Page 70 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 70
Sosirea în Capitală a unei
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-V Ă *
delegaţii a Partidului
Comunist din Japonia
Vineri, a sosit Ia Bucureşti bru al Prezidiului C.C. al al Prezidiului Permanent, se
o delegaţie a (Partidului Co P.C.J., Eizo Kobayashi, mem cretar al C.C. al P.C.R., Mi-
munist din Japonia, condusă bru supleant al CC. al P.C.J., hal Gere, membru supleant
de tovarăşul Kenji Miyamoto, Hiroshi Kikunami, activist la al Comitetului Executiv, se
preşedintele Prezidiului Co Secţia Internaţională a C.C. cretar al C.C. al PC.R., A
mitetului Central al Partidu al P.C.J. lexandru Sencovici, membru
lui Comunist din Japonia, La sosire, la aeroportul in al C.C. al P.C.R., Ştefan An
care, la Invitaţia Comitetului ternaţional Otopeni, oaspeţii drei, membru supleant al
Central al Partidului Comu au fost salutaţi de tovarăşii C.C. al P C .R , prim-adjunct
nist Român, va face o vizită Nicolae Ceauşescu, secretar de şef de secţie la C.C. al
In ţara noastră. general al PC.R., Emil Bod- PC.R., de activişti de partid.
Din delegaţie fac parte to naraş, membru al Comitetu Numeroşi oameni ai muncii
varăşii Tomio Nishizawa, lui Executiv, al Prezidiului aflaţi pe aeroport au făcut
membru al Biroului 'Perma -Permanent al CC. al PC.R., membrilor delegaţiei o caldă
nent al Prezidiului C.C. al Paul Nienlescu-Mizil, mem primire. Un grup de pionieri
ANUL XXIII. Nr. 5 169 SIMBATA 21 AUGUST 1971 4 PAGINI - 30 BANI P.G.J., Koiehiro Ueda, mem bru a) Comitetului Executiv, le-a «ferit flori.
/■v ^ ■“
IN PREZENTA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU, A CONDUCĂTORILOR DL PARTID ÎN INT1MPINAREA
SI DL STAT, A AVUT LOC IMPRESIONANTA ADUNARE POPULARĂ ' MĂREŢEI SĂRBĂTORI
Prinosul muncii
Îm plinirii a m de ani de la mişcarea revoluţionară
DE TUDOR VLADIMIRESCU SI FESTIVITATEA ACORDĂRII GRADULUI DE OFIŢER creatoare-închinat
partidului, patriei
Platoul din fata Monu cunoştinţa şi preţuirea faţă tre. Sint aici muncitori de populaţiei bucureştene, se Şi dacă adăugăm la imagi
mentului eroilor patriei din de patrioţii care, acum un la marile uzine ale Capitalei impun rindurile compacte ale nea aceasta adine grăitoare
Bucureşti a fost, vineri, 20 veac şi jumătate, s-au ridi — 23 August, Republica, Gri- gărzilor muncitoreşti, braţ faptul câ prin intermediul In municipiul Hunedoara
august, locul de desfăşurare cat la luptă pentru neatâr vita Roşie, de la Vulcan şi înarmat a) poporului pentru transmisiilor la radio şi te
a unei grandioase adunări narea pâmintului românesc, F.M.U.A.B., de la Electroni apărarea cuceririlor sale re leviziune, ţara întreagă a ur
populare, organizată cu pri pentru libertate naţională şi ca şi de pe tinâra platformă voluţionare, ale detaşamen mărit desfăşurarea grandioa Lucrări edilitar-gospodăreşti
poate spune că toţi cetăţenii Cu planul pe 8
lejul împlinirii a 150 de ani socială. industrială Pipera, de la Fa telor de tineri, în frumoase sei manifestaţii populare se
de la mişcarea revoluţionară La poalele dealului Cotro- brica de confecţii şi tricota uniforme albastre, care se
condusă de Tudor Vladimi- cenilor s-au adunat, In aceas je .Bucureşti", practic din pregătesc pentru apărarea României socialiste au fost in valoare de 35 milioane lei
