Page 77 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 77
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 170 ® DUMINICA 22 AUGUST 1971
m
r
*
OHOARIA
i
\
*
\
*
\
* LA PUTERiA
\
\
\
\
\
CONFERITA
. _ , , —.— "TSLTT^~~"Trr^ ^,| m p^ p h ^
Numirea în funcţia dt şef de echipă înseamnă pentru mine
Tot ce producem promovarea acestui examen şi, desigur, necesitatea, aş spu
ne obligaţia, de a-mi Însuşi noi cunoştinţe pentru ca prin
munca mea fă onorez încrederea cu care m-a investit co
lectivul.
aparţine întregului popor şi conduita profesională a muncitorului loan Ilie cu cela
Cit dt simplu şi firesc se împletesc idealurile, crezurile
ale colectivului. Cit de obişnuit 1 se pare sâ spună câ tot
ce produce aparţine întregului popor. Aceasta pentru că a
Poate niciunde ca U Hunedoara acest adevăr no pri pătruns în semnificaţia acestui adevăr şi simte, alături de
meşte contururi atît de precise, nu se materializează în atîtea milioanele de oameni ol muncii, „răspunderea pentru tot
forme De ce la Hunedoara ? Pentru că oţelul hunedorean e ceea ce face”.
prezent, mal mult ca oricare alt produs, în întreaga econo
mie a României socialiste. II întîlneşti în adîncul minei
slujind minerului să-şl deschidă drum prin erele geologice, Punem in operă
pe-ntlnsele ogoare, dînd greutate bobului, pe nesfîrşlrea ape
lor, ducind pinâ departe numele Patriei ori, în laboratorul
cercetătorului, ajutîndu-1 sâ pătrundă în necunoscut.
— Noi ştim că tot ce producem aparţine poporului, că Ne-am dedicat operei de făurire a societăţii socialisto
tara are nevoie de metalul Hunedoarei, spunea loan Ilie, Din mozaicul bogat de modalităţi prin care muncitorul se
unul dintre miile de oameni care modelează oţelul cum le exprimă în acest proces, constructorul este, parcă, cel m3i
e vrerea şi cum cere trebuinţa. aproape de esenţa noţiunii de edificare. Cuci, prin tot ce
— Ce înseamnă pentru dumneavoastră această necesi facem, de fapt, construim. La şantierul IV al l C.S. Hune
tate ? doara facem .cunoştinţă cu un om care este constructor Gn-
— Foarte mult. Adică să faci tot cc-ţi stă în putinţă ca tr-un sens dublu I e zidar şi, printr-o împrejurare fericită,
sâ contribui cit mai mult la onorarea necesităţii. Şi nu gre se numeşte Vaslle Faur. I se potriveşte de minune numele.
şesc cînd spun „onorare” pentru că e vorba, în primul rînd. A venit de prin părţile Bistriţei sâ se facă zidar. Pe-acolo
de satisfacerea cererilor, de îndeplinirea sarcinilor de plan încă nu se construia într-o amploare bunedoreanâ. Avea
Apoi, prin munca ta onorezi colectivul din care faci parte şi doar 16 ani. A fost dat în brigada lui Petcu, apoi In cea a
te onorezi pe tine. Iul Grigore Sandu. Cu acesta din urmă a lucrat 9 ani.
— Dumneavoastră nu produceţi oţel, nn-1 laminaţi. Sîn (Practic, aici a învăţat zidărie, mei într-o brigadă mare.
te(i lăcătuş specializat în ghidaje .. . fruntaşă.
