru în m ontarea tu r ­
u n v a s t şi o r g a n i c c o m p l e x d e s p r e e n c r g c t i c i e n i i c a r e — D i n c o l o d e p e r f o r m a n ­ m a , A d r i a n M u n t e a n u şi binelor. M in tia ne dă însă marea m u lţu m ire de a ne
c a r e , prin î n s e m n ă t a t e a sa a u a s i g u r a t p u n e r e a in f u n c ­ ţ e l e t c h n i c o - c c n n o m i c e iurr»- I o q h M i h a l c e a . S i n t l i p s ă fi îm p lin it pe noi înşine ea m un citori şi ca m em bri
d e o s e b i t ă p e n t r u e c o n o m i a ţ i u n e şi e x p l o a t a r e a g r u p u ­ g i s t r a t e la M i n t i a , p e p a r ­ la a p e l b r i g ă z i l e şi e c h i ­ «le partid şi de a fi pus um ă rul la îm p lin ire a celor
n a ţ i o n a l ă şi p r i n p r e s t i g i u l r i l o r e n e r g e t i c e , v r e a u să c u r s u l c e l o r 5 a n i d e m u n ­ p e l e conduse d c M i h a i P n - cu care am lucrat.
p e r f o r m a n ţ e l o r tehnice ob­ l ă s ă m f a p t e l e să v o r b e a s c ă . c ă î n c o r d a t ă şi e f o r t u r i p c s c u , A l e i a n d r u B i r o , F u - Sudorul dc îna llă calificare, Vasilc loncscu, unul
ţinute, constituie o re­ F a p t e l e v o r b e s c i n t r - u n c r e a t o a r e s i n t o a m e n i i ■— l o p l . a j o s , C s a k g l u a n , din realizatorii zecilor de k ilo m e tri de suduri speciale
m arcabilă r e a l i z a r e a e n e r ­ g r a i i m p r e s i o n a n t . C o n ­ m u n c i t o r i i , m a i ş t r i i , i n g i n e ­ M o i s e i i e u o v s e h i şi m u l ţ i . «le înaltă presiune, este un «lemn „ab solvent" al şco­
g e t i c i i româneşti. s t r u c t o r ii, m o n t or ii. i z o l a t o ­ rii. p r o i e c t a n ţ i i — o ţ i n u t să /un ite m u l ţ i c a r e a u Josot lii comuniste de la M in tia. Şi la fel ca el sînt m u lţi
adine şi d u r a b i l î n c r u s t a ­
— Clementele care n e î n ­ r i i şi c n e r g e t i r i c n i i . c u c o n ­ p r e c i z e z e i n g i n e r u l R u s a n . t ă in t e m e l i i l e t c r m o c e n t r e ­ a lţii. : Floarea Asanachc, D u m itru l'opcscu, flin d c r
d r e p t ă ţ e s c la o a s e m e n e a a - c u r s u l p r o i e c t a n ţ i l o r , a u I.or le. d a t o r ă m p i u ă la u r ­ lei, s e m n ă t u r a a b n e g a ţ i e i , G otfried. Teodor Ştefan, losif Vary, lo sif Sţics, Dio-
f i r m a ţ i c ’sint n e n u m ă r a t e şi m u n c i i d e a ş a m a n i e r ă , nti m ă t o t r e s - a c r e a t a i c i . t o t nisie Kădulcseu. A le x a n d ru Secbercs. V alen tin Stur- r.aocit ORTWIN. umil
Giganticele cazano sosite d e m a r e g r e u t a t e şi e x p r e ­ d e p u s a s e m e n e a e f o r t u r i , i n ­ c e e a c e c o n s t i t u i e a s t ă z i a ­ p a s i u n i i şi d ă r u i r i i lo r d c /.a. M ircca Flogătoiu. S-ar prelungi pe m ulte file lista diniro electricienii harnici
şl prlrepufl care au insta­
po şnntlcr In sule rto cult- s i v i t a t e — s p u n e c u n e d i s i ­ c i t s - a a s i g u r a t p u n e r e a in r e s t u r i a ş o b i e c t i v e n e r g e ­ m u n c i t o r i î n a i n t a ţ i , a f l a ţ i in lat cel peste I 001 de ki­
ansanible au devenii, sub p r i m e l e r i n d u r i a l e lupte; celor care, in cei 5 ani «lc existenţă pe şantier, au a­
..bagheta" maistrului DINU m u l a t ă m i n d r i p . i n g i n e r u l f u n c ţ i u n e in a v a n s — şi i n ­ ti c . D o r i m c u a c e s t p r i l e j . cum ulat şi şi-au a firm a t calităţile dc comunişti. lometri «lo cabluri
CHELAltU, ndevAratc uzi­ l e r o n i m R u s a n , d i r e c t o r u l t r - u n t e r m e n f o a r t e s c u r t ol î n c u n u n ă r i i e f o r t u r i l o r p e n t r u î n f ă p t u i r e a p o l i t i c i i — Eu om fost un sim plu du lg her — declară G hcra-
ne do «hun — o tu tu ro r c e l o r 4 g r u ­ s ă le a d u c e m t u t u r o r m u l ţ u ­ p a r t i d u l u i .