rescu şi a festivităţii absol tă luminoasă şi solemnă zi de toate fabricile şi uzinele o patriei. prezenţi Ia aceste momente
virii Academiei Militare şi vară din ajunul lui 23 Au raşului. Alături de muncito Sînt prezenţi absolvenţii A de intensă şi emoţionantă e luni îndeplinit Angajamentul Consiliu peste 11,5 milioane Iei. Lu
vocare a istoriei şi a prezen
înălţării la gradul de loco gust, cînd poporul, condus de rii virstnici, se află tineri, fe cademiei militare şi ai şcoli tului nostru socialist crările de amenajare şi ex
tenent a absolvenţilor şcoli gloriosul partid al comuniş mei, elevi ai şcolilor profe lor militare de ofiţeri activi, lui popular al municipiu
Platoul din faţa Monumen
lor militare de ofiţeri activi. tilor, a făcut să triumfe, în sionale. In rîndurjle impre care trăiesc momentul deose tului eroilor patriei este îm lui Hunedoara prevede rea tindere a parcurilor, spa
ţiilor şi zonelor verzi în
lizarea în acest an,
prin
Adnnarea consacrată miş urmă cu 27 de ani, victoria sionantului şuvoi omenesc se bit al înălţării la gradul de podobit sărbătoreşte. Pe mari Trustul munca patriotică a cetăţe sumează o suprafaţă de 60
cării de la 1821 încununează, insurecţiei armate antifascis află numeroşi cercetători şti locotenent sub semnul evocă panouri sînt înscrise datele nilor, dc lucrări cu caracter ha. In pădurea Chizid s-a
ca nn suprem omagiu, nume te, peste 100 000 de cetăţeni. inţifici. proiectanţi şi arhi rii mişcării de la 1821 şi a festive .1821-1971". Drapele edilitar-gospodăresc şi dc amenajat o zonă de agre
roasele manifestări care au 'Privirile cu greu pot cu tecţi. cadre didactice din în- aniversării eliberării patriei roşii şi tricolore unduiesc sub de construcfii înfrumuseţare în valoare ment şi distracţii, a fost
avut loc In întreaga ţară, prin prinde imensitatea mulţimii văţămîntul de toate gradele, de sub jugul fasoist; sub de 25 milioane lei. lărgită zona de agrement
care oamenii muncii români, care tălăzuie pînă dincolo de membri ai uniunilor de crea semnul marilor victorii ipe cerul dimineţii de august. Deva Munca plină de abnega de fa Cinciş, s-au amena
maghiari, germani şi de alte podul Cotrocenilor, pe străzi ţie, salariaţi din institaţiile care le-am dobîndit, sub con ţie şi dăruire a hunedore- jat noi baze sportive, sola
naţionalităţi, întregul nostru le din preajmă Pinâ şi bal Capitalei, gospodine şi pen ducerea partidului, în făuri nilor — oameni ai muncii rii şi terenuri de Joacă
popor, constructor al socia coanele clădirilor s-au trans sionari, studenţi şi elevi. In rea societăţii socialiste multi (Continuare In pag. a 4 a) „Colectivele Trustului dc de ţoale vîrstcle şi pro pentru copii, iar în cartie
lismului, şi-au exprimat re format în adevărate amfitea uriaşa frescă vie a adunării lateral dezvoltate. construcţii Hunedoora-De- fesiile — a fost încununa rele oraşului s-au plantat
vtt raportează în cinstea tă dc frumoase realizări pe 30 000 pomi şi arbuşti or
celei de-a 27-a aniversări frontul muncii patriotice. namentali, mii de tranda
In cadrul municipiului s-au
firi şi milioane de flori.
s eliberării patriei reali
Cisvîntarea tovarăşului structii-niontaj planificat şi 20 400 mp dc trotuare pc a Hunedoarei întîmpină
construit 30 000 mp străzi
Locuitorii cetfitii de
foc
zarea cu II zile mai de
vreme a volumului de con-
Toilor.