— Aveţi dreptate, dar numai tn parte, nu produc şi nu — Cum îl reţineţi pe Sandu ?
laminez metalul. Dar munca mea e strlns legată de calita — Muncitor harnic, hotârît, înţelegător, priceput şl la
tea laminării, de consumul de cilindri. Şl acestea nu-mi sînt meserie şl la oameni. Ştiţi câ toţi ţinem minte anumiţi în
Indiferente. văţători din şcoală. Printre învăţătorii mei este şi Sandu. De
— Vâ referiţi numai Ia atribuţiile, sâ Ie spunem, profe la el am învăţat nu numai zidărie, ci şi altceva : omenie,
sionale ? corectitudine. E mare lucru în viaţă să ştii să te porţi cu oa
— înainte de toate la ele, pentru că atribuţiile de ser menii. Nu ştiu cum se explică, dar un muncilor hun ştie ce
viciu, modul cum le îndeplineşti, exprimă felul de a gindi este omenia. Aşa se învaţă la noi. La început eşti dat pe
al muncitorului, gradul în care simte răspunderea pentru iîngâ cîte un muncitor cu experienţă şi înveţi, pentru ca
aceea ce face. după ani de zile eâ-ţl fie daţi ţie alţii, începători. Azi sînt
— Şi, cum „onoraţi" această răspundere 7 şef do echipă.
Mnncitorul nostru are In substanţa sa intimă un mă ficiu, despre o energie fără limite. înzestraţi cu o rarâ pa — Invăţînd. învăţ de cind am venit 5n Hunedoara. Am — Cam la cîte blocuri aţi lucrat aici, în Hunedoara ?
nunchi de sentimente, atitudini şi comportări ' care ii ri siune şi tenacitate, susţinute de o pregătire profesională so — La mal bine de 30 Chiar şl la cel în care locuiesc,
dică ţinuta morală la cele mai înalte puteri umane. lidă, minerii zilelor noastre ocupă un loc de frunte in deta făcut şcoala de calificare, apoi cursul seral profesional şi
Mîndrie şi demnitate pentru întreaga sa existenţă de şamentul clasei muncitoare. Nu e o întîmplare. Au onoarea acum sînt la liceul seral Industrial. De ce am început să răs am lucrat.
luptă şi muncă, încărcată de dăruire şi pasiune, pusă in să ocupe acest Ioc. L-au ciştigat. Cu ei, de la ei începe dru pund întrebării cu învăţătura ? Pentru că altfel nu se poa — Ce sentiment încercaţi la gîndu! câ sute de familii
slujba eliberării sale şi a creuţici sale. Nimeni n-are a- mul Industrializării, al civilizaţiei. Valorile muncii lor sint te. Ca să munceşti din ce în ce mai bine, trebuie sâ cunoşti au primit şl din mîna dumneavoastră casă de locuit?
tit de ascuţit simţul datoriei, al devotamentului faţă de tot mei mult. Apoi, trebuie să înţelegi, să te convingi că la — *De bucurie. Am o mulţumire sufletească să ştiu câ ora
activitatea generoasă, spre binele societăţii sale, ca m un geneza altor valori împlinirile acelui început, pe care-1 locul tău de muncă răspunzi de tot ceea ce faci, câ trebuie şul Hunedoara are în el şl munca mea. E attt de frumos sâ
citorulI, clasa muncitoare, in frunte cu partidul comunist. deschid ei, le regăsim în energia luminii, în oţelul trainic, sâ depui toată capacitatea, toate cunoştinţele pentru ca participi la crearea frumosului I Poate câ sentimentul este
tntilnim aici, osmoza sa cu ccde mai dinamice elemente în firul de mătase, în plinea aburindâ. Işi cunoaşte locul munca ta să fie de calitate, să cauţi mereu soluţii noi pentru mult mal bogat, dar nu-1 pot spune eu bine, aşa cum 11 simt.
ale evoluţiei sociala —• mijloacele de producţie —, intil- ce-1 ocupă în muncă, şi şi-l onorează matur. Ii e fidel. Mun ca sâ lucrezi din ce în ce mai bine. Muncitorul adevărat,
nim răspunderea sa istorici in sensul social al cmdnlului. ca liberă pentru binele societăţii forjează calităţi morale muncitorul crescut şi îndrumat de partid, nu poate gîndi •— Ce lucrări executaţi cn predilecţie »,
încredere în forţa sa de organizare, concentrare şi înalte, pe care el, minerul, le exprimă prin hărnicie, perse altfel, dacă se respectă ca muncitor. — Faţade, exterioare.