l . E C D e v a . zlcenslă t e r m o ­ T o ţ i c e i c e slut a s t ă z i l i p ­ sim llălăştăoan Astăzi sînt maistru. Şi aceasta dato­
c e n t r a l ă , p r i n p u t e r e a sn p u r i . In a c e l a ş i t i m n. d a t o ­ m i r i l e şi r e c u n o ş t i n ţ a n o a s ­ rită şantierului, moi ales com u niştilor care m-«u în ­
i n s t a l a t ă , rste c i q i n h i l ă s ă r i t ă calif of ii e x c e p ţ i o n a l e a tr ă . M u l ţ u m i m d i n i n i m ă s ă la a p e l a u p ă r ă s i t s c h e ­ dru m at şi m au a ju ta t şi a lă tu ri dc care mă stră­
p r o d u c ă d e a p r o a p e fi o r i l u c r ă r i l o r e x e c u t a t e ş i a m ă ­ c o n d u c e r i i p a r t i d u l u i p e n t r u l e l e M i n t i e i , to t a ş a c u m
a u v e n i t la c h e m a r e a p a r ­ duiesc să fiu la înălţim e.
ş i j u m ă t a t e m a i m u l t ă e - i e s t r i e i m u n c i t o r i l o r şi s p e ­ a t e n ţ i a şi g r i j a m a n i f e s t a t e T oţi la un loc şi fiecare în parte, aceşti oameni
n e . r g i e e l e c t r i c ă dec.it infreo- c i a l i ş t i l o r . t o a t e g r u p u r i l e p e r m a n e n t p e n t r u c r e a r e a t i d u l u i . Ii g ă s i m p r e z e n ţ i ,
p u r t i n d c u e i o p ă r t i c i c ă n-au lucrat niciodată după program ci atita cit a
g a R o m â n i e a a n u l u i 193S. a u a t i n s in t i m p r e c o r d p u ­ c e l o r m a i b u n e c o n d i ţ i i d e
E s t e o r e a l i z a r e e x c e p ţ i o n a ­ t e r e a n o m i n a l ă şi c e i l a l ţ i r e a l i z a r e a o b i e c t i v u l u i , h i d i n e p o p e e a M i n t i e i p e fost nevoie. 7.ile întregi. 24 tic ore din 24. Ei au b i­
m a r i l e ş a n t i e r e e n e r g e t i c e ru it greutăţile provocate în pcrioatla «Ic început dc
lă, c a r e v o r b e ş t e d e la s i n e i n d i c a t o r i t e h u i r o - e c o n o m i r i a c e l a ş i t i m p , a d u c e m m u l ­ I
d e s p r e r e a l i s m u l şj j u s t e ţ e a p r o i e c t a ţ i . c e e a c c a f ă c u t ţ u m i r i l e n o a s t r e b i r o u l u i d e s c h i s e j>rin istoricele )î n ­ întîrzierea liv ră rii unor echipamente. Dar n-au cedat
t ă r i r i a l e C ' o n g r e s u l u i al I nici măcar o oră peste datele de execuţie. D im potrivă ,
o r i e n t ă r i l o r şi p r i o r i t ă ţ i l o r p o s i b i l ă r i d i c a r e a g r a d u l u i C ' n m i t e t u l u i j u d e ţ e a n d e
d a l e d e p a r t i d u l n o s t r u d e z ­ d c e f i c i e n ţ ă a a c e s t e i i n v e s ­ p a r t i d ş ; c o n d u c e r i i M i n i s ­ X - l e a a l P . C R . la R o v i - nu făcut totul mereu in avans, pentru că ciştigul dc
nari, Brăila, G a l a ţ i . B u c u ­ tim p este crezul constructorului. In prim ăvara a n u lu i
v o l t ă r i i e n e r g e t i c i i , i n c o n ­ ti ţ i i . D e a l t f e l , e s t e u n t i t l u t e r u l u i E n e r g i e i E l e c t r i c e
t e x t u l p o l i t i c i i g e n e r a l e d c d e cinste p e n t r u t o ţ i f a c t o ­ p e n t r u s n r i j i n u l a c o r d a t p e r e ş t i s a u p e S o m e ş . A c o l o trecut, cîn«l v îlto rile M ure şulu i am eninţau să inunde
a c c e l e r a r e a p r o g r e s u l u i *>.- rii c a r e a u c o n c u r a t la r e a ­ p a r c u r s u l d e s f ă ş u r ă r i i l u ­ t i n d e s e î n a l ţ ă m ă r e ţ e l e c i ­ term ocentrala, aceşti oameni au «lat o bătălie tenace
conotnic ol ffirii. l i z a r e a term ocentralei de a c r ă r i l o r . M u l ţ u m i m , d e a s e ­ t a d e l e e n e r g e t i c e a l e n o u l u i cu fu ria apelor. Şi n-a încetat nici o clipă nici fream ă­
fi o b ţ i n u t , f a ţ ă d e d e v i z u l m e n e a . s p u c i a l i ş t i l o r s t r ă i n i c i n c i n a l .
