Page 79 - Drumul_socialismului_1971_08

■An
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 170 • DUMINICA 22 AUGUST 1971
6

BOGAT BILANŢ IN FAPTE

CU ADÎNCISEMNIFICAŢII

Aprilie 1971. Minerii din
Lupani sint declaraţi pentru
Economia judeţului nostru are oameni mi­ munişti, patru oameni de nădejde ai între­ a treia oară consecutiv frun­
nunaţi, a căror obnegaţie, hărnicie şi dă­ prinderii. Prin muncă, prin dăruire şi ataşa­ taşi pc ramură. La 20 apri­
ruire in muncă s-au soldat de fiecare dată cu ment, aşa înţelegem noi să ne facem datoria lie, siderurgiştii de la Hune­
rezultate de prestigiu înscrise pe graficele de faţă de partid, faţă de patrie. doara işi îndeplinesc anga­
producţie. Succesele înregistrate zi de zi au Cuvintelor simple,■ dat pline de semnifi­ jamentele luate în cinstea
făcut posibil ca astăzi, in ajunul măreţei caţie le răspund miile de biografii scrise in aniversării semicentenarului
sărbători, să putem raporta conducerii supe­ inima de foc a ţării, la Hunedoara. Despre partidului. Se publică rezul­
rioare de partid şi de stat, personal tocarâ- Nicolae Mărculescu, fost brigadier pe şan­ tatele întrecerii artistice fi­
şului Nicolae Ccavşcscu, un bogat buchet de tierele naţionale, se ştie că a crescut o dată nale, rOmagiu partiduluim.
realizări ce înglobează tot ce au făurit mai cu Jurnalele hunedorene. Biografia iui cu­ Dansatorii populari din ca­
bun in acest al 27-lea an al mersului nostru noaşte ascensiuni fireşti. De ta simplu mun­ drul Combinatului siderur­
pe treptele socialismului minerii, siderur- citor la şef de echipă. De la cel mai bun şef gic Hunedoara obţin Marele
giştii, forestierii, chimiştii, ţăranii coopera­ de echipă la maistru principal. O ascensiune premiu şi titlul de laureaţi.
tori, toate categoriile de oameni ai muncii încununată de primirea 'titlului de Erou al Buni la muncă-buni la joc.
din judeţul Hunedoara. Aîuncii Socialiste. Şi Ungă astfel de biografii La Vălişoara, se dă în folo-t
...27 de ani. Perioadă iu care pulsul econo­ — altele noi. Constantin Borăscu s-a născut sinţă al 225-lea cămin cuLf-
miei judeţului nostru a atins amplitudini cu puţin inaintea eliberării patriei. A intrat tural din judeţ ridicat <£/e
mereu mai înalte, concretizate in crearea de la meserie, a devenit prim-topitor, şi-a con­ mina cetăţenilor satului, iym
noi capacităţi şi obiective industriale, ridica­ topit sujletul cu cel al oţelăriei. Tovarăşii cele 11 formaţii artistice cXe
rea potenţialului economic, in perfecţionarea săi de muncă l-au ales in comitetul de direc­ pionierilor, 9 au fost purmi-
intrigii activităţi productive. La toate aces­ ţie al combinatului, iar la recentul congres
tea a contribuit hotărxtor clasa muncitoare, al tineretului nostru comunist a fost ales atc pe ţară. In luna mai,
care prin pricepere, abnegaţie şi perseveren­ in Comitetul Central al U.T.C. Biografia lui minerul Petre Constant’/n şl
ţă in muncă a reuşit să înscrie in palmare­ continuă cu reuşita la institutul de subingi- SCRISORI CĂTRE REDACŢIE fumalistul Nicolae MZrcum
sul realizărilor noi fapte cu adinei semnifi­ neri, cu stima şi încrederea ce-i sint acor­ tescu primesc epoleţii hăr­
caţii pentru economia întregii ţări. date. niciei : Eroi ai Muncii So­
Vizitînd astăzi „Muzeul mineritului" din Aceasta a fost dintotdeauna uriaşa şcoală cialiste. Cu 40 de zile înain­
Petroşani, poţi să-ţi dai seama de contrastul hunedoreană. A creat oameni devotaţi par­ tea termenului fixat in pla­
izbitor care există intre tehnologiile vechi tidului şi poporului, şi-a făcut simţită pre­ nul de sfat, Termocentrala
şi noi, folosite in exploatarea cărbunelui. zenţa Ia Galaţi, la Tirgovişte, pe alte şan­ Promotorii noului—raportează Mulţumire... Mintia funcţionează la în­
Trocul Şi sapa au fost înlocuite cu utilaje tiere ale construcţiei socialiste. Foştii săpă­ treaga capacitate...
