Page 74 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 74
TRĂIASCĂ PARTIDUL COMUNIST ROMÂN-FORJA POLITICĂ
CONDUCĂTOARE A SOCIETĂŢII NOASTRE SOCIALISTE!
w •
PROLETARI* DIN TOATE ŢARILE..UNIŢI-VA!
PARTIDUL,
PATRIA,
POPORUL
AUGUST DOUĂZECI Şt TREI ne vine din
nou în înlîmpinare. Grandios şi înflăcărat,
înălţător şi generos, strălucitor şi nobil, au-
rcoilnd fruntariile patriei şi chipul poporului
cu măreţia izbînzilor şi cutezanţa năzuinţelor.
Sub stindardul purpuriu al partidului desfă
şurat larg pesie ţară. muncitorul erou, ţăranul
harnic şi cărturarul 'I -mr.. iuti fiii naţiunii ro
mâne, îi deschid braţele şi inimile, li închi
nă imnul suprem de slavă şi veşnică vene
ANUL XXIII. Nr. 5 170 DUMINICA 22 AUGUST 1971 8 PAGINI - 40 BANI raţie.
Săvîrşim pentru a 27 a oară actul sărbăto
resc de eovîrşiloare rezonanţă istorică al ani
versării victoriei insurecţiei naţionale anti
fasciste armate, care a dus la eliberarea pa
Intilnirea tovarăşului
MW* FESTIV* 0 1* CAPITAL* NICOLAE CEAUŞESCU şi a altor triei dc sub .îugul fascist Trăim la cea moi
înaltă tensiune semnificaţia epocală a ocelei
zile de August 23, ce a fost piatră de hotar în
destinul neomului. Vibram de emoţie cu în
treaga noastră fiinţă remcmorînd epopeea clo
cotitoarelor zile ale lui August '44. Retrăim
conducători de partid cu dele intens anii tumultuoşi, plini de patos revoluţio
nar şi avînt patriotic ai marilor bătălii pen
* gaţia Partidului Comunist din tru cucerirea puterii şi înfăptuirea revoluţiei
şi construcţiei socialiste. împletim cununa de
lauri a libertăţii şi demnităţii* naţionale şi fa
cem să se-nalţe mai semnificativ coloana infi
nitelor noastre împliniri. Scrutăm orizontu
[ F A » Japonia, condusă de tovarăşul rile de aur ale viitorului şi ne îndreptăm cu
tenacitate şi bărbătească hotărîre spre culmi
le progresului şi propăşirii neamului.
KENJI MIYAMOTO
Aniversînd cel mai măreţ eveniment din
milenara sa istorie de lupte şi jertfe, poporul
român, cei peste 20 de milioane de munci
Stmbâtâ, delegaţia Parti membru al Comitetului Execu tori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, ti
Aniversarea memorabilului nităţi în războiul antihitle dc. preşedintele Partidului Sub marea cupolă a Sălii dului Comunist din Japonia, tiv, al Prezidiului Permanent neri şi vîrstnici. românii maghiari, germani,
eveniment al eliberării Româ rist, Valeria Paveleseu, mun Socialist Belgian, Jan Debrou- Palatului, răsună urale şi o- condusă de tovarăşul Kenji al C.C. al P.C.R., P auI Nicu- toate naţionalităţile ce convieţuiesc în fră
niei de sub jugul fascist, act citoare la Fabrica de confec were, membru al Biroului vaţîi.Se scandează „Ccauşescu- Mlvamoto, preşedintele Pre lescu-MIzil, membru al Comi ţească armonie pe plaiurile străbune, aduc
de Importanţă crucială pen ţii şi tricotaje Bucureşti, Ra Politic al C.C. al P.C. din P.C.R.", se aud cuvinte de zidiului Comitetului Central tetului Executiv, al Prezidiu fierbintele lor omagiu, prinosul recunoştinţei
tru istoria tării, a prilejuit du Alexandru, ajustor Ia U Belgia, Janis Katsouridis, slavă pentru partid, Inspira al Partidului Comunist din lui Permanent, secretar al şi dragostei nemărginite Partidului Comunist
desfăşurarea unei vibrante a- zinele constructoare de ma membru al Biroului Politic, torul, iniţiatorul şi organiza Japonia, a făcut o vizită la C.C. al P.C.R., Gheorghe Râ Român, acelei uriaşe forţe revoluţionare a
dunâri festive organizate sîm- şini „23 August", Ion Bănică, secretar a) C.C. al Partidului torul tuturor victoriilor noas C.C. al P.C.R., unde s-a In- dulescu şi Vîrgil Trofin, societăţii româneşti contemporane, celui mai
bătâ dupâ-amiazâ în Capita cazangiu la Uzinele de utilaj Akel din Cipru, Hugh Moore, tre, pentru patria socialistă. tîlnlt cu tovarăşul Nicolae membri ai Comitetului Exe fidel exponent al intereselor oamenilor mun
lă de Comitelui municipal chimic „Griviţa roşie”. membru al Secretariatului In aceste manifestări enti/zi- Ceauşescu, secretar general cutiv, ai Prezidiului Perma cii, slujitorului cu credinţă neclintită a cauzei
Bucureşti al P C.R. şi consi In sală se aflau membri şi C.C at P.C. din Irlanda. aste îşi găsesc o vie expre al Partidului Comunist Ro nent al C.C. al P.C.R., Du libertăţii si fericirii poporului.
