Page 68 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 68
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 168 ® VINERI 20 AUGUST 1971
curier • curier curier *ciirier c u r ie r - c u r ie r - c u r ie r -
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------’> Toate lămuririle privind
POSTA PAGINII salarizarea le puteţi obţine, de producţie, care nu au o
tovarăşe Gheorghe Pâtrui, din
DOi/ADA ÎNALTEI PREŢUIRI Vă simţiţi obligat, tovarăşe Blâjeni, nr. C30, adresîndu-vă Azi Vă le în care îşi au locul de
locuinţă proprie in comune
din
serviciului contabilitate
muncă, pot beneficia dc un
Nicolae Crişan, să vă moti la farmacia nr. 65, din Deva. cadrul IM. Barza. credit dc piuă la 15 000 lei
Deci, vi s-a rezolvat situaţia
★
vaţi, în urma criticii lăcute despre care ne scrieţi, to Noul sistem de acordare a informăm pe termen de 10—15 ani,
pentru a-şi construi locuin
in ziar.
MINEREŞTI că noi nu putem lua de bun varăşă Mariana Crăciuneac, alocaţiei de stat pentru copii despre». ţă proprietate personală în
Foarte bine. Numai
din Deva, bloc E 1, ap. 1.
va intra în vigoare la 1 sep
acea comună.
doar ce spuneţi dv. Aşteptăm
tembrie ac.
întreprinderile
un răspuns şi din partea con ★ vor primi instrucţiuni de n-
ducerii T.A.P.L. Hunedoara. Gestionarul Aron Ştefoni, plicare, să n-aveţi nici o gri A c te le n e c e s a r e Ia
★ din Subcetate, procedează jă, tovarăşe Petre Mcşterea- s c h im b a r e a
Cei treizeci şi cinci de ani au fost întregite de maistrul bind tinerilor din echipa sa Nu aveţi dreptate, tova- greşit. Inspecţia comercială n u m e lu i
petrecuţi in mină nu î-au miner Candin Stingă : despre bogăţia problemelor fâşâ Ana Lungu, din Deva. de stat ne spune că uleiul co gă, din Rnpoltu Mare, nr. C o n c e d iu l p e n tr u
imbătrinit. Are obrazul — Sturza este omul ce nu ridicate de partid in faţa In perioada cît aţi fost sa mestibil se vinde la litru, ca 275. Î n g r ijir e a c o p ilu lu i Persoana care pentru mo
proaspăt şi privirea ageră acceptă nerealizarea planu oamenilor muncii. Explică lariată la depozitul de bere re costă 11 lei. Dacă a vîn- ir tive temeinice solicită
ca atunci cînd era tînăr şi lui. La terminarea schimbu pe îndelete, calm şi docu aţi făcut multe absenţe ne dut mai scump şi aveţi do Prezentnţi-vă personal la b o ln a v schimbarea numelui ua de
a venit din moţime la Bar lui face de fiecare dată bi mentat, cu un pronunţat ca motivate, nu vă îndeplineaţi vezi concrete, sesizaţi organe administraţia ziarului nostru, In cazul cind copilul in pune, in acest scop, la
za. să se facă miner. Anii lanţul realizărilor. Stă de racter portinic. Şi ştie să se conştiincios sarcinile de mun le de miliţie sau Inspectora camera 242 şi, folosind „Mica vîrstă piuă la 2 ani este comitetul executiv al con
de inceput au rămas in ur vorbă cu oamenii, le dă in facă înţeles de cei din jurul că. Nu-i corect şi cinstit să publicitate'', vi se va rezolva bolnav de boli transmisibi siliului popular al comunei,
mă. Acum este şef de echi dicaţii şi ia atitudine împo lui. Din acest motiv este tul comercial de stat din ca problema, tovarăşe Marin I. le, mama salariată primeşte oraşului, municipiului unde
pă la sectorul l Musariu şi-l triva celor care mai trag stimat şi apreciat alit de aruncaţi vina pe alţii, cind drul Consiliului popular ju Câpăţînâ, din Hunedoara. un concediu medical pentru domiciliază o cerere, însoţi
găseşti fie coborînd in mi chiulul. Experienţa sa valo oamenii cu care lucrează, dv... deţean. „Curier" îngrijirea acestuia după cum tă de următoarele acte : co