acţiune, insuflată şi cimentată de partidul nostru — Parti verenţă, spirit de colectiv, abnegaţie patriotică. Minerul ştie
dul Comunist Român, fiste încrederea in puterea de in că e dator să dea patriei cărbune, dar ştie că şi patria îi
fluenţare a idealului său asupra mersului istoriei. încre cinsteşte munca. Transferul de energie, de la el Ja societate
derea în justeţea cauzei pe care o slujeşte şi o apără, in şi de ia societate la el, se regăseşte în împlinirile j zilnice,
legătura trainică a acestei cauze cu programul social şi atît materiale cit şi spirituale.
moral al societăţii, mereu vitalizat, mereu îmbogăţit. — Noi, minerii, zicem ori de cîte ori ne Intrecem pla
încredere in muncă, această substanţă vie care dă nul, angajamentele, că dăm cărbune pentru {ară, pentru binele
existenţei umane sensul şi esenţa, conţinutul şi forţa du societăţii. Dar acest bine se întoarce la noi. Adică e al nos
propulsie. In România socialistă, muncitorul s-a contopit tru. Că Intr-o ţară socialistă ca Romănia noastră, poporului
atît de puternic şi de organic cu munca incit însăşi de ii aparţin şi uneltele, şi munca, şi roadele ei. Adică, acuma,
finiţia sa se află tn ea. Dc aceea, comportamentul său noi sin tem stâpîni. Stă pini cu adevărat. V-aş da numai un
faţă dc muncă este identic cu cel faţă de sine — cinste, exemplu. Şi aş lua chiar numele meu. îmi zice Gheorghe
sinceritate, demnitate, mîndrie. dăruire fără rezerve. Aşa Baron. Sînt din părţile Vasluiului De cînd am desluşit slova
işi defineşte muncitorul comunist propria sa onoare
Muncitorul a fost dintotdeauna creator, a jx>pulat şi şi am înţeles ce însemnă baron, m-am tot întrebat : ,,De ce
suprapopulat ixjlori materiale şi morale, a dat omenirii ne-o fi chemînd aşa, cind noi — cei opt fraţi râmaşi orfani
singurul mod de existenţă reală şi trainică, i-a făurit mo — am muncit tare din greu ? înţelegerea de stăpin pe mun
toarele progresului şi suprapunerii civilizaţiilor, a scris că o avem acum, cînd muncim cu bună ştiinţa să dăm căr
imnul măreţiei umane. Conştitnţa muncitorească a prefi bune pentru ţară"
gurat prin partidul său comunist conturul socictăţiii noas — Dumneavoastră, care conduceţi o brigadă de investi
tre de libertate şi dreptate şi a făurit-o prin luptă şi mun ţii, nu daţi propriu-zis cărbune. Ii deschideţi doar drumul
ca. Printr-o dialectică autentică s-a dovedit cu mare pu — F, adevărat. Dar cît cărbune a ieşit la ziuă prin dru
tere că numai socialismul — această genială creaţie a gin- murile deschise dc noi ! Prin galeria de bază de la orizontul
dirii şi forţei partidului comunist — dă muncitorului cim- 14 — pe care am săpat-o şi betonat o noi — se colectează
pul larg, profund şi fertil a! afirmării esenţei onoarei producţia sectorului II, sector fruntaş pe mina Petrila in
muncitoreşti. Dincolo de conţinutul creator al activităţii anul acesta La orizontul 12, am deschis galeria prin care OHBORORE BARON ION ILIE VASILB FAUR
sale fiecare muncitor işi etalează onoarea, fără ostentaţie, acum dă cărbune sectorul IV. Noi am deschis şi orizontul 16 miner lâeâftxa oooitrnotat VICTOR FAUR
oeioelător
In chipul său. — săpat şi betonat — care încă n-a intrat in producţie.. îna
intările noastre in piatră tot cărbune se cheamă, pentru că
Sintem sfipîiii îi croim cale. — Cum se materializează în munca dumneavoastră a- — Cum apreciaţi faţadele pe care Ic faceţi ?