liul popular municipal membri supleanţi ai Comite Se aflau, de asemenea, în sie unitatea de nezdruncinat mân, şi alţi conducători de mitru Popescu, membru al SLĂVIM PARTIDUL din adîncul inimilor
Fundalul scenei Sălii Pala tului Executiv al C. C. al sală, tovarăşul Abdalah Ah- noastre de făurari a tot ce reprezintă în
tului Republicii era împodo P.C.R., vicepreşedinţi ai Ma med El Khamry. membru al a întregului popor în jurul partid. Comitetului Executiv, secre ochii noştri şi ai lumii întregi mai mlndru şi
partidului şi a conducerii sa
tar al C.C. al
P.C.R., Mihai
bit sărbătoreşte cu drapelele rii Adunări NaţionAle, ai Comitetului Executiv, secre Din partea japoneză, au mai minunat pe pămîntu) românesc.
îngemănate ale patriei şi par Consiliului de Stat şi ai gu tar gcneral-adjunct al Fron le, adeziunea deschisă, fermă, participat tovarăşii Torni© Gere, membru supleant al
tidului. Stema Republicii So vernului.. La adunare au luat a naţiunii noastre la politica Nishizawa, membru al Birou Comitetului Executiv, secretar SLĂVIM PARTIDUL copleşiţi de fericirea
cialiste România era încadra parte membri ai C. C. al tului Naţional, ministrul in internă şi externă a partidu lui Permanent al Prezidiului al CC. al P.C.R., Alexandru de a fi fost hărăziţi să avem în fruntea noas
tă de inscripţia „23 August" P C.R., ni Consiliului de Stat formaţiilor şi culturii din Re lui şi statului. C.C. al P.C.J., Koichiro Ueda. Sencoviei, membru al C.C. tră un asemenea conducător călit şi încercat
şi de datele festive ,1944— şi ai guvernului, vechi mili publica Democratică Popu După adunarea festivă de membru al Prezidiului CC. al al P.C.R., Ştefan Andrei, în lupte, o asemenea forţă de avangardă, pu
1971". tanţi ai mişcării muncitoreşti lară u Yemenului, delega dicată glorioasei aniversări a P.C.J., Eizo Kobayashi, mem membru supleant al C.C. al ternică şi clarvăzătoare, ce ne conduce cu
mină sigură către cele mai măreţe ţeluri spre
La sosirea tovarăşului din ţara noastră. muncitori ţia Asociaţiei dc prie urmat un bogat spectacol ar bru supleant al C.C. al PC.J., P.C.R., prim-adjunct de şef care aspirăm de veacuri.
