Page 73 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 73
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5169 • SIMBATA 21 AUGUST 1971
impresionanta
adunare populară luptele din Vietnam
So!daţ; saigonezi trec de j
din Capitală partea forţelor populare C o lab o ra re sovieto•
i
SAIGON 20 : (Agerpres). — nitâţi ale forţelor patriotice l franceza în domeniul
Agenţia de presă „Eliberarea" au decimat un pluton al tru- ) cercetării spaţiului
Mihnea Gheorghiu, locotenent a nu Aţă că, în cursul unei re pelor amei icano-salgoneze. iar \
in zona Ba Ho au doborît |j cosmic
Vasile Apostol, şeful promo cente ambuscade, forţele Gu l
ţiei Şcolii „Nicolae Bâlcescu", vernului Revoluţionar Provi un elicopter ţ
in numele absolvenţilor şco zoriu au scos din luptă o com Pe de altă parte, potrivit » Un program de cercetare
lilor militare de ofiţeri ale panie saigonezâ în zona Ho unui bilanţ incomplet, men- ) a spaţiului cosmic cu ajuto
Deasupra mulţimii, nenumă Ministerului Forţelor Armate, Kheh, din provincia septentri rul sondelor meteorologice
rate pancarte, pe care se poa ţionea2â agenţia de presă „E va fi înfăptuit In regiunea
te citi : „Trăiască P.nrtidul locotenent Potenteu Ana Ma onală Quang Tri. Cu acest liberarea'’, peste 600 soldaţi a- i
rian, şeful promoţiei
Şcolii
Comunist Român, în frunte prilej, forţele patriotice sud- pat-ţinînd trupelor de la Sai- J Guyanei, în cadrul colabo
cu secretarul general, tovară militare de ofiţeri de securi vietnameze au făcut prizo non nu trecut luna trecută de ) rării franco-sovietice 'in \
şul Nicolae Ceauşescu", „Tră tate, locotenent Constantin Şte nieri numeroşi soldaţi inamici parlea forţelor populare. De ( respectivul domeniu — re* l
iască şi înflorească scumpa fan Dumitru, şef de promoţie, O grijă deosebită se acordă In R.P.D. Coreeană creşterii copl ilor, prLn Înfiinţarea de şcoli, ceu- şi au capturat o mare canti asemenea, în maî multe re latează din Paris agenţia ,
din partea Şcolii de ofiţeri
noastră patrie Republica So M.A.I. tre medicale, cămine, centre de odihnă ctc. tate de arme şi muniţii. giuni s-au înregistrat râscoa- \ TASS, citind un comuni
cialistă România", „Trăiască In fotografie : O cantină Im belşugatA In vacanţă. In regiunea Cam Lo, u- le ale unor unităţi saigoneze, ) cat al Centrului naţional
unitatea mişcării comuniste In momentul cînd se anun pentru cercetările cosmice
şi muncitoreşti, a tuturor for ţă că va lua cuvîntul tovară { al Franţei. Astfel, la mij
ţelor democratice şi antiim- şul Nicolae Ceauşescu, cei locul lunii decembrie a.c.,
perialisle". peste 100 000 de participanţi S.Ui. Zeci de mii de muncitori în grevă, după urmează să fie lansata o
la adunare, aclamă, ovaţio rachetă meteorologică de
Uriaşa mulţime face o pri nează minute în şir. Se scan
mire entuziastă conducători dează „Ceauşescu - P.C R.", Manifestări peste hotare fabricaţie sovietică, care va
lor de partid şi de stat. Zeci „Trăiască Partidul Comunist înghefarea salariilor anunfaîă de IMixon nvea la bord un spectrome-
şi zeci de mii de glasLiri scan Român*', „Trăiască scumpa tru francez. Totodată, in ca
dează la unison, minute în drul acestei colaborări, va
şir, „Ceauşescu-P C.R.", expre noastră patrie, Republica So consacrate aniversării WASHINGTON 20 (Ager management şi probleme bu lilâţi monopolurilor". Ca o ) avea loc lansarea unei ra
cialistă România-.
