Page 80 - Drumul_socialismului_1971_08

7
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 170 6 DUMINICA 22 AUGUST 1971

Gîndyri curate ţie. Zi senina
••■■a

i p g M h :
SIMBOL MIRAJ

Se împlinesc 27 de ani de clnd sorbim cu nesaţ din Poate peste tot, poate numai la români, sărbătorile,
cupa libertăţii depline. Zorii zilei de 23 August 1944 au marile sărbători naţionale sint, în acelaşi timp cu oma­
vestit viitor de libertate pentru pâmîntul României, pen­ gierea evenimentului, forme ample, complexe de manifes­
tru toţi fiii sâi. Glia strămoşească, stropita în atîlea rîn- tare a bucuriei. Bucuria de a trăi, de a munci, de a birui,
durl cu sîngele jertfelor, trăieşte anii ce i-a dorit şi i-a de a construi, de a fi oştean al partidului, credincios fiu
rrr< ' al patriei dragi, bucuria de a iubi, de a fi tu însuţi. Aici,
^s: p visat, pentru care au luptat cu vitejie legendară cei mai
tim®, | p * buni bărbaţi ai ei. In Hunedoara, bucuria înseamnă mai mult. Acel miraj
Sinonimă cu libertatea patriei, ziua de 23 August s-a al Hunedoarei de care noi, cei de o vîrstâ cu patria eli­
I. . = * ZZţ£8X& tf .v* ; *&># berată, auzeam cu ani în urmă, a dat alte dimensiuni,
transformat în cel mai scump simbol al neamului româ­
nesc: simbolul descătuşării, al ruperii lanţurilor robiei şi mult mai mari, bucuriei. Dar reale ! Pentru că mirajul
dependenţei de veacuri, al adevăratei noastre existenţe a plecat de la date concrete, de la fapte şi oameni, dar
ca oameni, al libertăţii. mai ales de la oameni. De la acei oameni minunaţi care
In conştiinţa poporului român de peste 20 de milioane au situat judeţul pe locul întîi la producţia de cărbune,
de oameni, Ziua libertăţii a căpătat dimensiuni fără ho­ minereu de fier, oţel, fontă. De la zecile de mit de mineri,
tar. Aducem cel mal pios şl curat gînd de venerabilă siderurgişti. constructori, energeticîeni. Hunedoara — un
recunoştinţă bărbaţilor comunişti care au luptat cu ne­ miraj ? Dacă miraj este evoluţia, pe platforma oţelăriei,
înfricare pentru libertatea patriei dragi de la .omul 4" la maistru, a unui... maistru cu diploma
Tulnicele Carpaţilor, spicele ctmpiilor, simfonia pîraie- în buzunar, pe care a arâtat-o numai după ce a devenit
lor vorbesc astăzi In acelaşi glas şi gînd despre liberta­ meşter în fierberea oţelului, atunci Hunedoara este miraj.
tea ce-o trăim de 27 de ani. Acel care propovâduiau că Dacă un constructor a adunat un camion de maculatură
pe pâmîntul românesc doar griul şi porumbul pot creş­ pentru elaborarea unei metode sintetice de programare şi
te ne respectă astăzi cu pălăria ridicată. Am demon­ urmărire a fluxului de producţie, asta înseamnă o înaltă
strat lumii întregi ce poate face un popor în adevăr li­ ţinută morală, un puternic simţ al datoriei şi onoarei de
ber, stâpîn şi gazdă peste întinsul ţârii, ce poate face po­ a fi constructor al socialismului. Mulţi or fl spus că lan­
litica unul partid crescut din ce are mai bun poporul, cea „Hunedoara" şi constructorul el fac parte din mirajul
din fiinţa sa — partidul comuniştilor. hunedorean. Dar nu ! Constructorul şl lancea sa reprezin­
Slăvită fii zi de simbol al libertăţii ! Seninului tău îî tă Inteligenţa creatoare formată la şcoala hunedoreanâ a
închinăm tot ce avem mal acump în noi. Din hotar în cadrelor de nădejde.
hotar. România îţi aduce imn de slavă. Zorii tăi au des­ Hunedoara nu e un miraj ! Hunedoara e o şcoală, o
chis era comunistă pe pâmîntul patriei. Cu mintea şl cu înaltă şcoală a construcţiei socialiste. Bucuria de a fl uce­
braţele noastre desăvîrşlm începutul tău, începutul feri­ nici la această şcoală o înfăţişăm cu mlndrie, azi. la săr­
cirii naţiunii socialiste româneşti. bătoarea patriei.
Vnlcan — dlmeoslunOe presenhihil toelaliiL GH. f. NEGREA N. STANCIU