Nicolae Ccauşescu. a condu din ^marile întreprinderi ale tenie sovieto-române. condu tistic la care şi-au dat con Hirosh* Kikanami, activist la de secţie la C C. al P.C.R. SLĂVIM PARTIDUL, CONDUCEREA SA,
cătorilor dc partid şi de stat, Capitalei, participanţi la In să de tovarăşul Boris Grigo- cursul apreciate ansambluri, Secţia Internaţională a C.C. Convorbirile care au avut
participanţii la adunare îşi surecţia armată de la 23 Au rievici Andreev, rectorul Şco cunoscuţi actori şl solişti ai al P.C.J. Ioc cu acest prilej s-au des întruchipînd înţelepciunea, bărbăţia şl gene
manifestă prin ovaţii şi a gust 1944, generali activi şi lii superioare din Leningrad. scenelor bucureştene. Pro Din partea română au luat făşurat într-o atmosferă de rozitatea poporului. PE CEL MAI SCUMP ŞI
plauze, prin urale care nu în rezervă, foşti comandanţi a P.C.U.S, membru al con gramul a cuprins cintece re parte tovarăşii Emil Bodnaraş, caldă prietenie tovărăşească. IUBIT FIU AL NAŢIUNII ROMANE. TO
contenesc minute în şir dra de mari unităţi pe frontul ducerii Filialei din Leningrad voluţionare închinate zilei de VARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, părinte
gostea şi ataşamentul lor pro antihitlerist, ofiţeri superiori, a Uniunii asociaţiilor sovie 23 August, conducătorului în le, tovarăşul şi prietenul nostru al tuturor, ce
fund faţă de partid, faţă de academicieni şi alţi oameni tice de prietenie şi legături cercat, călit în lupte şi în
conducătorul iubit al parti de ştiinţă şi cultură, activişti culturale cu străinătatea, un victorii — Partidul Comunist (Continuare in pag. a 3-a)
dului şi statului, tovarăşul de partid şi de stat, conducă grup dc ziarişti chinezi, pre Român—, ţârii iubite, poporu
Nicolae Ceauşcscu. Asistenţa tori de instituţii centrale şi cum şi un grup de turişti din lui român. Prin cîntece şi
scandează : „Ccauşescu — organizaţii obşteşti. Sînt re II P. Chineză, condus de to dansuri, prin versuri şi ima
P.C.R. prezentanţi ai tuturor genera varăşul Tin Pin, membru al gini, artiştii au redat cu mă
In prezidiu iau loc tovară ţiilor şî profesiunilor, ai tu Comitetului orăşenesc de par iestrie momente ale insurec
şii Nicolae Ccauşescu şi soţia turor naţionalităţilor conlo tid — Pekin, preşedintele Co ţiei armate, ale cuceririi pu-
sa. Elena Ccauşescu. Ion cuitoare, care împreună fău mitetului revoluţionar al ra lerii politice de către clasa
Ghcorghe Maurei*, Emil Bod- resc familia unită a Româ ionului Tunvan. secretar al muncitoare condusă de partid,
naraş, Manca Mânescu, Paul niei socialiste. comitetului raional de partid, ale începerii şi desfăşurării Depuneri de coroane de flori
Nieuleseu-Mizil. Ghcorghe Pa La adunarea festivă au delegaţia comunei Praveţ, revoluţiei socialiste, ale vie
nă. Gheorghe Râdulescu. Vir- participat oaspeţi de pesie din IIP. Bulgaria, precum şi ţii libere a poporului român,
gil Trofin. Ilic Verdcţ. Dumi hotare care se află in ţara grupuri de activişti de partid constructor a! socialismului. la cimitirul eroilor români
tru Popa. Ghcorghe Stoica, noastră : delegaţia Partidului şi de stat din numeroase ţâri
Mihai Dalea. Mihai Gcre. ge Comunist din Spania, condu aflaţi la odihnă în ţara noas Succesiunea armonioasă a
neral de armată Ion loniţâ, să de tovarăşul Santiago Car- tră. cintecelor, dansurilor clasice
precum şi Constantin Pîrvu- rillo, secretar general al PC. In sală erau prezenţi şefi ai şi populare — româneşti, ma şi sovietici din Deva
leseu. Alexandru Sencoviei, din Spania, delegaţia Parti misiunilor diplomatice acre ghiare, germane, din diverse