nă la orizontul —60, fie in-, roasă il determină să vină cil şi de conducerea între dt urmează : pentru rujeolă ■— pii certificate ori legalizate
trînd in sediul organizaţiei zilnic cu propuneri referitoa- prinderii. N-aţi răsturnat autobuzul 14 zile; pentru tuse convul dc pe certificatele de stare
de bază a acestui orizont, al Deţinător a nouă decoraţii dar aţi... încălecat cu el ba sivă — 21 zile ; pentru va- civilă ale celui care solicită
cărei secretar este de multă printre care şi „Ordinul lustrada unui pod. De nu era ricelu — 14 zile ; pentru pa- schimbarea numelui; un c-
vreme. Muncii* clasa a Il-a, Nico balustrada... Apoi faptul că rotidită epidemică — 14 zi xemplar al Buletinului Ofi
Te intimpină cu „Noroc Oamenii lae Sturza este unul din vi s-a ridicat carnetul pentru După părerea mea BBO le ; pentru rubeolă — 5 zi cial al Republicii Socialiste
bun", ca toţi minerii şi-ţi milioanele de exemple, care 0 lună de zile, aţi plătit o le ; pentru scarlatina —- 21 România, in care a fost pu
vorbeşte ca un om ce-a vă dovedesc înalta preţuire pe mie de Iei amendă, aţi fost O cititoare din Deva (nu ştim de ce anonimă ? !) ne zile. Durata concediului se blicată cererea de schimba
zut şi trăit multe. Se scuză care partidul o acordă con sancţionat şi pe linie admi scrie i „Am o complicaţie ginecologică, netratată la socoteşte de la debutul bolii. re a numelui; actul de con-
din cind in cind pentru a ştiinciozităţii şi responsabi nistrativă etc. nu demon timp, care acam mă supără foarte mult. De citeva
da citeva indicaţii ortacilor lităţii oamenilor muncii. strează că şoferul Traian sâptâmîni vreau să ajung Ja un medic ginecolog, dar C r e d ite le p e n tr u simţămint, dat in formă au
tentică, al celuilalt soţ, in
şi-apoi revine. Se lasă greu împăcat cu Anghel, de Ja I.G.C.L. Câlan, nu reuşesc. Fac serviciu numai de dimineaţă şi nu emul schimbării numelui de
— Am in echipă băieţi ti re la modul cum trebuie ex gîndul că (n mai puţin de a fost vinovat ? pot părăsi locul de muncă pentru a mă prezenta la c o n s t r u ir e a d e familie comun, jnirtat în
neri, fieobişnuiţi încă cu na ploatat zăc&mintul De cu- doi ani va trece în rindul ir medic. După masa nu este medic de specialitate la lo c u in f e timpul căsătoriei; copia de
tura zăcămintului. Trebuie rind a propus conducerii re pensionarilor. Spune că nu De peste două sâptâmîni secţia ginecologie. Nu ştiu de ce. Angajaţii din mediul ru ciziei de aprobare a autori
să fiu mereu in mijlocul lor. deschiderea unei galerii pă vrea să audă de aşa ceva, nu mai (faceţi naveta. Lucraţi Cred că s-ar putea găsi o soluţie ca să fie un me tăţii tutelare (in cazul cind
răsite. „Aici se află încă ral, tn special cadrele di
Modestia nu-i singura ca midt minereu cu uţj conţi că se consideră tînăr, iar în dic specialist de serviciu şi dupâ-nmiazâ, ori la ca dactice, medicii, specialiştii in familie există şi minori
litate a şefului de echipă, nut bogat" — spunea Stur treprinderea minieră Barza | .... ........... i binetul dîn policlinică, ori Ja cabinetul cu plată. S-ar din întreprinderi agricole de cărora li se va schimba nu
a comunistului Nicolae Stur- za. Oamenii au avut încre mai are incă nevoie de el. | Prin muncă rezolva şi actuala situaţie a femeilor care înainte de stat şi cooperative agricole mele).
za. Hărnicia fi destoinicia, dere in vorbele sale şi ga — Şi-apoi — a adăugat masă nu ne putem deplasa la medic".