moderne de mare randament inlilnite as­ tori ai fundaţiilor de la furnale, oţelării şi O sâ vi se p ară. curios că materice, primim ajutoare lu­ ...însemnări fugare dintr-o
tăzi pretutindeni la minele din Valea Jiului. laminoare au înlocuit tirnăcopul şi lopata cu In sinul colectivelor de economii. Angajamentul lor de data aceasta nu vă scriu nare pentru copii, ajutoare cronică modernă hunedorea­
La deschiderea noilor cimpuri miniere se a­ uriaşe calculatoare electronice. Nu-i oare do­ muncă din unităţile de bazâ iniţial a fost să realizeze 30 din satul meu, Lâsâu, ci din băneşti pentru perioadei* de nă. La fiecare 23 August o­
ting astăzi — neintilnite ct« ani in urmă — vada elocventă la ce metamorfoză sint su­ ale Regionalei de căi ferate de inovaţii în cinstea lui 23 staţiunea balneoclimaterică incapacitate temporară de bişnuim ca nişte buni gos­
recorduri de avansare pe verticală prin fo­ puşi cei care păşesc pragul şcolii hunedore­ Deva muncesc oameni destoi­ August. Au realizat 32. Eco­ Malnaş-Bâi. Sînt pensionar. muncă, femeilor cooperatoare podari să tragem linie şi tă
losirea unor utilaje şi metode de lucru pro­ ne ? nici, harnici şi pasionaţi, a nomiile obţinute se ridică la Am lucrat ani mulţi la coo­ 11 se acordă concedii plătite adunăm...
prii ce impresionează prin randamentul şi Acum. la marea sărbătoare, .,bucheluV‘ perativa agricolă de produc­ pentru sarcină şi lehuzie. Partidul, poporul şi-au
eficienţa lor. Insă aportul esenţial îl aduc realizărilor siderurgiştilor este întregit cu căror dominantă esenţiala în peste 500 000 lei. ţie din sat. Acum, la anii Aceste măsuri, luate de realizat cu fermitate pro­
minerii — creatorii şi slăpxnii acestor teh­ alte fapte semnificative. munca de zi cu zi este auto- Ar trebui să vorbim aici de­ bâtrîneţii, mă bucur de grijă partid, de cel mai iubit fiu al iectele, de-a lungul deceniilor
nici. Dovada grăitoare in acest sens este şi Abnegaţie, dăruire, puternic avint patrio­ depâşirea, promovarea nou­ spre electricianul Dumitraşcu şi atenţie deosebită pentru poporului român, tovarăşul de muncă paşnică ; dispunem
recordul republican stabilit de Dionisie Har­ tic s-au depus şi pe şantierul Termocentralei lui. Sint acei ceferişti care Do bre sau despre inginerul Vla- a-mi îngriji sănătatea. Nicolae Ceauşescu, arată cit astăzi de o mare putere de
ta şi ■ ortacii săi de la noua mină Livezeni, de la Mintia Uriaşa „stea" de pe Mureş a studiază fără contenire pen­ dimir Oprinca, despre in­ Vreau sâ aduc mulţpmiri de mare este grija pentru acţiune, de industrii multi­
care au reuşit ca intr-o singură lună să rea­ devenit în fapt* unul din cele ynai mari şi tru a găsi soluţii noi pe dru­ structorul Avram Virtop sau oamenii muncii, consecvenţa ple in plin autnfl, de mijloa­
lizeze ,94 ml la puţul de aeraj al minei. mai moderne obiective energetice ale ţării, mul uşurării muncii fizice, mecanicul Andrica Samson, Partidului Comunist Român, cu care luptă partidul nostre ce tehnice modeme şt
iubitului
nostru conducător,
Abatajele frontale mecanizate cu combine capabil să furnizeze singur de 5 ori şi jumă­ reducerea consumurilor spe­ despre inginerii Alexandru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru asigurarea celor mal cadre competente. Aceas­
oferă iruaginea clară a ingeniozităţii tehnice tate mai mulţi kilowaţi decit toate centralele cifice, prelungirea duratei de Paladi, Nicolae Mihai, Sava pentru grija permanentă ce bune condiţii de viaţă Între­ tă echipare materială ţi
aplicate in exploatarea cărbunelui. Am asis­ electrice ale României anului 1938. exploatare a maşinilor şi uti­ Asman şi mulţi alţii. ne-o poartă. Ştim că pe baza gului popor. umană este premisa si*-
tat nu demult la introducerea in subtera­ Pe ogoarele judeţului s-au înregistrat re­ lajelor, obţinerea de econo­ Oamenii aceştia pricepuţi şi indicaţiilor secretarului ge­ Mulţumire adîncâ, din Ini­ gură a înfăptuirii noi­