— C a l i f i c a t i v u l d e r e a l i ­ tul m uncii pe schele, nici pulsaţia de forţă şi lu m ină
g e n e r a l , o r e d u c e r e a c o s t u ­ e u c a r e om c o l a b o r a t în s p i ­ S p r e a c e s t e a d r e s e , c e i
z a r e e x c e p ţ i o n a l ă îl î n t r u ­ a term ocentralei.
lu i l u c r ă r i l o r in v a l o a r e , d e r i t t o v ă r ă ş e s c şi î n m o d r ă m a ş i s ă î n c h i d ă p o r ţ i l e
n e ş t e î n t r e a g a a c t i v i t a t e d e ­ Fă au făcut totul, lor li se datorează tot ce s-a clă­
p e s t e 2 00 m i l i o a n e , lei. f r u c t u o s la înălţarea acestei M i n t i e i t r i m i t a s t ă z i u n
p u s ă p e n t r u î n ă l ţ a r e a o ­ g e n e r o s dit măreţ şi d u ra b il aici pe m a lu rile M ureşului. Ieri,
T e r m o c e n t r a l a s e î n f ă ţ i ­ g i n d b u n şi u n
b i e c t i v u l u i — declară in g i­ m ari tcrmocentrale, la r e a ­ Sfilut. C a a p o i , m i n a ţ i d e au ju b ila t sincer, em oţionaţi pentru o clipă de m ăre­
nerul ş e f C o r n e l C i o a r ă , o­ ş e a z ă c a o r e a l i z a r e r e m a r ­ l i z a r e a a c e s t e i n o i şi p r e s t i ­ ţia evenim entului. S-au bucurat din inim ă şi şi-au
c a b i l ă şi s u b a s p e c t u l g r a ­ f o r ţ a v o c a ţ i e i d e c o n s t r u c ­
m u l c a r e a om it ,.{n m i n ă ' 1 g i o a s e p e r f o r m a n ţ e o e n e r ­ t o r , sn p o r n e a s c ă şi ei spre strîns in im ile sobri şi dem ni de munca şi răspunderea
d u l u i î n a l t d e t e h n i c i t a t e .
c o o r d o n a r e a a c e s t e i u r i a ş e C e n t r a l a d e la M in tia este g e t i c i i r o m â n e ş t i . a l t e m ă r e ţ e s c h e l e şi î n ă l ­ lor «le m un citori, «le comunişti. Ei, aceşti oameni m i­ ,. Am fost un simplu dul­
Sudorl(a FLOAREA ASA- ţ i m i . nunaţi ai schelelor, gher. AstAzi sini maistru
NACIIE «ro deja la ar.Uv datorMA şantierului, muimi-
prezenţe demne pe şantie­ — > nlstllor «Ir airi" — kc des-
rele termocentralelor Icr- (Aimilc filirfîASlM liA-
nut, Cralova, Mintia LAŞTAOAN

VVSIIL IONLSCU. mn „Eu şi brigada mea am r.- Inginerul XICU i\I A flTAi:, Omologul sâu de la E *er- ln;;i ?ocul 1 iî:;:3 Mei . AN. In c iu rn i l sr: f OR \ Li­ VACILE TUIA. Inginer şef ,m i::l a f Im t aV. muiM.u
rirscul. Ia şcoala .Mioîici. xorinat întreaga izolaţie şeful şantierului lînergo- gomon:a|. inginerul VITO «Urert'in-1 l V\< nava. u- CIO VUA, h-jnul rare a avut adjum i la Energuumni a j. principal la rsoloaiarea
noul din autorii /.eriior dc tcrmicA in termocentrală" ronstruelijv. noul din oa­ T.AE niTUi. un e.vcmphi nul din r • :; :- y _i «■-».i:lu- ,.tn mină" răsun udei ea sl / un excelent urgani/. uar şi grupurilor < 'ungeiire, dc
hilomuiri «1 c smlurA spe­ — sc mindreştn pe drept menii e*rr ale:\(niosr ..sfa­ «Ic competenţă tehnică $1 cAlori ai i nr emulii i i-om- coordonarea imvegii Inves­ expert Iii mani ajut cazo­ iMimele ; ui:\ l eigă
ciala dc InaltA presiune cuvint mu-uiimul IONEL tul major" al termocen­ organizatorica plex «Ic iiicrAri tiţii nelor suei'vsu! miu:..-fii râurii1 a
VEDELEA tralei |>:ii am. . . i.iir juupriaţi