calităţile de bun organiza leria fiind redeschisă, s-au — am un necaz pe care ★
tor al producţiei şi muncii scos la iveală importante vreau să-l ştiu rezolvat cit 1 patriotică „Zilnic, zeci şi sute de oameni cumpără diferite
sint atribute ce l-au carac cantităţi de substanţă mine mai repede. Tinerii din în produse de lâ depozitul de materiale de construcţii ,
terizat întotdeauna. rală utilă. treprindere muncesc bine că i Vestiarul noului ştrand j din Hunedoara, str. Carpaţi, gestionar Mihni Vasile. VA RĂSPUNDEM LA ÎNTREBARE
— Ii datorăm mult res Şeful de echipă Nicolae sint harnici şi curajoşi... dar j din oraşul Deva a fost j Din toate colţurile Hunedoarei vin oamenii pînâ aici
pect, spune inginerul Aurel Sturza nu este doar un har cam neglijează să poarte | completat recent cu 600 de i să se intereseze dacă există cele de care au trebuinţă.
Marina, şeful sectorului, nic şi priceput miner. lo- uniforma de miner, care I huse pentru echipamentul i Aceasta deoarece conducerea O.C.L. produse indus
pentru corectitudinea sa, sif Toma, secretarul de par mie îmi este atit de dragă. | celor ce vin aici să se r&- \ triale Hunedoara nu s-a gîndit să instaleze un tele Nicolae Farcaş, din Gura- faţâ se aplică la oricare în
pentru modul în care se fa tid al sectorului, îl caracte Ei spun că au mai multe j corească. Toate aceste huse ; fon la acest depozit. După părerea mea ar fi foarte sada, ne spune că dovedeşte treprindere de stat unde va
ce înţeles de oamenii cu ca rizează ca pe un om cu tră costume nou-nouţe nepurta j s^au realizat în cadrul coo- j simplu sâ rezolve această chestiune. Noi, cetăţenii, o vechime in muncă de 12 lucra In cazul că va presta
re lucrează. A transmis dra sături morale de adevărat te. E adevărat. Dar eu vreau perativei „Solidaritatea" din ; ani, din care 7 ani de arma activitate la o cooperativă a-
gostea faţă de muncă mai comunist, ca pe cel mai să le insuflu dragostea şi | Deva prin muncă patrioţi- ! am economisi timp preţios. N-am mai fi obligaţi sâ tă. ,,La ce vîrstâ mă pot pen gricolâ de producţie va bene
multor generaţii. Bl i-a for vechi secretar al organiza respectul pentru haina ce ! că. Un aport deosebit la j venim dintr-un capăt al municipiului pentru o mică siona ?" — doreşte să afle ficia de pensie întreagă fără
mat ca mineri şi pe Vaier ţiei de bază de la orizon vorbeşte tuturor despre ■ confecţionarea lor şi-au a- i informaţie, sâ aflăm dacă este sau nu cutare produs. cititorul. Răspu.ns : ia vîrsta să se ţină cont de valoarea
Arva şi pe Nicolae Jurca, tul —60. stima de care ne bueurăm Am întreba la telefon, ni s-ar răspunde da sau nu şi de 62 de ani. produselor pe care le va ob
oameni apreciaţi de între — II vc2i adeseori — spu toţi acei care lucrăm (n a- ! dus ci'oitoril Francisc Ma- . gata. Ne mirăm că nu se gîndeşt»* conducerea OC.L, Alccu Zainotescu, din De ţine din acest sector pentru
produse industriale Hunedoara la acest lucru'' — scrie
prinderea noastră. ne losif Toma — cu ziarul dlncuri. ! ier, Olimpiu Ardcanu, E- I în numele mai multor cetăţeni loan Pop din Hu va, vrea să ştie dacă pensio munca prestată.
narilor li sc acordă un spor
Arsenic Versenic Uănesc —
Vorbele şefului de sector sau broşura in mină, vor ILIE COJOCARII ! lisabeta Mar ta. Victoria nedoara.
| Frenţiu şi alţii. i pentru activitatea neîntre Sarmizegetusn. Adresaţi-vă
V ______________________________ ruptă în muncă. Răspuns î Ministerului Muncii, strada
Articolul care reglementa a- Scaune nr l-3s sector IV,
ccastâ problemă a fost abro Bucureşti.