nul minei Paroşeni a celui de-al doilea com­ colte ce vin să confirme modul judicios in mii. Sint inovatorii, promoto­ harnici sînt intr-o căutare neral al partidului a fost e- mă pentru tot. Sâ ne trăiască lor obiective grandioase con­
plex mecanizat de susţinere, tăiere şi încăr­ care s-a lucrat pămîntul in acest an. La coo- rii noului în muncă, mîndria continuă, mintea lor descope­ turate de Congresul al X-lea
care a cărbunelui. Cu unul din aceste agre­ )>erativele agricole de producţie din Lăpxiş- întregului colectiv de cefe­ ră zi de zi noi căi şi soluţii laboratâ Hotâilrea Comitetu­ conducătorul, să trăiască par­ al partidului şi care va face
tidul comunist, să înflorească
lui Executiv al C.C. al P.C.R.
gate moderne lucrează brigada condusă de nic, Simeria, Geoagiu, Bobilna şi Aurel Vlai- rişti. in procesul muncii, iar suc­ cu privire la unele măsuri scumpa noastră Românie, ,pe ca România modernă de azi
comunistul Costache Zaharia, care realizează cu s-au înregistrat in medie 3 000—3 600 kg In cinstea Zilei eliberării, cesele dobîndite le închină cu de îmbunătăţire a condiţiilor al cărei chip punem astăzi, să fie depăşită de România
randamente de 24,8 tone pe post, producind griu la hectar, iar in această perioadă, coo­ inovatorii de la calea ferată gînd curat şi inimă deschisă de viaţă ale membrilor coo­ de Ziua libertăţii ei, o nouă anilor viitori. Cincinalul ac­
in fiecare zi aproape 1000 tone de cărbune. peratorii şi mecanizatorii continuă să inscrie raportează cu mindrie că Partidului Comunist Român, peratori. Ne bucurăm de gra­ cunună de lauri. tual include un volum de
Dar despre progresele ce s-au făcut prin alte fapte de seamă pentru punerea unei ba­ şi-au îndeplinit sarcinile, prin Zilei eliberării .patriei. tuităţi pentru oci*>tirea să­ investiţii aproape dublu fa­
introducerea acestei tehnici şi tehnologii mo­ ze temeinice recoltei viitoare. strădania lor au fost găsite şi nătăţii, de înlesniri pentru IOAN BUJORAN ţă de cel al deceniului tre­
derne vorbesc de la sine parametrii privind Şirul realizărilor continuă cu izbînda con­ aplicate inovaţii care aduc CONSTANTIN AOANEI trimiterea in staţiuni balneocli­ pensionar, C,A,P. Lâsâu cut. Programe specifice —
ponderea producţiei extrase din abatajele structorilor. Numai muncitorii Trustului de producţiei sute de mii de lei Regionala de coi ferate Deva programul nuclear sau cel
frontale in bazinul nostru carbonifer, care de echipare cu calculatoare
a crescut cu 13 la sută faţă de anul trecut construcţii Deva au îndeplinit volumul de Vacanţa— şi echipament informaţional
construcţii-montaj planificat pe 8 luni cu 11 etc. — jalonează dezvoltarea
şi gradul de extindere a susţinerii metalice Angajamentele luate accelerată a ţării noastre pe
care a depăşit cu 12,3 la sută pe cel existent zile mai devreme, dînd o producţie supli­ cele mai multiple planuri. Şi
cu un an in urmă. Un aport deosebit la ob­ mentară de aproape 11 milioane lei. Ei au în salopetă de brigadier tot în cadrul acestui gran­
ţinerea unor astfel de performanţe l-a adus predat suplimentar oamenilor muncii un nu­ în Întrecerea patriotică au
tlnărul şi ingeniosul colectiv al Fabricii de măr de 100 apartamente şi au realizat 1,5 „Şantierele ţârii vă chea­ mînt, 3a amenajarea bazei dios program al construcţiei
stilpi hidraulici din Vulcan care a asimilai mă. Hărnicia şi vigoarea de agrement de la Pădurea societăţii socialiste multila­
in scurt timp producţia de serie a acestor milioane lei economii. voastră tinerească trebuie sâ Chîzid, peste tot unde a fost teral dezvoltate ne simţim
stilpi şi a permis extinderea noilor proce­ Strădania feroviarilor, care au îmbunătăţii fost îndeplinite cu succes se concretizeze in muncă. In nevoie, muncind cu dăruire datori a ne ocupa de for­
dee de extracţie a cărbunelui in întreaga substanţial indicatorii <fe transport, hărnicia felul acesta veţi fi demni dc şi responsabilitate, tinerii e­ marea profilului etico-moral
al omului contemporan.