sie vibrantă a dragostei şi în pres). — Dezaprobarea expri getare, George Shultz, să se expresie a acestor nemulţu- î chete franceze de tip „Vero-
crederii în Parlidul Comunist Cuvîntarea conducătorului întîlneascâ cu liderii uniuni miri se înscriu şi scrisorile a- ) nique1, dotată cu un spectro-
partidului şi statului nostru mată de majoritatea liderilor metru de producţie sovie
Român. în conducătorul în zilei de 23 August sindicali faţă de măsurile e- lor sindicale americane, în dresate de diverşi lideri sindl- i
cercat al partidului şi statu a fost subliniată în repetate conomico-financiare anunţate tr-o nouă încercare de a-i con caii locali conducerii AFL-CIO » tică. ,
lui nostru, tovarăşul Nicolae rînduri cu vii şi puternice a de preşedintele Nixon, şî îndeo vinge să renunţe la opoziţia prin care cer să se acţioneze )
Ceauşescu, a unităţii de mo plauze. In ovaţiile care nu KIEV 20 (Agerpres). — La nescu, transmite : la Liu- sebi faţă de îngheţarea sala lor şi să se conformeze cere unit în faţa presiunilor Admi- 4 „C o n c o rd e ” va face \
nolit dintre partid şi popor. contenesc, în uralele prelun Kiev a avut loc vineri adu riilor pe o perioadă de 90 de rilor de a se înceta grevele în nistraţiei. Intr-una din seri- » un zbor \
gite şi impresionantul entu bliana (R S F. Iugoslavia) s-a
Braţele oamenilor agită bu ziasm al maselor din uriaşa narea festivă a oamenilor deschis expoziţia „România zile, constituie un> motiv de curs în perioada celor 90 de sori, relevă agenţia UPI, se ) \
chete de flori, trompeţii pio muncii din capitala Ucrainei în imagini". Consacrată a- îngrijorare pentru oficialităţi zile de „urgenţă naţională” propune declararea unei greve ţ de dem onstraţie
nierilor dau onorul, se into piaţă este exprimată aproba consacrată zilei de 23 Au niversârii zilei de 23 Au le americane O delegaţie de şi de a nu se declanşa noi naţionale cu durata de o zî i Prototipul francez al a- ^
nează cîntece patriotice şi re rea fermă şi unanimă a celor gust. In prezidiul adunării gust, expoziţia prezintă as experţi economici guverna greve în acest timp. pentru a se protesta împotri vionului „Concorde“ t>a fa- \
voluţionare. Domneşte un pu spuse de secretarul general al au luat loc: Nikolai Bori- pecte din realizările Româ mentali în frunte cu minis Temerile Administraţiei au va noilor măsuri economico- ) ce o demonstraţie de zbor 4
ternic entuziasm de masă, a- partidului, regăsim dialogul senko, membru supleant al trul muncii, James Hodgson, la bază lipsa de popularitate financiare. 1 cu ocazia inaugurării, la
tît de caracteristic întîlnirilor viu, direct atît de caracteris Biroului Politic, secretar al niei socialiste In industrie, a luat parte joi la o reuniune în masa salariaţilor a măsurii Docherii din porturile de pe 8 septembrie, a tirgului in- 1
dintre popor şi conducătorul tic zilelor noastre dintre par C.C. al Partidului Comunist agricultură, în domeniul cu uşile închise a Consiliului coasta Pacificului, ca si lu
dustrial francez la Sao Pa- \
partidului şi statului. tid şi popor, regăsim unita din Ucraina. Vladimir Se- construcţiilor şi al turismu Executiv al celei mai mari cen de îngheţare a salariilor, ca crătorii de la telefoane din 1 ulo. Deocamdată nu au fost i