Ghcorghe Vasilichi. vechi mi dului Comunist din Japonia, ditaţi la Bucureşti. ataşaţi regiuni ale ţârii, pline de cu
litanţi ai mişcării muncito condusă de tovarăşul Kenji militari, alţi membri ai corpu loare şi vioiciune, a stirnit in
reşti din ţara noastră. Ghize- Miyamoto, preşedintele Pre lui diplomatic, precum şi repetate rinduri aplauzele a Cu prilejul Zilei de 23 tid, loan Sîrbu. şef de secţie
la Vass. şef dc secţie la CC. zidiului C.C. al P.C. din Ja corespondenţi ai presei străi sistenţei. Spectacolul s-a în August, ieri, la cimitirul ero la Comitetul judeţean de par
al P.C.R.. generai colonel Ion ponia. Erau prezenţi, de ase ne. cheiat cu tabloul muzical in ilor români şi sovietici din tid. Aron Colcer, prim-secre
Gheorghe. prim-adjunet al menea, oaspeţi aflaţi la odih ...Moment solemn. Se into titulat sugestiv .Te eînt par municipiul Deva, a avut loc tar al Comitetului municipal
ministrului forţelor armate şi nă în România : tovarăşii Mi- nează Imnul de stat al Re tid”, interpretat de toţi artiş solemnitatea depunerii de co Deva al P.C.R,, Sabin Boticiu,
şef al Marelui Stat Major, hoi A Leseciko, membru al publicii Socialiste România. tii profesionişti şi amatori roane şi jerbe de flori, în vicepreşedinte al Comitetului
Suzono Gâdca. preşedinta C.C. al P C U.S , vicepre Adunarea festivă este des care şi-au dat concursul la semn de cinstire a memoriei executiv al Consiliului popular
Consiliului National al Fe şedinte al Consiliului de Mi chisă de tovarăşul Dumitru reuşita spectacolului ostaşilor căzuţi în lupta îm judeţean.
meilor. Zaharia Stnneu. pre niştri al U.RS.S., Ţvietin Nli- Popa. membru al Comitetului La sfîrşitu) programului, potriva fascismului. La so In acordurile solemne ale
şedintele Uniunii Scriitorilor. atovicî, membru al Biroului Executiv al C.C. al. l'C.H., artiştilor le-au fost oferite Imnului eroilor, au fost de
Brăduţ Covaliu. preşedintele flori din partea conducerii de lemnitate au participat oa puse coroane de flori din par
Uniunii Artiştilor Plastici, Executiv al Prezidiului Uni prim-secretar al Comitetului partid şi de stat. meni ai muncii din întreprin tea comitetelor judeţean şi
unii Comuniştilor din Iugo municipal — Bucureşti al
Anton Breitenhofcr. vicepre slavia, Agostino Novella. P.C.R.. primarul general al derile şi instituţiile municipiu municipal de partid, consili
şedinte al Consiliului oame membru al Biroului Politic Capitalei. (Agci preş) lui, reprezentanţi ai organiza
nilor muncii ,de naţionalitate In aplauzele asistenţei, a ilor populare judeţean şi mu
germană. Dan Marţian, prim- al Partidului Comunist Itali luat euvîntul tovarăşul Ma ţiilor de masă şi obşteşti, mili nicipal, consiliilor judeţean şi
seeretar al C.C. al U.T.C.. mi an, Carlo Galiuzzi şi Abdon Cuvîntarea rostita de tari, membri ai gărzilor pa municipal ale sindicatelor, co
nistru pentru problemele ti Alinovi. membri al Direcţiu nea Mânescu, membru al Co tovarăşul Manea Mânescu ONOAREA MUNCITOREASCA LA PU triotice, pionieri. mitetelor judeţean şi munici
neretului, Nicolae Teodorescu, nii PC.I., Henri Krasucki. mitetului Executiv, al Pre TEREA CREATOARE CONFERITA DE Au fost prezenţi tovarăşii
decanul Facultăţii de mate membru a| Biroului Politic zidiului Permanent, secretar se publica în pagina a pal ale U.T.C., a unor între
matică a Universităţii din al PC. Francez, secretar al a! C.C a! P.C.R., vicepre ll-a. SOCIALISM Paginile 4-5 Aurel Bulgărea, secretar al prinderi şi instituţii din muni
Bucureşti, general dc armată Confederaţiei Generale a Mun şedinte al Consiliului de Stat. Comitetului judeţean de par cipiu.