----------------------------------------------- ţ s ----------------------------- SlWtW gat prin republicarea Legii C. C. — Birsâu. Dorim sâ
nr. 27/1966, respectiv în anul va ajutam, dar cine poale şti
1969. Dc acest drept se bucu cine c... C. C. ?
CITITORII NE SCRII). ră numai angajaţii. Răspunsul pe care l-aţi pri
Arlain Iluicţ — Sîntandrei.
Dumitru Mariaş, absolvent
de liceu, din Hunedoara, ar mit de la oficiul de pensii
CE LE RĂSPUNDEŢI ? vrea să urineze cursul de ca este legal. Să-'
lificare pentru a fi autorizat
Florin Duc, din satul
ca impiegat de mişcare în cărîmb. care este pensionar
cadrul căilor ferate. „Unde de invaliditate încadrat in
. mu pot adresa ?" — ne în gradul III, ar vrea să afle Ia
„De circa un an s-a început săpatul unei fîntînî in treabă cititorul. II sfătuim ce vîrstâ i sc poate transfor
curtea şcolii din satul Turdaş — ne scrie o elevă din pe semnatarul scrisorii sa se ma pensia de invaliditate in
localitate. Noi, copiii ce învăţăm la această şcoală, adreseze fie in scris, fie per pensie penlru limită de vir-
ne-am bucurat mult cind i-am văzut pe părinţi că sonal la Direcţia regională stâ, dneu dovedeşte o vechi
vor să ne creeze o altă sursă de apă potabilă. Apa dc căi ferate Deva, strada me în serviciu .de 27 de ani,
din vechea fîntinâ nu mai poate fi băută din cauză Uorin nr. 12-14, telefon 13675. în grupa întîi de muncă.
că aceasta nu a fost curăţată niciodată. Bucuria Petru Lacrimă, din Hune Răspuns : Grâbiţi-vâ să îna
noastră însă a inceput sâ se spulbere. Lucrarea în doara, ne spune câ este pen intaţi cererea la oficiul de
cepută a fost lăsată în paragină Am fi continu.nl lu sionar de invaliditate, „înca pensii. După dotele comuni
crarea noi, numai că vîrsta încă nu ne permite sâ ne drat in gradul III şi ar vrea cate dc dv. aveţi acest dicpt
aventurăm intr-o astfel de treabă. Peste cîteva sâptâ- sâ şl ic dacă i se aplică Le începînd cu dala de 1 oc
mini începe un nou an de invâţămînt şi sint puţine gea nr 27/1966, republicată tombrie ac.
speranţe câ v-om avea parte de apă potabilă". in anul 1969 şi în cazul câ va Elisabela Lugojan, Hune
lucra la o întreprindere agri doara. Nu aveţi dreptul.
★
colă de stat. Răspuns: Pre
„Magazinul alimentar nr 120 din Mănerău, aparţi vederile legii vîn cazul de N. PANAITESCU
nător de O.C.L. Alimentara Hunedoara, e deschis...
la fără frecvenţă — ne scrie un cititor din această
parte a locului. Gestionara Maria Morar e mai mult DotArilo sociale, comerciale sau culturale, In care statul a Invcs
călătoare. Merge aproape la două zile la Hunedoara. tU sume Importante de bani, fac din cartierele noi de locuinţe o
Dacă vrei sâ cumperi ceva, n-ai cum. Curios este câ raşe la scarA mai mlcA, In care funcţionalitatea optimă e asigura „Ilustrate” din Brad
nici cei care răspund de bunul mers al acestei unităţi Cetăţenii - despre ei tă tocmai prin completarea lor cu astfel de obiective.
