Page 78 - Drumul_socialismului_1971_08

DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 5 170 0 DUMINICA 22 AUGUST 1971

MUNCITOREASCA

CREATOARE

DE SOCIALISM

rea in operă este o ocupaţie polivalentă de mare profunzi­
me. Construind, zidarul Faur îşi manifestă respectul şi emo­ Seara se adună bucuriile
ţia fată de societate, faţă de România socialistă, îşi etalează-
fiinţa integrată multilateral. In acest act permanent se
pun in operă calităţi ce se transmit de la matur la incepâ
tor, dc la calfă la ucenic ; sc operează oamenii înşişi. Cită Intr-un colţ de două uliţe din salul Boz inlilnîm o casă
frumuseţe etică în acest act I Cită vigoare şi trăinicie dă ea frumoasă, cu flori la fereastră, îngrijită. De la prima privi
re îţi dezvăluie ceva din munca şi sentimentul locuitorilor
societăţii I Şi cit respect merită el I
săi. In interiorul ei e mult optimism şi bucurie. Şi acestea
capătă tensiuni sporite mai ales seara. Liniştea serii are da­
Prestigiul colectivului rul să amplifice sentimentul bucuriei. Unul cile vinul vin
lucrătorii acasă. Sînt obosiţi şî zîmbitori. Feţele li se lumi­
nează şi lasă sare în ligheanul cu apă rece. Pină la ora 10
loţî vin. N-a stabilit nimeni vreo ordine a sosirilor şi totuşi
este prestigiul tău ca s-a format. De obicei, prima este Eleonora. Lucrează în
sectorul zootehnic, la viţei. Cu viţeii termină mai repede
Şi-apoi o mai cheamă Adriana, fiica sa de ciţiva anişori. O
urmează mama Eleonorei — Cătălina Crişan. Şi ea munceş­
Prin miinile operatorului Indrei Pop au trecut multe te tot în zootehnie, dar are in îngrijire vaci, care trebuie
produse din mase plastice care purtau însemnele Fabricii aduse de la păscut, adăpate, mulse, ţesălate. E mai multă )
chimice din Orăştie. Maşina de injecţie la care lucrează are treabă. Vin, apoi, bărbaţii. De cele mai multe ori primul c '
..darul" dc a fi de marc capacitate, de a realiza produse capul familiei — Miron Crişan. El se ocupă de activităţile
mai multe decît celelalte. anexe ale cooperativei agricole. Şi, sînt citeva importante :
— Dar muşina n-are suflet şl tot omul este acela care-i un cuptor de ars var, căruia Crişan, pentru a-l spori poate
dă viaţă, care o pune la lucru. Cum ti omul, aşa-1 şi maşina. involuntar însemnătatea, ii 2Îce fabrică, atelier pentru con­
Cuvintele Ivii Indrei se referă, de fapt, la omul care-o strucţia de garduri metalice, o exploatare dc piatră. Toate
stăpîne.şte, nu )a ma.şinâ. Ele reprezentînd concepţia lui de sînt un reflex al hotăririi din primăvară a partidului cu
spre om, despre munca lui „cum ii omul...". privire la dezvoltarea activităţilor de deservire in coopera­
— Cunt vedeţi dumneavoastră omul acesta în salope­ tivele agricole. Dar nici „bătrinul", cum i se spune acasă,
tă, ce credeţi despre el ? nu vine întotdeauna înaintea ginerelui. E secretarul comi­
— Eu cred că trebuie să fie corect, să muncească bine tetului de partid şi-l reţin diferite acţiuni : o adunare
şi să-şi ajute tovarăşul să lucreze şi el bine. generală de partid, o discuţie cu o brigadă, cu o echipă. Cile
Pentru Indrei Pop „a trăi" înseamnă a munci, şi nu de treburi nu sînt! Ginerele. Ioan Bedea, venit dintr-un sat