Tacob Teclu şi general colonel cii. Claude Poperen, membru In repetate rînduri, cuvîn-
în rezervă Dumitru Dâmâeea- supleant al Biroului Politic tarea a fost subliniată prin
nu. foşti comandanţi de mari u- al P.C. Francez, Jos Van Eyn- vii Şi puternice aplauze.
telor şi sarcinilor, ta 11 oc
Muncii Socialiste. Cu patru
triei, ca nişte buni gospodari,
Ne-am obişnuit să socotim să tragem linie şi sî adunăm: tombrie aflăm că intre 1965 zile inaintea s/fr$itu/ui anu lor mari, pionierii noştri din
Orăştioara de Sus obţin ma
timpul după im nou calen
Recepţia oferită de Comitetul Central dar. Am pus ca zi de început să aflăm ce-am făcut şi să şi 1970 s-au realizat in jude raportează că planul anual Cutezătorii — „Husola de
lui, industria hunedoreană
rele trofeu al expediţiilor
ţul Hunedoara peste 4 000 de
ştim ce trebuie făcut. De la
23 August şi, după numele
ei, ne-am denumit evul. an la an bilanţul devine inovaţii şi raţionalizări. a fost îndeplinit. Poetul Tro aur", 18 martie 1971, Se
Toamna, şcoala de învăţă
ian Filimon scrie tradiţiona
Ca un singur om, poporul
publică rezultatele întrece
al Partidului Comunist Român, român, toţi cetăţenii patru mai plin in fapte şi In vic centenarul. La 10 noiembrie, lul pluguşor de Anul Nou : rii dintre organizaţiile de
tori din Deva îşi serbează
torii.
,.Astfel mină lingă mină, i
ei, jâră deosebire de naţio
partid, consiliile populare şi
nalitate, muncitorii indus Cronica unui an care fn- sîderurgiştii din Călan ter- Au adus măsură plină / Să .‘uslii uleie de cercetări ş .
triei şi ai ogorului, cărtura inţifice pentru realizarea şi
Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri rii, tot ce reprezintă sufla depăşirea planului pe 1970.
Hunedoara obţine locul al
re omenească de la im capot
la altul al ţârii, sărbătorim Ul-lca in întrecerea pentru
prin 23 August socialismul şi depăşirea planului in indus
Cu prilejul celei de-a şi soţiile conducătorilor de La începutul recepţiei a prezentul dinamic al Româ CRONICILE NOASTRE trie, investiţii şi circulaţia
XXVII-a aniversări a elibe partid şi de stat, membri ai fost intonat Imnul de stat al niei. Un popor intr-o unitate mărfurilor, precum şi locul
rării României de sub jugul C.C al P.C.R., ai Consiliului Republicii Socialiste Româ de ţeluri şi sentimente, uni VI în întrecerea dintre con
fascist, Comitetul Central al de Stat şi ai guvernului, con nia tate cimentată necontenit, în siliile populare judeţene.
Partidului Comunist Român, ducători ai instituţiilor cen Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, glnd şi faptă, de avangarda La 30 martie, în cadrul ce
Consiliul de Stat şi Consiliul trale, organizaţiilor de masă ceilalţi conducători de partid celor două milioane de co cepe întotdeauna la 23 Au minâ şi ei planul de cinci dea ţării, spre lumină / Bo lui de-al X-lea Concurs al
de Miniştri au oferit siin- şi obşteşti, deputaţi ai Marii şi de stat s-au întreţinut cor munişti, muncim, trăim şi gust... ani. La 15 noiembrie, ziarul găţia lor deplină f Şi cup formaţiilor artistice de ama
bâtă seara o recepţie în sa Adunări Naţionale, vechi mi dial tn timpul recepţiei cu deschidem împreună porţile ...August 1970. Hunedoara, judeţean Organizează con tor lingă cuptor / Au vuit tori dedicat semicentenaru
loanele Consiliului de Miniş litanţi ai mişcării muncito oaspeţii de peste hotare, cu viitorului. oraşul de veche şi noufi ste cursul intitulat „Oamenii de dogoritor / Să dea ţării trai lui partidului, cei mai buni