comerciale nu-i zic nimic, Astfel, în ziua de 27 iu Perspectiva din fotografia noastră, surprinsă fn cartierul Gojdu
lie, a venit o delegată de la O.C.L. Alimentara sâ ni Devei, se deschide cu o astfel de construcţie — complexul co
transfere nişte marfă la acest magazin. Numai că n-a şi neajunsurile lor mercial din strada Kogâlnlceanu. Foto: N. GHENA Examen, nu glumă I
avut cui sâ l-o predea. Pe cind va avea şi acest ma
gazin un program normal de funcţionare?". Călătorul străin dc oraşul Brad care vrea să caute
O scrisoare adusă la redac ce crede că-1 interesează dîn un bloc trebuie să o pornească dis-de-dimineaţă pen
+ ţie de Francisc Pop, în nu centrală. Ştim că din cearta DE ICI, DE COLO tru a-I putea găsi pînă spre apusul soarelui. Cum se
mele asociaţiei de locatari nr. constructorului cu I.G.C.L.-ul
„Cetăţenii din Visca, vecini cu cei din Valea Po 11 din cartierul Dacia — De suferim noi şi nu e drept". explică acest lucru ? Iată un exemplu : Blocul C 5
ienii, au mari probleme cînd e vorba de a călători va, cuprinde „of"-ul a peste Aceiaşi cetăţeni ne mal PE BAZA DE... PILE perioadă de timp la apel. In- îl găseşti pe strada Libertăţii la nr. 9. Cum insă pe
cu autobuzul I.T.A. Uneori autobuzul se opreşte sea 500 de familii din cartierul scriu : „Pe această cale — a- tr-una din zile, acesta a con zidul blocului nu scrie C 5, îţi continui drumul. Cam
ra la magazinul nou şi tot de acolo pleacă dimineaţa. respectiv. „De cînd au fost dicâ prin intermediul ziaru De citeva zile Roman Po dus motocicleta proprietate aşa sînt numerotate toate blocurile din oraş. Pe lingă
Altă dată, în cazul câ şoferul e din această parte a date în folosinţă blocurile 14, lui, zic ei — asociaţia noastră pa, din Deva, e reţinut la a personală in timp ce în singe numerele pe care le au la stradă, mai au şi citc unul
locului, autobuzul merge pinâ în capătul satului la 16, 18, 20, 21, 23, 2G şi 27 — încearcă sâ facă cunoscut tu restul miliţiei, urmind să fie avea alcool In proporţie de în interior, ţinut în secret. Dar ca străin n-ai curo
magazinul vechi. Acest procedeu îi face pe cetăţeni spun cetăţenii — noi n-am a- turor cititorilor ziarului pe trimis in faţa instanţei pen 1,13 la. mie, Cu o asemenea afla despre acest lucru. Aşa că...
să nu ma! ştie unde anume sâ aştepte cursa. Oare vufc parte niciodată de apă acei locatari care nu-şi achită tru a fi pus în balanţa legii. povară in singe, nu a mai Al cui e molozul?
nu s-ar putea stabili un loc .precis? caldă, pentru câ centrala ter la timp obligaţiile financiare Cu toată strădania lui de a putut stăpîni ghidonul moto
mică nr. 12 nu este nici azi pentru serviciile făcute. Emil părea uşor, faptele-i vor ciii- cicletei, astfel că a acciden
dată în folosinţă. Asociaţia Icnâchescu, dc exemplu, are tări greu. In spatele lui atîr- tat grav doi cetăţeni ce cir In faţa clădirii din strada 7 Noiembrie nr. 13, din
de locatari a luat legâUira cu o restanţă de 512 leî, Nicanor nă nu mai puţin decit 35 de culau reglementar. Brad, se vede temelia unei clădiri, presărată — Ici,
conducerea T C H , prin con Şlefaniuc — 497 lei, Dumitru pile şi alte piese pe care el UŞI DESCHISE colo — cu rogojini, maldăre de moloz şl fiaro. Nici o
le-a sustras din cadrul între
Raid prin cîteva unităţi turistice ducerea şantierului, care a Cânânâu — 497 leî, Susana prinderii unde a lucrat. tablă, nici un semn nu spun ce anume clădire a
construit blocurile, cu condu-/ Topliceanu — 548 lei, loan Deghizate tn colectoare de fost acolo. După obiectele rămase, s-ar părea că pe
cerea I.G.C.L, s-au făcut di Pisconi — 798 lei, Maria Po sticle şi borcane goale, Ana aici au trecut constructori contemporani cu noi.