In
Vale a Jiului. chimişlilor şi forestierilor, destoinicia sute­ patria în care trăim, prinosul levi au efectuat 42 730 ere de propunerile de măsuri pre­
La salba succeselor obţinute in economia lor de tineri aflaţi zi de zi pe şantierele Locuitorii comunei Ilia s-au ţiu a 1 300 mp trotuare ; re­ muncii voastre vă va aduce muncă patriotică, a căror va­ zentate de tovarăşul Nicolae
cadrul întrecerii*
hunedoreană au contribuit şi minerii din muncii patriotice din oraşele şi satele jude­ angajat in pentru gospodări­ pararea şi întreţinerea a cinste şi demnitate, va folosi loare se ridică la impresio­ Ceauşescu şi aprobate de
15 000 mp străzi şi trotuare,
patriotice
Teliuc. Şefi de brigadă cum silit Mihai Gli- ţului, elanul şi dăruirea in muncă a tuturor rea şi înfrumuseţarea muni­ precum şi 48 km de drumuri ţârii, poporului". nanta cifră de 3 538 360 lei. Comitetul Executiv al C.G.
cuvintele pe care le
Sint
Institutului
Nici studenţii
guţă, Sandu Safta, Alexandru Pop, Gheorghc colectivelor hunedorene se prind in acest cipiilor, oraşelor şi comune­ comunale ; îndiguiri pe o lun­ spunea la o recentă adunare de subingineri, din Hunedoa­ al P.C.R. pentru îmbunătăţi­
rea activităţii politico-ideolo-
Cocioabă şi Gheorghe lacob sint doar cîţira bilanţ ca fapte care vorbesc despre condiţii­ lor să realizeze un mare nu­ gime de 5 km şi taluzarea a generală a organizaţiei U.T.C. ra, nu s-au lăsat mai prejos. gice, de educare marxist-le-
din aceia care au extras suplimentar aproa­ le noi de muncă create, despre responsabi­ măr de lucrări cu caracter e- 16 000 mp maluri; amenaja­ de la Grupul şcolar profesio­ Intr-un singur glas ei au ho- ninistă a membrilor de par­
pe 20 000 tone minereu de fier pentru fur­ litatea cu care sint îndeplinite prevederile dilitar-gospodâresc. Angajaţi rea de zone şi spaţii verzi pe nal din Hunedoara tovarăşul târlt sâ efectueze 4 000 de ore tid, a tuturor oamenilor m un­
J,9 h a ; construcţia a 22 de
nale. Alături de minerii Văii Jiului şi cei planului, despre ataşamentul deplin al po­ în această întrecere, toţi lo­ podeţe: plantarea a 5120 Ioan Comânescu, prim-secre- de muncă patriotică la con­ cii se arată că înfăptuirea
cuitorii au
muncit cu multă
tar al comitetului municipal
din Poiana Ruscăi se află şi cei de la porului la inţeleapta politică promovată cu sirguinţâ pentru înfăptuirea pomi şi arbuşti ornamentali al U.T.C struirea „Blocului tineretu­ noilor obiective care stau fn
faţa partidului şi poporului
I.M. Barza, cu permanentul lor angrenaj de consecvenţă de partidul nostru, despre holă- angajamentelor, fâcînd ca şi altele. Toate aceste reali­ Pătrunşi de un fierbinte pa­ lui" din cadrul .şantierului nr. este strtns legată de „ridi­
4 al I.CS.H.