unul singur, pentru că „singur nu preţuieşti mare lucru. vecin, este mecanizator. Pină ajunge acasă, orice zgomot de
Ca să fii mulţumit trebuie să-ţi ajuţi tovarăşii să muncească motor o duce pc Eleonora la poartă. Este atita gingăşie şi
toţi bine". fior în gestul tinerei soţii ! Ţine să-şi aştepte bărbatul la
— Şl asta are vreun preţ ? poartă, sub geana nopţii calde. Tntră in casă cu o pungă de
— Are. Că dacă toţi muncesc bine, realizăm mai multe nailon încărcată cu mai multe lucruri. A adus soţiei ceva şi
produse şi-i cinstit tot- colectivul. Eu unul nu m-aş simţi un baton marc dc ciocolată pentru Adriana, dc care nu mai
bine, mi-ar fi ruşine, chiar, dacă aş şti că tovarăşul de ală­ scapă pină n-o ia pe genunchi şi pînâ n-o ascultă cc a mai
turi nu-şi face pianul, că nu se pricepe. Eu cred că presti­ făcut peste zi. Adriana stă acasă cu străbunica, Pirva Cu-
giul Iul e şi al meo, şi invers. Cum m-aş simţi să ştiu că tiţa, in vîrstâ de 71* de ani, pînă maî ieri membră coopera­
secţia este apreciată pentru rezultate bune şi eu să nu-mi toare, azi pensionară. Cînd năvala adusă de cei mai tineri
realizez pionul ? Oricare mnncltor tot la fel ar zice. vie la muncă pătrunde în casă, străbunica devine mai tăcu­
— Cu alte cuvinte vă consideraţi răspunzător de pres­ tă, mai retrasă, deşi nici ceea ce face ea pe-acasâ nu-i lipsit — Dar, lucrînd în ture, cum spuneţi, nu lâmln vitele
tigiul colectivului ? de insemnâiate. Căsa se umple de oameni, de zgomot, de neîngrijite ? un imbold spre confirmarea altor şi mai curajoase ipostaze".
— Cum să nu mă simt ? Nu mi-aş permite să întinez o­ mişcare, de voie bună. E un vălmăşag de oboseală, dc Un fapt de conştiinţă, cultivat de ideile fertilizatoare ale
Cătălina : Asia nu. Şi eu lucru aşa. Avem încredere una
noarea colectivului. Mi-aş păta propria-mi onoare. Onoarea bucurii, dc destăinuiri, dc toate. in alta. Puteţi să vedeţi cum arată vitele şi vă convingeţi. partidului comunist, adăugat multiplelor valenţe creatoare
aceasta care ne este preţul suprem al libertăţii muncii, al Aşa am surprins cele două familii intr-lina din serile ale cercetătorului zilelor noastre, ale celui care stâpineşte,
I. Bedea i Anul ăsta este înţelegere mai bună între eoo sporind prin munca lui, tezaurul dc bogăţii al patriei. „Efor­
perativă şi mecanizatori. N-am avut discuţii la calitatea lu­ turile noastre se îndreaptă spre valorificări superioare ale
crărilor. Interesul nostru este să meargă bine toate maşinile, zăcămintelor, dînd astfel viaţă, şi prin numen noastră, pro­
să nu aştepte oamenii după noi. Eu lucrez la reparaţii şi in gramului de dezvoltare economică trasat de partid. Sintem
treţineri, dar cind lipseşte un tractorist, cum a fost şi azi, permanent preocupaţi de ridicarea potenţialului de produc­
eu îl înlocuiesc şi treaba merge. ţie prin recuperarea, pe lingă metalele de bază, a altoi me­
Oamenii au încredere unul in altul şi asta se vede din tale conexe. Cum ar fi molibdenul recuperat din minereul
faptul că vitele sînt bine îngrijite, bine hrănite, se vede în cuprifer la E.M. Deva. Un alt exemplu i prin recuperarea
recoltă. Sînt multe semne bune aici. De aceea seara se adună magnetitei din minereul cuprifer de la E.M. Deva rezultă o
în casă atita bucurie.