ferite promisiuni formale, pa — 526 Iei, Maria Morar — LIPSĂ •IN GESTIUNE Moldo van şi Ana Stejar din Soare şi lumini
574 lei, loan Caliment — 5G4
In câutarea ospitalităţii s-au hotârît mai multe terme lei, losif Pîrvu — GG5 Iei, E Pe rol la Judecătoria Deva Deva, avînd fiecare la activ
ne de punere în funcţiune a
centralei, dar tot nu s-a pus. lena Nicolau — 710 lei, Da- se află de citva timp proce nu mai puţin de 30 de con Soarele cald a) acestei luni do august nu numai
sul acţionat împotriva numi
Cele două unităţi pun vina vid Nistor — 570 lei, Cornel tului Dumitru Sitaru, fost şef damnări, au fost prinse fn lo că luminează puternic meleagurile Bradului dar face
Stoica — 804 lei, Maria Teo-
una pe cealaltă. Constructo
să se ridice şi temperatura aerului. In ziua de 13 au
şi solicitudinii rul spune că centrala e gata, doreanu — 536 lei, Ludovic de depozit la I.C.R.T.I. Deva, cuinţa cetâţenei V. P., in timp gust centrul oraşului nou, pe lingă că era' inundat
ce încercau să o uşureze de
pentru lipsa în gestiune a su
Balog — 471 leî, Gavrilâ Co-
I.GC.L.-ul zice câ a găsit la
recepţie diferite defecţiuni pe roi — 401 lei, Stamate Ciuciu mei de 35 135 lei. unele lucruri personale. In de razele soarelui torid, mai era şi cu iluminatul pu
blic cuplat. Electricienii oraşului uitaseră probabil să
care trebuie sâ le remedieze — 493 lei, Victoria Crîşan — M A RE ÎNCURCĂTURĂ curind, cele două făptaşe vor scoată din tensiuna lămpile fluorescente ce păliseră
Mergem In excursie sau la Iar nealor au fo9t mulţumiţi dc apro 473 lei. Lista e lungă, e drept,
bă verde. Avem pretenţia sA ne vizionare şl de activitatea In ge constructorul. In acest timp, trece pragul altor uşi, mai în faţa soarelui.
putem destinde. Dar cu ne-ar neral a cabanei. Noi nu putem centrala stă închisă. N-a mai dar nu i-am înşirat aici decft losif Tămaş, fost salariat la rezistente şi mai bine pă
putea strica buna dispoziţie ? De spune nceloşl lucru. N’u-1 putem intrat nimeni în ea să lucre pe cei cu debite mat mari, cei
pihlA, ni$to fnptc cum sint eclo spune pentru cA lipseau din uni LR.E. Deva, va lipsi o bună zite.
constatate In citeva unltAţi turis tate răcoritoarele, berea, la frip ze de peste două luni. N-a in la care asociaţia n-a găsit în
tice, cu ocazia unul raid. tură nu se putea oferi nici un fel trat sâ lucreze câ altfel ori ţelegere pentru a-1 determina
do sal&tA, pentru cA fn frigider
la un loc cu cotletele sc aflau şi cine poate intra prin spărtu sâ-şl achite la timp contra
„Rusca" — Hunedoara mici alteraţi, pentru cA preţurile rile din geamuri şi poale lua costul unor servicii făcute".
practicate la cafco şl citric nu e S Intern in plin sezon autoturismul U parcurge in iuş nu ridică probleme. Trecînd prin Vaşcău şi o
rAU cele legale, fiind dc rcgulA turistic. Unii preferă circa 3 ore. Panglica de asfalt curge
Intrâm tn restaurant $1 cerem mai mari, pentru cA nu sc putea marea, alţii Delta. A raşul Dr. Petru Groza, după
o sliclA dc „Pepsi1*. Nu iii so ser servi o cafea lipsind zahArul şi Etapa a doua : Meziad, spre nord-vest continuu sub 2 ore şi 30 de minute de la
veşte dccît dacA luAm şl coniac. pentru multe altele, pc corc Ma Sfatul medicului depţii muntelui rămin con Beiuş, Drăgăneşti, Pietroa roţile maşinii. Din Valea plecarea din Deva, ajungi
— Pe asemenea cAldurA ? — o ria Tomav.i, responsabila cabanei, secvenţi. Îşi iau pantalonii sa, Padiş — drum de ţară Mureşului, urcind pe ser
biectăm noi. n-nvea cum să le Justifice. scurţi, bascheRi sau bocan la Beiuş. Intre Beiuş şi Me
— Nu ne IntcrescazA, aşa o or şi forestier pe care autotu pentinele Dealului Mare, se ziad drumul e incă in lucru.