străzile Periniţei,
ziua de 23 August cu an
gajamentul luat in întrece
Brazilor, Buituri, Ceangăi,
pe 8 luni'* — sc spune în
tr-o scrisoare adresată re Pădurea Chizid ş a. S-au fă rea patriotică îndeplinit şi
» dacţiei de tovarăşul inginer cut îndiguiri pe 4,5 Iau şi (a- depăşit. Valoarea lucrărilor
luzări de maluri pe 420 000
Alexandru Lugojan. direc mp, iar lucrările dc repa edilitar-gospodăreşti execu
tate în cadrul municipiu
mCOlA t CEA UŞESCU ganizaţiei de bază P.C.R. raţii făcute la străzi şi tro 35 milioane lei.
torul trustului, şi Alexan
lui Hunedoara se ridică la
dru Toader, secretarul or
tuare
reprezintă- valoric
In cadrul planului de pu
I nere In funcţiune in cin
stea zilei de 23 August, s-au
predat peste plan tOft de
Dragi tovarăşi, 1821 marchează un moment partizani, a forţelor revolu ment crucial în dezvoltarea tuturor acelora care şi-au în apartamente. Productivita In Editura Politica a ap ăru t volum ul:
de cotitură în istoria luptelor ţionare patriotice care se ri României. chinat viaţa cauzei libertăţii tea muncii pc salariat s-a
Permiteţi-mi să încep prin poporului nostru Împotriva dicau pretutindeni la luptă In conştiinţa poporului nos popoarelor lor, lichidării asu realizat in procent dc
a vă adresa dumneavoastră, dominaţiei imperiului oto pentru înfrîngerea fascismu tru va rămîne Jieştearsă re pririi străine, scuturării ju Iflfi.fiD Ia sulă, iar prin re N ICO LAE CEAUSESCU
ducerea
de
cheltuielilor
participanţilor la această ma man, pentru cucerirea inde lui. pentru eliberarea ţârilor cunoştinţa faţă de comuniştii gului dominaţiei fasciste, în
re adunare populară, tuturor pendenţei naţionale, pentru lor de sub dominaţia hitleris- şi antifasciştii, faţă de toţi făptuirii idealurilor de drep producţie s-a obtinut o e f
locuitorilor Capitalei Romă- dreptate socială. Deşi această lă. (Aplauze puternice). patrioţii care au luptat cu tate socială ale maselor, salv conomie totală în valoare
de 1.5 milioane lei. Aceas
niei socialiste, întregului po mişcare nu a ieşit victorioa După cum este cunoscut, o neînfricare, jertfindu-şi chiar gardării independenţei şi su ta se datorează reducerii Biografie şi fexte selectate
por, forţelor noastre armate, să, ca a reuşit însă să zdrun dată cu victoria insurecţiei viaţa pentru eliberarea ţârii veranităţii naţionale. (Aplau consumurilor specifice şi
un salut călduros din partea cine puternic vechea orindui naţionale antifasciste armate, de sub dominaţia fascistă, ze puternice, prelungite). economisirii pe această ca
Comitetului Central al parti re, vestind marile transfor întreaga armată română. în pentru înfrîngerea hitlerismu- le a 35 tone metal. 70 mc Autor— Mfchel P. Hamelet
dului, a Consiliului de Stat mări revoluţionare care au tregul nostru popor s-a ală lui, pentru deschiderea dru Dragi tovarăşi. material lemnos, f>0 tone
şi a guvernului Republicii So culminat cu revoluţia bur turat Uniunii Sovietice. Ar mului României spre progres Sărbătorim aceste eveni ciment şi 100 000 bucăţi că Traducere din limba franceza.