In tribuna oficială Jau loc tea de nezdruncinat a între miciastnîi, vicepreşedinte al lui. Vernisajul s-a desfăşu trale sindicale americane — lificată de Harry Bridges, li New York, continuă să se afle \ stabilite rutele de zbor din- J,
tovarăşii Nicolae Ceauşescu, gului popor, în Jurul parti ConsilÎLilui de Miniştri, ac rat în prezenţa secretarului AFL-CIO — cu scopul decla derul greviştilor din porturile tre Europa şi America Lati
de pe coasta Pacificului, drept
împreună cu soţia sa, Elena dului şi a conducerii sale, a tivişti de partid şi de stat, pentru informaţii al Consi rat de a explica noua politi in grevă, nesocotind apelul l| nă pe care le va urma avi
Ceauşescu, Ion Gheorghe deziunea deschisă şi fără re membri ai condiicerii filia liului Executiv al R. S. Slo că economico-financiarâ a ,,o încercare de a arunca în Administraţiei pentru relua- it onul francez. \
Maurer, Emil Bodnaraş, Ma zerve a întregii noastre naţi lei din Ucraina a Asociaţiei venia, Ciril Ster. a altor per Administraţiei. Casa Albă a treaga povară a luptei împo rea lucrului. Exemplul lor este 1 V
nea MănesCLi, Paul Niculescu- uni Ia politica internă şi ex de prietenie sovieto-române, sonalităţi politice, oameni triva inflaţiei pe spinarea cla urmat si de cei aproximativ \ 45 de persoane şi-au \
Mizi], Gheorghe Pană, Gheor ternă a partidului şi statu oameni de ştiinţă şi cultu de stat si cultură, ziarişti desemnat, pe de altă parte, sei muncitoare, favorizînd pe 50 000 de grevişti din indus-^
ghe Rădulescu, Virgil Trofin, lui. ră, fruntaşi în producţie. din capitala slovenă. Primul pe directorul Oficiului pentru bogaţi şi oferind noi posibi- tria de construcţii. i pierdut v ia ţa într-un V
Ilie Verdeţ, Maxim Berghia- Despre cea de-a 27-a ani secretar al Ambasadei ro accident de autobuz |
nu, Florian Dănâlache, Emil Adunarea la sfîrşit într-o versare a eliberării Româ mâne la Belgrad, Costache
atmosferă de puternică însLi-
Drăgănescu, Janos Fazekas, fleţlre, de vibrant patriotism, niei au vorbit V. M. Terleţ- Zavu, a vorbit despre reali
Petre Lupu, Dumitru Popa, kii, redactor sef a] revistei zările de seamă obţinute de In urma prăbuşirii unui i
Dumitru Popescu, Leonte de internaţionalism militant „Komunisţ Ucraînî", pre poporul român, sub con autobuz intr-o prăpastie, la :
Râutu, Gheorghe Stoica, Şte care şi-a găsit expresia în şedintele filialei din Ucrai ducerea partidului său co Declaraţia M .Â. i. aproximativ 100 km de )
fan Voite'c, Iosif Banc, Miron lozincile la adresa întăririi u na a Asociaţiei de prietenie CasSablanca, şi-au pierdut \
nităţii ţârilor socialiste, a sovieto-române, si Alexan munist, pe drumul făuririi * viaţa 45 de persoane, iar
Constantinescu, Mihai Dalea, societăţii socialiste multila alte 25 au fost rănite. Se »
Miu Dobrescu, Mihai Gere, mişcării comuniste şi munci dru Ungur, consulul general teral dezvoltate. pare că accidentul a fost
Ion Uiescu, Ion Ioniţâ, Vasile toreşti internaţionale. Se aud român la Kiev. ,1 provocat de o defecţiune
Patilineţ, Ion Stănescu, Mi cuvinte de slavă pentru par In încheierea adunării a al R.P. Chineze \ tehnică.