dăruire profesională in valorificarea superi­ rirea fermă a fiecărui om al muncii de pe întreaga comună să fie moi zări dobîndite pe frontul triotism, peste 500 de elevi Incadrlndu-se In efortul carea nivelului combativi­
oară a noi resurse de substanţe minerale u­ meleagurile hunedorene de a nu precupeţi bine gospodărită şi mai fru­ muncii patriotice sînt rodul de la Grupul şcolar profesio­ colectiv de muncă şi creaţie tăţii revoluţionare şi a spiri­
tile. eforturile pentru a răspunde cu cinste ma­ moasă. activităţii depuse de cetăţe­ nal, Liceul nr. 1, Liceul in­ al întregului popor, elevii tului militant, partinic al
nii comunei noastre care
nu
— iVe-am contopit cu mina do cind ne rilor cerinţe ale economiei noastre socialiste, Ziua de 23 August — ma­ şi-au precupeţit forţele pen­ dustrial, din Hunedoara, au Hunedoarei au adus prin întregii activităţi politice,
rea sărbătoare naţională a răspuns cu entuziasm acestei ideologice şi de educaţie co­
ştim, ne spuneau fraţii Hurdea — patru co­ sarcinilor lrasate de partid. poporului român — noi o în- tru a-şi îndeplini cu succes chemări. Au cerut să fie cu­ hărnicia muncii lor cinstire munistă a maselor".
limpinâm cu angajamentele angajamentele şi a întîmpina prinşi în brigăzi de muncă deplină zilei de 23 August», România de astăzi priveşte
astfel marea sărbătoare de patriotică, sâ plece pe şantie­ zilei care a deschis orizon­
V - - > îndeplinite şi depăşite. Fală la 23 August cu realizări de rele ţârii. turi măreţe peste fruntariile viitorul cu o conştiinţă lim­
de 1 325 000 lei angajament, pede, eliberată de nelinişti
prestigiu şi pe acest târîm. La turnări de beton pe şan­ României l şi fiindcă implică în viitorul
s-au realizat lucrări in valoa­
tierul de construcţii din mi- ei un prezent de demnitate
re de 1 633 000 lei. Intre a­ TEODOR VASIU croraionul 4 .al Hunedoarei, Prof. IOAN VLAD \ naţională şi de incontesta­
cestea se numără : construc- primarul comunei Ilia la săpături şl nivelări de pă- Hunedoara bil prestigiu internaţional.
Poporul nostru a contribuit,
la realizarea accesului sta­
telor mici la colocviul pro­
blematicii mondiale. Glasul
României este ascultat azi
în lume cu încredere, fiindcă
C I N S T I R E L U I A U G U S T
e glasul unei naţiuni care
pledează şi luptă pentru
Astăzi, cind spirala înălţimilor a urcat piuă la slavă închinat partidului, închinat înţelepciunii şi
treapta 27, putem spune cu îndreptăţită mindrie că exitezanţei sale. Fiecare om al muncii, fiecare tova­ demnitatea omului de pretu­
avem ştiinţa adevărului despre lumină. Pentru că răş înseamnă o părticică din marea noastră forţă tindeni, pentru viitorul în­
ne place lumina. Pentru că dintotdeauna lumina a socialistă. tregii umanităţi.
fost tovarăşul credincios de drum al gindurilor şi Trăim zile de aur, zile care ne cer puteri şi su­ Astăzi, ne regăsim în cu­
al faptelor noastre. flet pe măsura putinţei lor de a sui mereu, de a tezanţa cu care ne urmăm
Lumină. 27 trepte dc lumină, pentru lumină, iz­ lăsa continuu in urmă alte şi alte înălţimi. pe dru­ destinul făurit de noi înşine.