cialiste România (Aplauze ghezo-democratâ din 1848 şi matei Roşii, coaliţiei antihi şi socialism. (Aplauze puter mente memorabile din istoria rămidă. Prin extinderea a
puternice, prelungite, urate). cu unirea Principatelor Ro tleriste şi a dus lupte grele nice). Întregul popor preţuieş patriei noastre în condiţiile cordului global tn propor
Solemnitatea acordării gra mâne în 1859, cu formarea pentru eliberarea definitivă a te în mod deosebit vitejia os cînd întregul popor înfăptu ţie dc 62,4 la sută, pe şan
dului de ofiţer noii promoţii statului nostru naţional — întregului teritoriu al ţării, taşilor români care au parti ieşte cu avînt programul ela tierele dc construcţii ale
de absolvenţi aî şcolilor mi moment epocal în istoria po contmuînd apoi să lupte pe cipat la această grandioasă borat- de Congresul al X-lea trustului s-au creat condi
litare se îmbină cu marea porului român —, care s^a a teritoriul' Ungariei şi Ceho bătălie, aduce un pios oma al partidului privind făuri ţii penlru snorirea în mai Parada militară şi demonstraţia
manifestare populară consa firmat in lume ca un popor slovaciei. pentru eliberarea giu zecilor şi zecilor de mii rea societăţii socialiste multi mare măsură a productivi
crată aniversării a 150 de ani dornic să contribuie la cauza acestor ţări de sub dominaţia de militari căzuţi pe cîm/pul lateral dezvoltate. tăţii muncii şi reducerea
dc la istorica mişcare revo civilizaţiei, dornic să trăias hitleristâ, pînă la victoria fi de luptă împotriva fascismu Constatăm cu mare satis duratei de execuţie a obi oamenilor muncii-în 22 august;
luţionară naţională şi socială că liber şi independent (A nală asupra Germaniei fas lui, pentru ca România să facţie că în primele 7 luni ectivelor. j
condusă de Tudor Vladimi- n lăuze). ciste In felul acesta, armata fie liberă, pentru ca poporul ale acestui an producţia in
rescu. Manifestarea de as Este adevărat că a trebuit română, poporul nostru şi-au român să-şi construiască o dustrială s-a dezvoltat cu ..însufleţiţi de rezultatele | zilele de 23 şi 24 august-nelucrătoare
tăzi capătă o semnificaţie să treacă Ineâ decenii de înscris pentru totdeauna nu viaţă fericită. succes, depâşindu-se cu mult obţinute, ne angajăm să ;
deosebită prin faptul eă are lupte grele sociale şi naţio mele în marea epopee anti Poporul român va păstra sarcinile cincinalului pentru nu precupeţim nici un e- i
loc în ajunul celei de-a 27-a nale pînă cînd poporul ro fascistă. şi-au adus contribu veşnic recunoştinţă faţă de această perioadă. Aceste re i fort pentru realizarea e- j
sărbătoriri a victoriei insu mân, sub conducerea comu ţia de singe la eliberarea po zultate remarcabile demon j xemplară a sarcinilor de ! La cererea unor colective niei de sub jugul fascist să
recţiei naţionale antifasciste niştilor. a scuturat pentru tot poarelor de sub robia hitle- Armata Sovietică, faţă de e strează realismul şî justeţea ; plan încredinţate de partid. din întreprinderi şi instituţii, aibă loc duminică, 22 au
armate, care a dus la elibe deauna atît jugul asupririi ristâ. la salvarea civilizaţiei roicii ei ostaşi, care şi-au prevederilor planului cinci ; să ne depăşim angajamen- a unui mare nurnăr de oa
rarea patriei noastre de sub străine imperialiste, cît şi ju umane, grav periclitată de vărsat singele pentru elibera nal privind dezvollarea in ; tcle luate în viitor, pentru gust, atît in Bucureşti cit şi
jugul fascist, la .participarea, gul moşierilor şi capitaliştilor dominaţia fascismului, la cau rea patriei noastre, pentru dustriei noast re -socialiste, cîb j a ne aduce din ce in ce meni ai muncii, conduce in întreaga ţară. Astfel, zilele
cu toate forţele, a României proprii, şi-a luat destinele în za progresului, libertăţii po înfrîngerea definitivă a Ger şi capacitatea şi forţa crea j mai mult aportul nostru la rea partidului şi statului a de luni 23 şi marţi 24 august
alături de Uniunea Sovietică propriile sale mîini şi a pă poarelor şi păcii în lume. maniei fasciste, pentru liber toare a clasei noastre munci [ dezvoltarea economiei ,iu- . hotărit ca parada militară şi vor fi nelucrătoare, asîgurîn-
tatea popoarelor. (Vii aplau
şi celelalte ţări ale coaliţiei şit la făurirea noii orînduiri (Aplauze puternice, prelungi toare, a cadrelor tehnice, a | deţului" — se spune în fi- I
antihitleriste,» în lupta împo sociale, la făurirea socialis te). Victoria insurecţiei na ze), Cinstim, de asemenea, tuturor oamenilor muncii ! naiul scrisorii. I demonstraţia oamenilor mun du-se cetăţenilor condiţii mai
triva fascismului. (Aplauze mului. (Aplauze puternice). ţionale antifasciste armate, memoria luptătorilor din tru In agricultură am încheiat cii închinate celei de-a XXVII-a bune pentru odihnă şi recre-
pele armatelor aliate, care au
puternice). In cartea de aur a naţiunii lupta eroică a armatei româ contribuit la victoria asupra cu rezultate bune strînsul ce aniversări a eliberării Româ iere.