dinul — ne rAspundc ospAtara A- cii, rucsacul şi după marcaj rismul il parcurge in 2,5 coboară în Ţara Moţilor cri- Cea mai mare parte insă e
nişoara Slrbvi. Beţi coniac, vâ sau fără el, înainte ! ore. şeni, la Brad. Mai departe,
dAm şl Pepsi, dacă nu, puteţi Geoa giu-Bâi Toxiinfectiile alimentare Vă propunem un traseu asfaltat. Drumul care por
merge la motel, ponto vA serveşte neşte din Beiuş şi trece
acolo. Noroc cA oltel ospAtare I splendid, care e de prefe prin Delani şi Peteasa se bi
se face ruşine şl ne serveşte cu i ■ rat Bucegilor, Făgăraşului,
Pepsi. A IncAlcat ea ordinul sail Pentru cel veniţi la bfli, reslau- Lotrului, Pietrei Craiului şi furcă la Rcmetea. Ne abatem
a respectat regulile comerţutul ? rantul-cantinA „Terasă" serveşte Semnele boLIl apar repede, du- recunoscuta şl tratatA corect de la dreapta pe drumul ce
masa de prinzi. Modul cum este pâ consumarea alimentului con la Început. Mal persistă JncA con chiar Retezatului, căci toate merge paralel cu Valea Me
sorvitA, insă, nc-a tăiat toatA pof taminat. de la o orâ le 29 de ore. cepţia, şl deseori o aplică bolna frumuseţile acestora par a Invitaţie spre ziadului. Se trece prin co
Campingu/ ,»Sfrei<# ta do mlncare, Lipsind lactmti- De obicei, încep brusc şi alar vii din proprie Iniţiativă, câ dacA se fi condensat in ceea ce muna Meziad — comună
consuma bâuturl alcoolice cit mal
mant. cu frisoane, stare de rAu
rile, am aşteptat doar... două orc
pinA nm fost serviţi. Personalul, generalâ, dureri de cap, ameţeli, teri sau beau cafea- dlareea se se cheamă inima Apuseni mare şi cu oameni gospo
Malul Strelulul, la Slmcrla Ve Iu majoritate nrcallflcat, InralcA obosealA puvernlcA. vArsAturi frec opreşte. Este un gest d t se poa lor. Nimeni nu poate să-şi
che, a devenit pentru locuitorii orice reguli de bun:\ euvilnţA. Pli vente, dureri de burtă sub formA te de greşit, care nu face altceva dea seama de frumuseţea a dari —, se continuă traseul
Devei, al Slmcrld ori pentru tu nea scApatA pe Jos csie repusA in de colici. d edt sfi scadă rezistenta organis simţit „inima" Apusenilor şi se ajunge la cabana Me
riştii In trecere un mic litoral. coşulcţ şl servhA la masă. Se re Pielea are aspect palid, transpi mului. permlţlnd microbilor sâ se cestor munţi piuă ce nu i-a ziad. De aici pînâ la peş
Cauţi la camping ceva de minea- ţin 2 Ici pentru o stlelA cu berc raţiile sînt reci, gura este usca dezvolte, Insumîndu-se şl acţiu văzut, pînă ce n-a
re. înainte de ora 11 nu gAscşti o drept gnrnnţic, dar de restituit tA, temperatura creşte repede la nea toxică a alcoolului asupra fi pulsul Ţării de Piatră. teră drumul nu mai poate
fnpturA la grAtar, un mititel, un se restituie doar 1,30. paharele 30—90° Şl persistă puţin timp. catului, creiorulul, inimii. fi continuat cu maşina. Pe
cirnAclor chiar dacA te faci lun- poarlA ampicntclo unei insufi In formele severe nu exlstA fe Tratamentul bolii se face dife Plecind din Deva vom vi
iro şi punte. DuminicA, 15 august, ciente spAIArî, iar tonul cu care bră, cl scăderea temperaturii sub renţiat, dupA gravitatea cazului. zita Peştera Meziadului, Ce jos, pe o cărare care urcă
unitatea nu a avut altceva de ospAtnrii răspund solicitărilor, c normal, ceea ce atrage atenţia a Uneori simplul repaus digestiv şl tăţile Ponorului, Valea Gal imperceptibil pe firul văii,