hai Marinescu. De asemenea, tid, pentru patria socialistă, avut loc un concert festiv :ţ
în tribuna oficială se află pentru harnicul şi talentatul la oare şi-au dat concursul HAVANA 20. Corespon ţ
membri ai C.C. al P.C.R., ai popor român făuritor al so artişti de frunte aj scenei dentul Agerpres, Victor Sta- \
Consiliului de Stat şi ai gu cietăţii socialiste multilateral ucrainene mate, transmite : La Amba PEKIN 20 (Agerpres). — state, în timp ce relaţiile din O.N.U. şi expulzarea clicii lui 4
vernului, deputaţi ai Marii dezvoltate. sada română din Havana a Agenţia China Nouă a trans tre poporul chinez şi clica Cian Kai-şi din această orga- 1
Adunări Naţionale, generali Ce! peste 100 000 de parti PRAGA 20, Coresponden avut loc o conferinţă de mis declaraţia Ministerului A ciankaişistâ constituie în în nizaţîe sînt două aspecte in- 1
activi şi în rezervă, vechi mi cipanţi îşi reafirmă voinţa de tul Agerpres, Constantin presă consacrată celei de-a facerilor Externe al R. P. tregime o problemă internă separabile ale aceleiaşi ches-l
litanţi ai mişcării muncito neclintit de a duce mai de Prisâcam, transmite : Direc 27-n aniversări a eliberării a Chinei" — se arată în do tiuni", arată declaraţia, care J
reşti din ţara noastră, repre parte, sub conducerea Parti ţia „Filmul cehoslovac" şi României de sub jugul fas Chineze cu privire la proble cument. apreciază că proiectul de re- )
zentanţi ai consiliilor oame dului Comunist Român, ide cist. Ambasadorul Petre lo- ma reprezentării Chinei în zoluţie prezentat la 15 iulie ţ
nilor muncii de naţionalitate Ambasada română din Pra- nescu a vorbit numeroşilor O.N.U, Referindu-se la cere Evidenţiind faptul că pri 1971 de 18 state „este singura i
maghiară şi germană. alurile pentru care au lupta.t ga au organizat, cu prilejul redactori ai ziarelor, agen rea SU.A. de a se înscrie pe varea Republicii Populare propunere corectă şi rezona- ’
Detaşamentele absolvenţilor şi s-au jertfit înaintaşii, de a zilei de 23 August, o gală ţiei Prensa Latina, radiou ordinea de zi a celei de-a ■ Chineze de drepturile sale le bilă pentru restabilirea drep-\
Academiei militare şi ai şco ridica România socialistă pe de filme în capitala ceho 26-a sesiuni a Adunării Ge gitime la Naţiunile Unite es
lilor militare de ofiţeri activi, cele mai înalte culmi ale lui şi televiziunii cubaneze, nerale a O-N.U. punctul inti te în întregime opera guver turilcr legitime ale Republi-ţ
în /
cii
Populare
Chineze
aflate [je platou, dau onorul progresului şi civilizaţiei, de slovacă. A fost prezentat prezenţi la conferinţă, de tulat „Reprezentarea Chinei nului american. declaraţia O.N.U.". \
comandantului suprem al for a înfăptui neabătut politica filmul „Mihai Viteazul". spre importanţ-a actului is In ONU.", declaraţia relevă menţionează : „încă de la in
ţelor noastre armate. Gene internă şi externă a partidu Au participat reprezen toric de la 23 August 1944, că „aceasta reprezintă o de staurarea sa, guvernul Repu Guvernul chinez declară că. ^
ral de armată Ion Tutovea- lui închinată cauzei nobile a tanţi ai Ministerului Aface mascare făţişă a planului gu blicii Populare Chineze este în cazul în care la Naţiunile U -/
mt. comandanUil Academiei socialismului şi păcii, priete transformările revoluţionare vernului Nixon de a crea în singurul guvern legal, repre- nite va apare o situaţie a •
militare, prezintă raportul. rilor Externe, Ministerului care au avut loc în anii O.N.U. „două Chine", ceea ce zentînd întregul popor chinez „două Chine", „o Chină, un ^
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. niei şi colaborării cu toate Culturii, oameni de artă şi puterii populare şi succese guvernul şi poporul chinez şi este evident că locul Chi Taivan" sau „statutul Taiva- {
comandantul suprem al fruc ţârile socialiste, întăririi fron cultură, ziarişti, un numeros le remarcabile obţinute de nu pot tolera în nici un caz nei în O.N.U. aparţine Repu nului râm ineafi hotârît" sa u /