Doresc, în faţa acestei adu noastre va rămîne veşnic în ne, a întregului popor, ală Germaniei fasciste. Poporul realelor de vară, întrevăzîn-
nări populare, să felicit din scrisă. alături de celelalte turi de armatele sovietice, român acordă o înaltă cinsti
toată inima noua promoţie de lupte revoluţionare. marea pentru înfrîngerea fascismu
ofiţeri ai forţelor armate ale mişcare revoluţionară de a- lui reprezintă unul din cele re luptei milioanelor de par (Continuare m pog a l-a)
Republicii Socialiste Româ eum 150 de ani, condusă de mai glorioase capitole ale is ticipanţi la marea rezistenţă
nia şi să le urez cele mai Tudor Vladimireseu Ne ple toriei patriei noastre, un mo antifascistă, de pretutindeni, Puterea de a organiza, mobiliza
mari succese In activitatea căm cu adîncă smerenie şi
lor consacrată ridicării con cinstim memoria celor care
tinue a pregătirii de luptă şi au condus această maxe bătă
politice a armatei noastre, a- lie, a luptătorilor de la 1821
părârii cuceririlor revoluţio care s-au ridicat cu hotărîre şi dinamiza colectivul
nare ale poporului român, în in numele ide.nlurilor sacre
tăririi capacităţii de apărare ale poporului nostru. Poporul
a patriei noastre socialiste român va păstra întotdeauna
(Aplauze prelungite ; urale). în amintirea sa pe înaintaşii
săi progresişti, pe revoluţio Cine păşeşte in aceste zi în construcţia de maşini şi — secţia construcţii metali
Dragi tovarăşi, nari. pe toţi cei care au con le pe poarta Uzinei de uti instalaţii-vent Hat oare, coli ce. O instalaţie de extracţie
tribuit la dezvoltarea naţiu laj minier din Petroşani — vii pentru puţuri, frîne de la mina Dilja este în
Poporul român sărbătoreş nii noastre, la crearea Româ uzină care şi-a cîştigat „pos- pneumatice, instalaţii de curs de echipare cu cablul
te cu o amploare deosebită niei moderne, la împlinirea tul“ de mecanic şef al mi culbutare etc., penlru ex confecţionai de noi — afir
marea mişcare revoluţionară aspiraţiilor 'de libertate şi neritului din Valea Jiului ploatări miniere.' penlru mă cu mindrie reţinută şe
naţională şi socială de acum progres ale întregului nostru prin forţa inteligenţei colec preparaţii. Diversitatea e ful de secţie.