niincare declt pul fripţi la co departe de a putea fl reprodus. supra gravItAtll formei de boalA. o hidratare corespunzătoare ame
mandA, salam dc iarnA şl brhizA — Asln-i personalul, cu cl fa Uneori la gură şi nas apare o e- liorează plnA la vindecare sufe benei, gheţarul Focul Viu, Etapa a treia : Podiş, Ce se poate face un popas la mai este, însă, numai 1 km
lopitiV După ora 13, cind a sosit cem treabă — spune responsabi rupţle vezjculoasA numită herpes. rinţa bolnavului. Alteori este ne circuitul Someşului Cald. tăţile Ponorului, Valea Gal Ţebea, la gorunul lui Horia
maşina aprovizionării, a adus 20 lul, Stan Nii ho in. ca o scuzâ. In formele severe. mStnlle şl pi cesar sA 9e facA uz de tot arse Cetăţile Rădcsei, eventual benei, Focul Viu, Izvoarele şi la morminiul lui lancu, de mers. După 15 minute te
kg de cimiciori OrAştie... Şi cam Dc astfel de justificări au ne cioarele sLm reci. Bolnavii se nalul terapeutic, cu antibiotice, Someşului Cald, Cetăţile afli in faţa intrării In peşte
analeptice, oxigen.
mit. AdlrA haideţi la noi să mln- voie oamenii ? pling de dureri in tot corpul, se O aienile deosebită trebuie sA Scărişoara şi Valea Aricşu- Rădesei. Excursie pc jos de altul la băile termale de la
cAm... Cc 9A mlncAm 7 ★ simt zdrobiţi, cei care au vomi se acorde recoltArll produselor lui. Splendori — o mulţime. 2 zile. V<iţa de Jos. Sc trece mai ra considerată printre cele
Vorbele sint sărace pentru
tat mult au crampe în muşchii
departe prin Hălmagiu A
Deci, veşti mal puţin bune. Ci de la picioare Bolnavii nu sc pot patologice şl controlului prin a le descrie. juns la Virfuri, nu poţi să mai mari, mai frumoase şi
copiocultur! repetate la bolnavii
ne ne garantează cii sint dom alimenta pe gură din cauza pre din sectorul alimentar, la apro Etapa a patra : Padiş, mai interesante din ţară. Sc
Cabana „Peştera simple accidente ? Aşteptam deci ţurilor Şl vArsAtuillor frecvente, vizionarea cu apâ. dc la cel care lată traseul de care vor Ponor, Poiana Horii. Arada, nu opreşti puţin maşina la
o luare concretă dc poziţie de scaunele sint apoase, frecvente. lucrenzA In colectivităţi de copii. bim. Prima etapă ne duce Albac, Cimpcni, Abrud, adăpostul fagilor uriaşi, lin cuvine deci să se facă aici
Bolii" la cci vizaţi. Tensiunea artcrialA scade uneori Se ştie câ in cazurile de îmbol dc la Deva la Prad, Hăhna- Brad, Deva — pe şosea as gă un izvor eu ajiă rece şi un popas de cel puţin o ju
foaric mult, pulsul csic accelerat
năvire produse de saimonelle per-
SILVIU N£AG Aceşti bolnavi urineazA puţin, cu sislâ un procent de 6,37 la sulâ giu, oraşul Dr. Petru Groza. să nu admiri marca dc ver mătate de zi. (Va urma).
Am ajuns acolo Ia două zile ION DUJÂ clemente patologice în urină, ca cxurciotl dc germeni. Beiuş, Meziad. Total 151 de faltată se parcurge tn 4 ore. deaţă de care eşti înconju
re dispar dupA vindecare.
după cc cabana fusese vizitau de inspectori comerciali kilometri pe asfalt, pe care Şoseaua intre Deva şi Be rat. ION MARGINEANU
rnwlnrrrr.i O.J.T. Ni s-a spus la Boala se vindecA destul dc u- Dr. BOTEZAN RAVECA
sfirşilul vizilei noastre cA dum I. BISCÂREANU flor q\ fArA complicaţii, dacA rata , Spitalul Deva