telor noastre armate. însoţit tului antiimperîalist, priete public. şi resping în mod ferm". blicii Populare Chineze. Au orice nltă situaţie similară, el 1
de general de armată Ion niei şi înţelegerii între po * poporul român, sub condu „Pur si simplu — continuă avut loc schimbări de regi nu va avea absolut nimic \
Ion iţă. ministrul Forţelor Ar poare. cerea partidului comunist, declaraţia — nu există pe muri în cîteva ţări membre de-a face eu O.N.U.". i
mate. Ion Stănescu, preşedin Prin faţa comandantului BELGRAD 20. Corespon în opera de construire a so lume .două Chine", ci o sin ale Naţiunilor Unite, inclusiv „Această poziţie justă a gu- ,
tele Consiliului Securităţii suprem al Forţelor Armate, a dentul Agerpres, George Io- cialismului. gură Chină, adică Republica cazuri în care numele state vernului chinez este de ne- l
Statului, şi Cornel Onescu, conducătorilor de partid şi de Populară Chineză ; Taivanul lor s-a schimbat, dar loatc clintit". Guvernul chinez îşi {
ministru] afacerilor interne, stat, defilează, în frunte cu este o parte inalienabilă a te acestea nu au afectat locul exprimă credinţa că propune
trece în revistă unităţile de drapelele de luptă ale unită ritoriului chinez şi o provin lor în O.N.U.". rea justă a celor 18 state va 1
ofiţeri. ţilor, detaşamentele absolven cie a Chinei. Aceasta este „Restabilirea drepturilor le fi în cele din urmă victorioa- \
Răsună solemn acordurile ţilor. Sînt tineri fii de mun realitatea incontestabilă. In gitime ale R P. Chineze la să. V
Imnului de stat al Republicii citori, de ţărani şi intelectu vadarea şi ocuparea de către
Socialiste România. ali, care îmbrâeind haina os SU.A., prin forţa armată, a
Deschizînd adunarea, a luat tăşească şi jjurînd credinţă Taivanului şi strîmtorii Tai-
cuvîntul tovarăşul Dumitru patriei, poporului, sînt hotâ- van aparţinînd Chinei nu BUDAPESTA. — Pal ADDIS ABEHA. — Prin- survine într-un moment
Popa, membru al Comitetului riţi să apere libertatea şi in poate schimba cîtuşi de pu Losonczi, preşedintele Con tr-o remaniere a guver cînd, după cum transmit a
Executiv al C C. al P.C B , ţin suveranitatea sacră a R.P. siliului Prezidenţial al R.P. nului etiopian, conduce
prim-secretar al Comitetului dependenţa României socia Chineze asupra Taivanului". Ungare, l-a primit joi pe genţiile de presă, situaţia
Ministerului
Aface
rea
municipal Bucureşti al P.C.R., liste, tot ceea ce poporul nos In continuare, In declaraţie Abdul Karim al Sheikbali. rilor Externe a fost în politică din Ecuador pare să
primarLil general al Capitalei. tru înfăptuieşte sub conduce se arată că menţinerea arbi se complice.
rea partidului, sâ-ş» închine trară de către S.U.A., timp ministrul afacerilor externe credinţată lui Minassie Hai- Guvernul preşedintelui Jo
A vorbit apoi tovarăşul ge al Irakului, aflat în vizită la le, care il înlocuieşte in func se Maria Velasco Ibarra a
neral de armată Ion Ioniţâ, toate forţele ridicării conti de 20 de ani, a clicii cian- Budapesta. In aceeaşi zi, ţia respectivă pe Katema lansat in ultimele luni o pu
membrii supleant al Comite- nue a pregătirii de luptă şi kaişiste în O.N.U., pentru a ministrul de externe ira Yifru, numit acum ministru ternică ofensivă împotriva
tLilui Executiv al CC. al politice, să-şi aducă contri uzurpa locul R. P. Chineze, kian a continuat convorbi al comerţului, industriei şi lui Buearam.
P.C.R.. ministrul Forţelor Ar buţia pe frontul muncii paş reprezintă „un amestec groso rile cu omologul său ungar, turismului. Ministru de in
mate. care în cuvîntul său a nice. Ii vom regăsi pe aceşti lan în treburile interne ale Janos Peter, informează a terne a fost desemnat Gue-
subliniat că generalii, ofiţe tineri ofiţeri în cazărmi şi pe Chinei şi o uriaşă sfidare la NOUAKCHOTT. — Şeful