150 de ani. Este cunoscut că popor. (Aplauze prelungite). tivului său — simte mai prima dominantă a produc S-ar putea vorbi mult şi
partidul şi poporul nostru a- mult ca oricînd agitaţia rod ţiei pe care o dă secţia con admirativ despre producţia
niverseazâ toate momentele Dragi tovarăşi, nică din preajma marilor strucţii metalice. Şeful sec secţiei. Dar valoarea cea
de seamă din trecutul de sărbători Aici, in această ţiei, inginerul Vasilc Her- mai mare pe care o poţi
luptă şi de muncă al poporu Peste cîteva zile vom săr uzină fruntaşă, există ori man, este gata mereu să descoperi aci. un adevărat
lui nostru, celebrează cu ve bători 27 de anî de la elibe cînd „materie" de reportaj, consemneze ineditul. filon de aur,, sint oamenii,
neraţie toate paginile de glo rarea României de sub jugul dată de neastimpărul crea — Ceea ce lucrăm noi in oameni ca: Slelian Albiţă,
rie şî eroism înscrise de-a fascist. După cum se ştie. in tor care-i stă pineşte pe oa colaborare cu alte secţii ale Aron Carasca, Nicolae Ni-
lungul istoriei de masele surecţia naţională antifascistă meni. uzinei sini de cele mai mul cnară, luhu Toth, Tenfil
populare din ţara noastră, în armată a avut loc în condi — Scrieţi despre secţia de te ori unicate S-au născut Chiş, f.adislau Juhasz. Con
apărarea gliei strămoşeşti. în ţii interne şi internaţionale construcţii metalice — ni cîteva idei aici. S-au născut stantin Micu. Nicolae Tudor,
bătăliile pentru libertate, favorabile In ţară masele s-a recomandat la comitetul din nevoia de a fi cît mai l.ennca Rârbuş, Alion llie,
demnitate naţională şi o via largi populare se ridicau cu de partid pc mină. E sec mult de folos producţiei de Eugen Hentz. Am început
tă mai bună. (Vii aplauze). hotărîre împotriva dictaturii ţia care realizează circa 50 cărbune. De pildă, se punea enumerarea cu o formulă
Dezvoltarea României este mîlitaro-fasciste ; forţele de la sută din producţia uzi problema înlocuirii lemnu cam prea des uzitată, d a r
rezultatul luptelor de veacuri mocratice, patriotice, se u- nei. lui la banda jar ea galeriilor. ce contează asta cînd ai de
duse de cele rnai înaintate nenu, în jurul clasei munci Construcţii metalice! lată Ne-am pus la lucru imagina notat la locul celor mai huni
forţe ale societăţii, de clasa toare. într-o largă coaliţie în cam ce varietate se ascunde ţia şi am construit o maşi aproape jumătate din efec
muncitoare, ţărănime, intelec care Parlidul Comunist Ro în aceste două cuvinte. Sec nă cu care confecţionăm tivul secţiei? Oamenii aceş
tualitate. de toţi oamenii mân avea un rol de frunte ţia scoate pe poarta uzinei bandaje din tablă. De cind tia s i n t purtătorii u n o r con
muncii, fără deosebire de na In acelaşi timp. pe front, ma sub formă de produs fin it: am dat noul produs exploa cepţii despre muncă de o
ţionalitate. istoria patriei şina de război fascistă pri armături pentru galerii, ţevi tările miniere ne asaltează vivacitate remarcabilă.
noastre fiind însăşi istoria mea lovituri tot mai puterni flanşate pentru aer compri cu cereri. Cablurile plate
luptelor de eliberare naţiona ce din partea glorioasei Ar mat, tuburi de aeraj, banda de compensare pentru insta ION CIOCLEI
lă şi socială ale poporului, a mate Sovietice — care a dus je miniere. Aceasta, e ca să laţiile de extracţie — o altă
luptei revoluţionare a clasei greul războiului şi a dat cele
muncitoare, a Partidului Co mai mari jertfe în Iupla îm zicem aşa, producţia per problemă tehnică de mare
munist Român. (Aplauze în potriva hitlerismului — din manentă dc seric. Înalta ci importanţă — sint şi ele (Continuare in pag. a 3-a)
delungate). partea armatelor celorlalte tehnicitate se verifică tnsâ astăzi un produs al U.U.M.P.
După cum se ştie, marea ţări ale coaliţiei antihitleriste,
mişcare revoluţionară din cît şi din .partea mişcărilor de