producţie suplimentară în valoare de circa 2 milioane le!
anual. Şi nu e puţin lucru să tc ştii, prin munca ta, părtaş
Părtaş la îmbogăţirea la îmbogăţirea ’/.cstm ţării lai Congresul al X-len al P.CR.,
tovarăşul Nicolae Ceauşcscu ne «arăta cu multă clarviziune ;
„Este necesar ca oamenii dc ştiinţă din toate domeniile —
zestrei ţării şi în primul rind cei din domeniul cercetărilor tehnice —
să înţeleagă că nu se pot prezenta cu fruntea sus în faţa po­
porului decît in măsura în care prin activitatea lor aduc o
contribuţie tot ma» mare la progresul general al societăţii.
„Lucrez, in producţie de 17 ani. şi de probleme de cer­ Nu ne putem mulţumi să apelăm numai la import de inte­
cetare am fost preocupat aproape lot de atita timp" — e ligentă : trebuie să înţelegem că ştiinţa este o latură inse­
mărturisirea inginerului Victor Faur, şeful laboratorului dc parabilă a producţiei materiale, a progresului economic şl
preparare dc la Centrul de cercetări pentru minercurile ne­ social al (ării noastre... munca, realizările concrete, acestea
feroase Deva. E linia sobră, dar încărcată de valenţele dem­ contează !". ‘
nităţii a unui destin închinat cu dăruire muncii, neobositei Incercind o comparaţie a activităţii de cercetare dc di­
căutări. In timp, rezultatele migăloaselor cercetări îşi gă­ nainte de 23 August’44 şi dc acum, aproape că nu avem cu ce
sesc cele mai concrete confirmări : reţete noi cu randamen­ compara. Faptul că azî nu numai în Bucureşti, ci In nume­
te sporite de preparare* a minereurilor, ridicarea prin recu­ roase oraşe din ţară se află centre dc cercetare minieră,
perarea dc noi metale, a valorii lor. Intr-o succintă re­ faptul că ne situăm, prin cercetarea minieră românească, la
trospectivă, împinsă in timp, pină spre începuturile activi­ nivelul cuceririlor mondiale, faptul că, rcnunţînd la „impor­
tăţii de cercetare a inginerului Victor Faur sint cuprinse tul de inteligenţă" gîndim singuri şi gindim bine, înseamnă
numeroase asemenea „atestate" pe care le prezintă cu min- că am cîştigat foarte mult. Înseamnă că prin ceea ce facem
* drie : „prepararea minereurilor complexe de plumb şi zinc ne slujim societatea, contribuim la bunăstarea întregului
de la Zlatna, Brusturi, de sulf — Pucioasa, cuprifer la popor *.
Bocşa Vasiovei, a minereului complex de la CerteJ-Sâcârimb,
destinelor descătuşate prin lupta şl sacrificiile partidului noastre de vară. Oamenii se aşează la masă, vorbesc, vorbesc recuperarea magnetitei din minereul cuprifer. Rezultate
nostru. De aceea nu-mi este indiferent nici cum muncesc multe, îşi descarcă un fel de polen emoţional, pentru ca « foarte bune au fost obţinute de colectivul nostru la tratarea
in cîmp magnetic a tulburelilor de la flotaţiile I M. Mol
ou. nici cum muncesc tovarăşii mei. doua zi să facă la fel. Principalele evenimente ale coopera­ dova Nouă, E.M. Deva şl E.M. Certej-Săcârtmb Reportaj-ar>chetâ reoNxat de :
Confirmarea spuselor l>i| ne-a dat-o Inginerul Ioan So- tivei, cu referiri mai largi la recolta bună din acest an, sint C. ARMEANU, L. UClU, I. IASCU, S. POP
caciu, şeful secţiei. amintite aici, întocmai ca într-un jurnal de zi. Totul este Drumul dc la Idee la utilizarea pe scară industrială e