vor al zilelor de aur pe care le trăim, al belşugului mul glorios al socialismului şi comunismului. Pentru Ne regăsim, pregătindu-ne
de împliniri, al rodniciei braţelor şi minţilor noas­ că a fi parte integrantă, de suflet, a acestui popor, singuri istoria intr-o im­
tre, flori nestemate intru cinstirea partidului care înseamnă, in primul şi in primul rind, a-l sluji cu plicaţie directă nu nu­
ne-a condus, fără preget, cu înţelepciune, pe acest credinţă, cu devotament, cu neţărmurită dragoste. mai a prezentului, ct
drum al luminii. Partidului cintare şi cinstire. Sub flamura-i de şi a viitorului. Ne re­
Trepte de lumină, confluenţă continuă a lui as­ purpură, am ajuns oameni intre oameni, popor in­ găsim în conştiinţa tăriei pe
tăzi cu miine, mers viguros înainte către culmile- tre popoare, ţară intre ţări. Sub conducerea lui, dăl- care ne-o insuflă conducerea
stele purpurii, îndemnaţi şi ocrotiţi deopotrivă de tuim neîncetat, din lumina gindurilor şi faptelor treburilor ţării de către o
încercatul nostru conducător — Partidul. noastre, chipul viitorului. forţă politică încercată şi
Trăim zile de emoţionante împliniri. In ţara din Partidului, imnuri înălţătoare de slavă. Astăzi, înţeleaptă cum este Parti­
jurul Carpaţilor, intilneşti la tot pasul martori ai mai mult ca oricind Ştim, am invăţat să pipăim dul Comunist Român. Iar el,
izbinzilor pe care poporul nostru, condus de par­ lumina, să preţuim rodul muncii noastre intru {nal­ întregul popor român, se
tid, le obţine pe frontul larg desfăşurat al con­ tul folos al nostru, al tuturor. regăseşte astăzi, graţie so­
strucţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cinstire cutezanţei, vredniciei şi înţelepciunii par­ cialismului, in acea dimen­
Fiecare nouă temelie poartă cu prisosinţă ampren­ tidului, neînvins stegar, mereu biruitor, izvorul lim­ siune — exprimată de secre­
ta dăruirii şi priceperii omului nou, a omului dornic pede şi in putere al tuturor victoriilor noastre, tarul general al partidului,
Sulul VaiJci, aşeza re a mod est A de odinioară, a renăscut in anii socialismului la fel ea fl să-şi vadă ţara tot mai sus, cu adevărat floare In­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu
celelalte localităţi ale Judeţului. tre flori. Fiecare faptă de muncă este un imn de RADU SELEJAN — dc principal erou al is­
toriei.
Baia de Criş. comună in torul dinafară îşi poate a­
care istoria locurilor se propia o parte din trecutul
transmite pe cale orală ca SĂRBĂTORESCUL Şl LUMINA FAPTELOR DIURNE şi viitorul comunei ce aspi­
o zestre de marc preţ. Dc ră la statutul de oraş, fapte
cum intri in satul de cen­ care fac esenţa existenţei
tru, de pe dreapta şi de pc noastre — o existenţă socia­
stingă Ic salută case noi, listă intr-un timp istoric.
trotuare curate şi iţi fac Timpul acesta nu mai are
temenele florile de pe pe­ ÎN SATUL CARE ASPIRA LA STATUTUL DE ORAŞ răbdare să aştepte. Se pre­
luze. cipită şi ne precipită intru
Comuna, ca mxdte altele apropierea viitorului nostru
din judeţ şf din ţară, aspi­ comunist. Pentru viitorul a­
ră la statutul de oraş. Un tarea principalelor căi ru­ ticipat la amplasarea sau Cu aceleaşi eforturi — ale Ceea ce spun secretarul al lui Gheorghe Trifan, Ni­ şi toţi oamenii fac din mun­ cesta, în urmă cu 27 de ani,
reportaj despre viaţa ei in­ tiere care străbat satele co­ inaugurarea de obiective noi dăruirii cetăţeneşti — cu ca­ comitetului comunal de par­ colae Simion, om trecut de că un punct de onoare, poa­ intr-un august fierbinte, să­
timă dă imaginea unui di­ munei, s-au electrificat în in comună, în cei 27 de ani re se amenajează parcul — tid şi primarul comunei dc- 70 de ani, al lui Axentc te să aspire la statutul de răcimea satelor a ridicat
namism impresionant, sau, întregime opt din cele nouă de la Eliberare ? O sumă dc s-au construit piaţa de ali­ •spre hărnicia cetăţenească Stan, Barbara Iosif, Marioa- Oraş. pentru totdeauna fruntea
mai bine-zis, imaginea dă­ sate. Pentru cel de-al nouă­ astfel de fapte-cronică se mente, un pod peste Criş, nu sînt aprecieri de comple­ ra Stănculescu, Dumitru Su- Atelierele S.M.A. şi secţii­ din ţărînă şi, alături de
ruirii cetăţeneşti diurne, lea, Câraciul, se caută posi­ estompează in meandrele la Lunca, s-a amenajat com­ zenţă. ciu, lrina Hofhauer şi al le de întreţinere de la clasa muncitoare, in frunte
pentru a ridica comuna la bilitatea electrificării încă curgerii anilor. Ultimii 6-7 plexul de monumente isto­ — La noi, participarea ce­ multora. E un mozaic de C.A.P.-urile din comună cu Partidul Comunist Ro­
pretenţiile oraşului. in acest an şi nu la anul au înnoit comuna cu şcoală rice de la Ţebea, o brutărie tăţenească la muncă pentrxi nume dar o unitate de do­ primeau pentru întreţinere mân, a pornit pe drumul
lată dar, faptele culese in­ viitor, aşa Turn se prevedea de 10 ani la Baia de Criş, care face faţă la necesităţi­ înfrumuseţarea comunei, rinţe : comuna să fie frxi- bunăstării.