—■ Şi cînd faceţi această cale mai grabnic şl mai trainic,
stnteţl mai mulţumiţi ? ceat fel de a gîndi ? — Exteriorul unu! bloc este o parte a lucrării, cea cere
Minerii Văii Jiului şi-au ciştigat prin bărbăţie şi probi — Cum să nu ! E o mulţumire care te hrăneşte ş\-ţi dă — Munca noastră se vede cind iese laminatul. Acolo pe grăieşte de la depărtare oamenilor despre munca noastră.
tate onoarea muncitorească. Faptele lor ou vorbit şi vorbesc putere. Forţă, şi fizică, şl sufletească suprafaţa plană, în respectarea strictă a profilului se vede Aşa este, blocul vorbeşte despre munca constructorilor,
tării despre efort şi îndrăzneală, dăruire şi spirit de sacri Vâ hrăneşte mereu, după cite ştim. Aveţi lună de ‘.ună cum muncim. Acum lucrăm la un nou sistem, calibraren- TI caracterizează mai bine decît o pagină biografică. Şi
rezultate frumoase. VA depăşiţi pe dumneavoastră cutie, in loc de calibrul romb-pâtrat. Noua metodă va con faţadele zidite de Faur sînt frumoase, întocmai ca frumuse
— Aşa-i stă bine minerului Noi sintem 12 oameni în duce la reducerea consumului dc cilindri, la îmbunătăţirea ţea sa morală, ciştigată în şcoala mare a şantierului socialist.
brigadă Dacă nu ne-am uni eforturile şi nu ne-ain organiza calităţii suprafeţei Noi trebuie să ne însuşim toate particu — Cum vedeţi poziţia muncitorului In societatea
ca să dăm rezultate bune, iui s-ar zice că sîntem mineri. larităţile de laminare, să urmărim îndeaproape probele pen noastră ?
— Spuncţi-ne, Gheorghe Baron, cum de aţi cerut să in tru ca să se obţină rezultatele scontate — In frunte Nu poate fl altfel într-o societate a oame
traţi în rindurilc Partidului Comunist Român Ia numai un — Lucrul nu e chiar atît de simplu pe cit se pare. Nu nilor muncii, creată de ei. Noi punem în operă planuri, gîr-
an după ce aţi venit la mina Petrila ? vă ft teamă că nu reuşiţi ? duri, simţăminte. -Prin mîna muncitorului trece totul — ; f
— Am simţit cA trebuie să fiu în rînd cu OAMENII. — Nu Cind am pornit laminorul de semifabricate, pro materiale şi idei.
„Muncim pentru binele societăţii, dar cl se întoarce ia bele au durat mai mult. Nu ştiam prea mult despre celibra- Zidarul Faur este capabil, prin construcţia sa muncito
noi", „Am simţit că trebuie să fiu in rind cu OAMENII" re. Or. acuma... Ştim cîte ceva şi avem încredere în gîndi- rească, să dea definiţii mal solide, mal plastice decît un mfi -
Simple şi mari sînt vorbele minerului. Ca şi faptele lui. rea colectivă, în oameni. Nu se poate să nu reuşim. nual. Nu le dă atît prin cuvinte cit prin fapte ; fapte la ca
Faptele pe care le scrie cu dăruire, cu conştiinţa clară a e — Vorbeaţi despre colectiv Ce credeţi eâ-i datoraţi co re II îndeamnă, îl «îndrumă zi de zi, organizaţia de partid. El
fortului ce-1 aşteaptă, cu mindrie de muncitor şi de autor lectivului ? nu concepe omul în afara unei ocupaţii utile societăţii. Este
anonim de istorie, călit la şcoala muncii dîrze, a înfăptuiri — Faptu] că m-a crescut, că m-n supus nu o dată la In acest concept o mare bogăţie etică, uri altruism de care
lor epocale împlinite sub flamură de partid. examenul înaltei răspunderi faţă de sarcinile încredinţate nimeni nu este în stare mai bine decît muncitorul. Pune-
S|>|tnlul nui/k'Hi Hunedoara. .Modemul $1 utilul, lutr u caldA a-monizare, iu slujba sânAtAţil omului.
rinvlul incanUrscent al milioane lor dc tone de metaJ hunedornan.