tri. reşti din ţara noastră, parti şefii misiunilor diplomatice. „Istoria nu este altceva de- mă a acestor meleaguri, de lingă noi". Peste 300 de scri nic spor / De oţel strălucitor,. artişti amatori din judeţul
Au luat parte tovarăşii cipanţi la insurecţia armată Recepţia s-a desfăşurat în clt activitatea omului care vine centru universitar prin sori sosesc la redacţie ilus- Şantier cu şantier : Şi-au dat nostrti îşi îmbracă straiele
Nicolae Ccauşescu. Ion Ghcor- şi veterani ai războiului an tr-o atmosferă caldă, priete îşi urmăreşte felurile sale“ înfiinţarea Institutului de trind portrete de oameni miinile sub cer / Să urzeas populare şi pleacă la Timi
ghe Maurei*. Emil Bodnaraş, tifascist, generali, muncitori nească. — spunea Karl Marx. Da ! subingineri Septembrie 19 70. demni de lot respectul. O că şi să ţese I Lanţul marilor şoara şi Reşiţa, unde arc lor
Maac;i Mânescu, Paul Nicu- fruntaşi, academicieni şi alţi (Agerpres) Ţelurile noastre, iată expli Un grup de 85 de mineri, ografie din 24 noiembrie succese". întrecerea finală. In aceeaşi
lescu Mizil. Ghcorghe Pană, oameni de ştiinţă, artă şi cul caţia sentimentului istoriei conduşi de Petre Constantin, arată un grup dc cazangii Din primele zile ale a zi, pionierii se întrec la Amd
Ghcoriihe Râdulescu, Virgil tură, şefi ai cultelor, ziarişti pe care îl trăim toţi, cu spo au extras în perioada cinci de la Termocentrala Mintia nului 1971, cronica consem cu alţi colegi din ţară. 60 000
Trufin, lîic Verdeţ. Maxim români şi străini. rită intensitate în ultimii ani. nalului un milion tone de ce au ajuns cu montatul co nează ritmuri înalte in pro dc cetăţeni ai municipiului
Bcvghianu. Florian DAnăla- Astă ti, în jurul orei 8,00, Ne scriem cronica anilor cărbuni. Octombrie 1970. Si- ranului 4 la cota finală cu ducţie. La 27 ianuarie aflăm Hunedoara de la începutul
elic. Emil Drâgânescu. Janos Au luat porte oaspeţi de posturile noastre de radio şi noştri cu propriile noastre derurgtşlii hunedoreni ra cîteva zile mai devreme. Sfîr- cu satisfacţie că Hunedoara anului şi piuă la 13 aprilie
Fazckas. Petre Lupu. Dumi peste hotare aflaţi în ţara televiziune vor transmite di izbinzi, după bunul şi sta portează conducerii de partid şitul lui noiembrie coincide furnizează economiei naţio au prestat munci patriotice,
noastră. tornicul obicei al locului. cu o niare serbare la Călan : nale peste 50 la sută din valoarea lucrărilor efectuate
tru Popa, Dumitru Popcscu, rect din Piaţa Aviatorilor din Tot ce-am ridicat cu miinile îndeplinirea planului cinci Uzina .,Vicloria‘4 împlineşte producţia de fontă, 50 la 10 milioane le i!
Leonte Râulu. Gheorghe Stoi Au participat şefi ai mi Capitala parada militară şi noastre şi am zămislit cu nal ia producţia de otel. De o sută de ani. I se conferă
ca. Ştefan Voitee, Iosif Banc. siunilor diplomatice acredi demonstraţia oamenilor mun minţile noaslt'o ne bucură şi acum, încontinuu, alte u „Ordinul Muncii“ clasa I. sută din producţia de oţel şi C. DROZD
peste 50 la sută din produc
Miron Constantinescu, Mihai taţi în Republica Socialistă cii in cinstea celei de-a 27-a ne defineşte. Şi ne place ca nităţi economice ommfâ zil Directorul, Adolf Druker, e. ţia dc laminate finite. In fe
Dalea, Miu Dobrescu, Mihai România, ataşaţi militari şi aniversări a eliberării Româ la fiecare aniversare a pa nic îndeplinirea angajamen- ridicat la rangul de Erou al bruarie, călcind pe urma ce (Continuare in pag. a 6-a)
Gere. Ion lonîţâ, Vasile Pa- alţi membri ai corpului di niei de sub jugul fascist.
tilineţ, Ion Stănescu, precum plomatic.