rii, maiştri militari, subofiţe cimpul de Instrucţie, pe ma adresa O.N.U.''. genţia MTI. tahun Tessema. iar ca mi stalului mauritnn. Moklilar
nistru pentru dezvoltare şi
rii şi ostaşii vor urma şi de rile şantiere ale ţârii, ca ce Declaraţia respinge afirma SOFIA — In R.P, Bulga Ould Daddah. a procedat la
acum înainte, neabătut, poli tăţeni demni ai patriei, apă ţiile SU.A. potrivit cărora ria se află într-o vizită ofi problemele sociale a fost o remaniere a guvernului
tica profund ştiinţifică, mar- rători de nădejde ai cuceri „O.N.U, nu trebuie să fie o- numit Mulotu Debbebe. tării, în urma alegerilor pre
xisHeninistă a Partidului Co rilor socialismului. bligatâ să ia poziţie cu pri cială o delegaţie din Repu zidenţiale şi legislative de sâp-
munist Român, consaerîndu-şi ★ vire la pretenţiile opuse ale blica Arabă Unită, condusă tâmina trecută. Sidi Moha-
întreaga energie îndeplinirii La amiază, Ministerul For R. P. Chineze sau Republicii de Sayed Marei, vicepre- med Diagana, fost ministru
datoriei sfinte faţă de popor, ţelor Armate, Consiliul Secu China pînâ la o rezolvare mier şi ministru al agricul al industrializării şi minelor,
faţă de scumpa noastră pa rităţii Statului şi Ministerul paşnică a problemei aşa cum turii şi reformei agrare — a preluat portofoliul apără
trie. Republica Socialistă Afacerilor Interne au oferit prevede Carta", subliniind că relatează agenţia BTA. rii naţionale, iar Alimed Ben
România. mese festive în cinstea noii aceasta constituie o denatu Sayed Marei a fost primit Amar. fost ministru al sănă
La adunare au luat, de a promoţii de absolvenţi ai A- rare arbitrară a Cartei O.N.U. de iPetăr Taneev, prim-vice- tăţii şi muncii, pe cei de in
semenea, cuvîntul Hristache cademlei Militare şi şcolilor .Reglementarea paşnică a preşedinte al Consiliului de terne. Postul de ministru al
Antonaehe, Erou al Muncii militare de ofiţeri activi. conflictelor, aşa cum este Miniştri al Bulgariei, cn ca afacerilor externe este deţi
Socialiste, muncitor la Uzi menţionată în Carta O NU., re a avut o convorbire pri nut în continuare de Hamdi
nele 23 August, scriitorul (Agerpres) se referă la relaţiile dintre vind problemele dezvoltării Ould Mouknass.
relaţiilor dintre cele două
ţâri, inelnsiv în domeniul LA VALLETTA. — Dra HRAZZAVILLE — Re
agriculturii. pelele celor cinci state mem publica Populară Congo (H)
bre ale N.A.T.O., care utili
Muzică instrumentală; 10,20 Re şi Guineea Ecuatorială au
w frene eatlvaJe — muzică uşoară; PEKIN. — Huan Iun-şen, zează încă baza navală din hotârît sâ acţioneze pentru
M A D ia 10.50 Cîntece şl Jocuri populare; VREMEA «1 membru al Biroului Politic Malta (S.U.A., Anglia, Ita întărirea cooperării bilate
11,15 Piese pentru plan de
Gra-
nados; 11,30 Contraste sonore — al C.C. al P.C. Chinez, şe lia, Turcia. Grecia), au fost rale în toate domeniile, sub
joi, in mod sim
— ţ muzică uşoară; 11.55 Ştiinţa la ful Marelui Stat Major al coborîte cartierul general liniază comunicatul comun
zi; 12.00 Buletin de ştiri;
12.03
bolic, la
T V W M Avanpremieră cotidiană; 12.18 Armatei Populare Chineze dat publicităţii la încheierea
PROGRAMUL I : C 00-9.30 Mu CIntâ Felician Fârcaşu; 12.30 PENTRU 24 ORE de Eliberare, a avut Joi, la „Navsouth". Potrivit unor vizitei la Brazzaville a pre
DEVA: Cum am declanşat cel tică si actualităţi: 3,30 Mioriţa; Solişti şi orchestre de muzică Pekin, convorbiri cu mem surse N.A.T.O, din capitala şedintelui Guineei Ecuato
de-al Il-lea război mondial — 10.00 Buletin de sUrl; 10.05 Arii uşoară; 13,00 Radiojurnal; 13,15 Vreme relativ frumoasă Maltei, aceasta ar putea
serbie t-n {„Patria*); Secretul din operete interpretate de Vali Varietăţi muzicale; 14,00 Buletin îl brii delegaţiei militare a constitui preludiul închide riale, Francisco Macias Ngu*
Nlculescu; 10,20 Colţul copiilor —
14,05 De toate pentru
de Ştiri:
16,15 Emisiune In limba ger* 1 din Santa Vittoria („Arta"); zece miniaturi pentru plan de toţi (reluare); 15.05 Melodii de călduroasă. Cu <totul Izolat. In R.P.D. Coreene, condusă de rii definitive a bazei. ema In comunicat se arată
SIMERIA: Soarele alb al pus Dlamandi Gheciu; 10.30 Din ţările V. Vasilache; 15.20 Din muzica cursul dupâ-amlezli, este posl- generalul de armată O Jin că cele două părţi condamnă
mană ; tiului („Mureşul"); HUNE socialiste; 1 i.00 Buletin de ştiri; popoarelor; 15.30 Cenaclul artelor; bilă căderea de averse de
DOARA: 100 de dolari pentru U, membru al Comitetului colonialismul, neocolonialis-
18.00 Bună seara, fete ! Buni şerif („Siderurglslul"); Elibe 11.05 Orchestra Mantovanl; 11,15 16.00 Radiojurnal; 16,15 „Balada ploaie, Insolite de descărcări Politic, secretar al C.C. al QUITO. — Partidele de mul, politica de apartheid şi
steagului" pentru soprană, cor şl
Radio club turistic: 11.30 Cîntece
rarea — 9erlUe I-1I („Con electrice. Vînlul va sufla slab, opoziţie din Ecuador au Imperialismul. sub toate
scara, băieţi !; structorul"); CALAN: Genove- patriotice; 12,00 Melodii interpre ^orchestră de Siglsmund Toduţâ — Partidului Muncii din desemnat drept candidat la
va de Brabant („11 Iunie"): tate de Engelbert Humpei dinclc; versuri de Victor Tulbure: 16.45 ploâ Ia potrivit din sud-est 9l Coreea, şeful Marelui Stat formele lor, şi sprijină lup
IR,30 Spectacol festiv consacrat TELIUC: Klng Kong evadea 12.10 Recital de operă Eugenia Miniaturi orchestrale; 10,55 Sfa sud. Temperatura minimă va Major al Armatei Populare alegerile prezidenţiale din ta popoarelor indochineze şi
ză („Minerul"); PETROŞANI: Moldovcanu; 12 30 Intllnire cu tul medicului : 17.00 Buletin de fi cuprinsă Intre 8 şl 13 grade, 1972 pe fostul prefect al
celei dc a 27-a aniversări melodia populară şi Interpretul Ştiri: 17,03 Concert de muzică Coreene, aflată în vizită in a celui palestinian. De ase
Lnlilnire cu o necunoscută („7 Iar cea maximă Intre 25 şi 29 provinciei Guayas. Assad
a eliberării României dc Noiembrie*1); Mihai Viteazul — preferat; 13,00 Radiojurnal; 13, lS populară: 17,30 Teatru serial; 18.00 R.P. Chineză. Convorbirile, menea. se pronunţă pentru
13,30
Publicitate radio;
18,20 Concert
Avanpremieră
cotidiană;
seriile I-II („Republica"); LU* grade. Buca ram, aflat in exil in restabilirea drepturilor R.P.
sub Jugul fascist. Trans PENI; O floare şl doi grădi Radlodlvertisment muzical; 15,00 din opere: 19,00 Buletin de ştiri; relatează agenţia China Panama. Hotărîrea opoziţiei \.
nari — seriile 1-11 („Cultu Buletin de ştiri: 16.00 Radiojurnal: Nouă, s-au desfăşurat într-o Chineze la Naţiunile Unite.
misiune directă dc la 17.00 $tlinţâ. tehnică, fantezie; 19.05 Melodii de estradă; 19,30 In Ita lia , incendiile )
ral"); LONEA: Povestea piti atmosferă cordială, priete
Sala Palatului; cului Blmbo („Minerul"); Şeful 17,30 Din cele mai cunoscute Revista revistelor culturale de nească. continua sâ provoace S
cîntece şl Jocuri populare;
18,00
sectorului suflete („7 Noiem Orele serii; 20,00 Tableta de sea Ion Budescu; 19,40 Jocuri popu
mori distrugeri
19,50 1001 de seri; brie"): URICANI: Atentle, ră; 20,05 Zece melodii preferate: lare; 19,50 Noapte bună. copii; BUDAPESTA. — In capitala ungară s-au încheiat \
broasca ţestoasă ! („7 Noiem 20,45 La hnnul melodiilor ; 21,30 20.00 Concertu» , orchestrei de ca SANTIAGO DE CHILE. lucrările celei de-a 26-a conferinţe a „IntermeUl", in
20,00 Telejurnalul de scară; m L O T O 1 m
In mai multe regiuni ale \
brie") ; BARBATENI: Expresul Revista şlagărelor; 22,00 Radio meră din Tg. Mureş: 21,0$ Buletin — In capitala Republicii cadrul cărora s-au dezbătut probleme legate de schim
jurnal; 22.30 Tonomatul ritmuri Italiei, incendiile continuă \
20.30 S&pt&mlna Internaţională; colonelului von Ryan („6 Au lor; 22.55 Moment poetic: 23,00 de ştiri: 21,10 23 August — laudă Chile a sosit o delegaţie so burile reciproce de produse si dcrurgicc prevăzute pen
să provoace mari distrugeri.