simţit şi filtrat de oameni, de oamenii care participă pasio­ lung, cere răbdare, dăruire, pasiune, dar găseşte, in per­
— E un bun muncitor. Dar nu unal dintre aceia care-şl soana acelui neobosit căutător al noului, inepuizabile resur­ Fotografii : V. ONOIU
văd doar de maşina lor, de rezultatele lor. Pe acestea şi le nant la evenimente. se. Care e, totuşi, suportul, mobilul acestei răbdătoare aple­
calculează singur. Al zice câ-1 Interesează mal mult secţia, — Sînteţi o familie fericită. VA simţiţi bine unul lingă cări asupra unui „pumn" de minereu, de steril ? „Fertilita­
felul cum muncesc tovarăşii Iul. Nn e ceva ostentativ, ci un altul. Se simte în întreaga atmosferă. tea" lui, bogăţia pe care tu, preparatorul — cel ce ţi-al le­
lucru firesc, muncitoresc, aş spune, să te preocupi de tova­ — E drept. Noi am fost oameni suferiţi, săraci. Am gat viffţa de glasul cu şoapte doar de tine desluşite a mă­
răşul tău, sâ-1 ajuţi să fie în pas cu tine. dus-o greu — se destâinuie capul familiei. Acum avem un runtaielor pămîntului — o scoţi la îvealâ atunci cind, seco­
— In secţie am învăţat asta de Ia comunişti. Şi nu-i o rost. Cooperativa agricolă ne-a cuprins pe toţi ca lntr-o le în şir, ceea ce tu aduci ca bogăţie, a fost crezut balast,
simplă curiozitate, ci ceva fără de care nu pot. Ţine de fe­ poală. Ne-a dat de lucru şi noi îi dăm munca. E bine, avem fără folos.
lul meu de a trăi în fabrică, spune Indrei Pop. ce ne trebuie. Bocşa Vasiovei. De acest nume, mat bine zis de cuprul
— Pentru dumneavoastră fabrica înseamnă trăire ? — N-ar fi destul dacă ar lucra numai bărbaţii.? extras aici dîn deşeurile rezultate prin separarea magnetică
— Altfel aş fi un robot care execută nişte operaţii şi Cătălina : Ba ar fi, dar eu ce să fac ? Să stau pe uliţă ? a minereului, se leagă drumul spre cercetare al Inginerului
atir, o maşină. Dar noi muncitorii ştim de ce trebuie să Nu-ml place. Victor Faur. De ce V „Pentru rezultatele bune obţinute aici,
muncim mai mult şi maî bine. Şi ne bucurăm cînd vedem în Eleonora «• Eu lucrez în tură cu altă femeie ; fiecare cile pentru consecinţele economice deosebite ale acestui nou pro­
magazine produsele care au ieşit din mîinlle noastre. Este două zile. După două zile de lucru acasă, abia aştept să mâ cedeu de preparare. înainte nu se făceau atîtea calcule. Dar
mulţumirea pe care ţi-o dă efortul colectiv, prestigiul pe duc ia viţei. Mi-s dragi şi am grijă dc ei. Cind vii acasă de evaluînd multiplele sale utilizări pc scară industrială, cu­
rare nu 1-al pătat, dimpotrivă, 1-al ridicat mai sus. ca pe la lucru parcă eşti altul. Şi acasă lucrez, nu-i vorbă, dar prul e la ora actuală maî valoros decît aurul. Şi In cercetare
propriul tău prestigiu. Prin el trăieşti ca muncitor demn, ca acolo cu maî mulţi oameni e mai bine, e mai multă voie şi proiectare totul merge la concret, orice succes socotit» In
om care merită cinstirea. bună. Şi casa ii alta... nu ştiu cum să z.ic. ciştigurile aduse economici naţionale înseamnă un suport,

Securitatea deplina a muncii In subteran este asigurată la mi­
S/merla, oraşul ceferl$tUor, iţii eporeşie ru tlecare zl ce frece atributele urbanistice.
na Lupenl ţl prin moderna staţie de degazare.