utilajele care au lucrat in
tr-o zi din preajma sărbăto­ intr-un plan de perspectivă de 8 ani la Rişculiţa, de 4 le comunei şi ale comune­ pentru ridicarea gradului ei moasă şi bine gospodărită. campania de recoltare. Vor­ Faptele pot fi diferite in
rii Eliberării. devenit acum retrospectivă, ani la Ţebea, Căraci şi Riş­ lor int>ecinate. Valoarea lu­ de urbanizare nu e nicioda­ Şi din „mozaice" nu lipseşte ba bătrînească „Cine se comune şi sate diferite.
Gheorghe Toma, secreta­ încheierea electrificării i-ar ca ; cu local pentru cămin crărilor executate in ultimii tă o problemă. Ar urma, numele lui Toader Dragoşa, scoală de dimineaţă, ajunge Semnificaţia lor e aceeaşi.
rul comitetului comunal de apropia pe locuitorii comu­ cultural la Baldovin, cu 6—7 ani în comună, cu par­ pentru o dreaptă măsură a ghidul şi gospodarul de la departe". „Biografia* fiecăruia are
partid, împreună cu ciţiva nei mai mult de visul lor, complex comercial şi dis­ ticipare cetăţenească, se ri­ aprecierii hărniciei şi iniţia­ monumentele istorice din Faptul, care n-are în el citeva elemente comune cu
factori de răspundere din să poată spune.* „Sint din pensar veterinar la Baia de dică la 60 milioane lei. Cir­ tivei, să dăm aici numele Ţebea. nimic aparte, stă la baza u­ ale celorlalte — o existen­
comună, caută căi de rezol­ Boia de Criş, leagănul şi lo­ Criş. ca 20 de milioane din aceş­ celor care au fost mereu In dreptul anumitor case, nei recolte de griu care a tă sceulară in obscuritate,
vare mai operativă a unor cul de odihnă al Ianculuiu. De dimineaţă au fost adu­ tia reprezintă un meritoriu, florile ard parcă mai viu. depăşit in unele C.AP.-uri un trecut apropiat plin de
treburi gospodăreşti urgen­ Primarul comunei, Ghe- se cu camionul de la locul stimulativ Şi binevenit aju­ prezenţi bi primele rinduri, Dacă întrebi „Cine locuieş­ din comună cu 700 kg la frămintări înnoitoare, un
te ale comunei. rasim Trifa, a plecat de di­ dc confecţionare 20 de bănci tor al statului, efort finan­ al Măriei Lăzăruţ, Ioan; Ie- te aici ?°, ţi se poate răs­ hectar pe cea planificată. prezent de lumină şi un vii­
Din astfel de frămintări, mineaţă la Baldovin, să am­ de mesteacăn, cu care va ciar pe care acesta ii face vuţa, Ioan Şerban, Ioan Mo- punde şi aşa : „O bătrînică tor de aur.
din precipitarea răspunderii plaseze localul unei şcoli fi „mobilat" viitorul parc al pentru emancipareâ tuturor duna; numele lui Nicodim de 80 de ani". Comuna in Un fapt, nişte fapte; fap-
colective s-a accelerat asfal­ noi. Cîţi primari vor fi par­ comunei. satelor patriei. Bărăşteanu, Avram Negriu, care bătrinii iubesc florile te-lentilă prin care observa­ ION CtOCLEI