gust"); ORAŞTIE: Fantasme Tonomatul ritmurilor — continu României socialiste, laudă parti vietică, condusă de minis tru acest an. La lucrările conferinţei au participat re .
20.45 Tele-enclclopedJa:
In Toscana, unde de ctte-
(„Flacăra"): GEOAGIU-BA1: are: 24.00 Buletin de Ştiri: 0,03— dului; 21.25 Selecţlunl din opereta Rezultatele trageri i din trul pisciculturii al U.R.S.S., prezentanţi ai ţărilor membre ale „Intermetal" : Bul '
6.00 Estrada nocturnă.
va zile pompierii, trupe dc \
21.45 Film serial: „Urmărirea" Călugărita din Monzaj HAŢEG: „Plutaşul de pe Bistriţa* dc Fila- 20 august 1971 : A. A. Işkov, care urmează garia. Cehoslovacia, R.D. Germană. Polonia, Ungaria
carabinieri şi gardienii fo- i
Los Tarantos („Popular"); PROGRAMUL II : 6,00 — 8.03 ret Barbu; 21,40 Muzică de dans; sâ aibă convorbiri cu re şi Uniunea Sovietică, precum şi reprezentanţi ai în
— episodul V „Bumeran
restieri luptă pentru a Urni-
BRAD: Adio, Granada („Stea Program muzical de dimineaţă: 22.00 Romanţe: 22,30 Ce doriţi sâ treprinderii româneşti de comerţ exterior „Metalim- *
gul"; 8.05 Tot înainte: 8,20 Muzică sim EXTRAGEREA I : 28. 19, prezentanţi chilieni privind
ua roşie'): GURABARZA: Iu ascultaţi?; 22,50 Orchestra Bert port" şi ai Uniunii întreprinderilor siderurgice iu
ta focul ce a cuprins mari \
fonică; 9.00 Cîntece pioniereşti de 58, 87. 13, 7, 5, 73, 30. colaborarea celor două ţâri
22.30 Alo, vacanta; birea strict oprită („Minerul"); excursie: 9,15 Jocu-i din bâtrlni Kaempfert: 23,00 Buletin de ştiri; în domeniul dezvoltării pis goslave. suprafeţe de păduri, situa- 4
ILIA; Cinci pentru infern lăsat; 9.30 Buletin de ştiri; 0,35 23.05 Concert de seară: 24.00 Piese ţia este deosebit de ingri- }
23.30 Telejurnalul dc noapte. EXTRAGEREA A II-A: ciculturii.
(„Lumina"). « Fragmente din opera „Apus de simfonice de mare popularitate ; 57. 9, 43. 47, 49, 3, 45. jorăloare. La sud de Fio- ^
soare" de Mansi Barberls; 10,00 0.55—1,00 Buletin de ştiri. renţa. focul, după ce a dis- \
trus întinse culturi de mă- i
slini, citeva rezervaţii de 1
Redacţia fl administraţia ziarului 1 Deva. atr. Dr. P. Greza, or. 33. Telefoane nr. 1 23 37 91 1 15 83. TiparuJ 1 întreprinderea poligrafică Deva.
vinătnare şi a determinat \
explozia mai multor mine i
şi obuze, datină din al doi- ,
lea război mondial, amenin- )
ţă acum numeroase ferme. \
De asemenea, in apropie- ^
rea oraşului Neapnle au fost •
semnalate mni multe focare )
de incendii, care continuă 4
să se extindă pe. zeci dc
hectare de culturi. 1