Mitinguri şi adunări festive La popasurile
Manifestări cu filmul
Cu prilejul celei de-a 27-ft rişti, constructori, lucrători rul nostru pe drumul con­
aniversări a victoriei Insurec­ din comerţ, ţărani coopera­ strucţiei socialismului, d t şl DEVA : Cum am declanşat
ţiei naţionale antifasciste ar­ tori, mecanizator!, Intelectuali, despre rezultatele de presti­ In cinstea zilei de 23 Au­ me documentare cu temă j al n-ies război mondial —
seriile I-If f„Patria*) i Secretul
mate, care a dus la eliberarea salariaţi din întreprinderile şi gust, întreprinderea Jude­ folclorică prezentat la : voioşiei şi petrecerii din 9anta Vlttorla („Arta*);
patriei noastre de »ub Jugul giu cu care colectivele de ţeană cinematografică or­ Brad („Cîntece vechi româ- j SIMERIA: Soarele alb al pus­
fascist, Ieri, In oraşele Câlan, Instituţiile localităţilor respec­ muncă din oraşele amintite au ganizează o gamă largă de neşti de altădată". „Gă- j tiului (,.Mureşul*); HUNE­
DOARA: 100 de dolari pentru
Orâştle, Haţeg şi Slmeria au tive. întîmpinat măreaţa sărbătoa­ acţiuni cu filmul artistic şi teala capului", „Roata fecio- j — Şl zici că răspunzi de Vor fi tn cantităţi... indus­ şerif („Slderurglatul*) i Elibe­
rarea — seriile
I-FI
(„Con­
avut loc mitinguri şi adunări Participanţilor li s^a vorbit re. documentar românesc, Se rilor" , „Tradiţii maramure- I timpul liber al sărbătorii. triale baloane, Jucării, arti­ structorul*) ; C Apt tenul Florian
festive la care au participat despre semnificaţia zilei de In dimineaţa zilei de azi — remarcă. în acest sena, ci­ şene" etc.) sau ciclul de I — Da, e o sarcină tare... a­ cole de artizanat şi multe al­ va de Brabant („11 Iunie*);
CAL AN: Geoove-
(„Arta") ;
mii de oameni al muncii — 23 August, despre realizările 22 august — are loc un mi­ clul de filme artistice „Gol- filme documentare pe te- ; \ petisantă. Mai ales că organi­ tele, pe care ingăduie-mi să TELIUC: Ring Kong evadea­
le las pe seama,., surprizelor.
ma „Să cunoaştem frumu-
zatorii m-au asigurat că to­
Kota",
„Castelul condam­
siderurgişti, chimlşt!, cefe­ remarcabile obţinute de popo­ ting şl în oraşul Brad. naţilor" şi „Răscoala", ce setile patriei" Ia Gurabarza [ tul un merge ca pe sfoară. — Bine, bine, dar tot nu ză (nMinerul-)i GHELAR: O­
mul din Slerra (JVftnerul*) ţ
PETROŞANI:
mtflaJre cu o
rulează ta Deva şl Hune­ şt Lupeol („Pe Arieş", „Flori j — Eu zic să-i crezi pe cu- mi-ai spus unde vor petrece necunoacutâ („7 Noiembrie*) i
doara ; eiclul de filme do­ pentru litoral", „Legendele : vlnt. La toate asemenea pri­ minerii, sîderurgiştii, con­ Mlhal Viteaza» — seriile I-H
cumentare prezentat la Hu­ Ceahlăului", „Mirceştil în j lejuri sărbătoreşti s-au pre­ structorii, energeticienii. („Republica*); LUPENI: Prin­
— /ntreab<5-m<5, frate, că-ţi
tre colinele verzi („Cultural*);
nedoara („Triunghiul de pastel" etc.). \ zentat onorabil. spun bucuros. Azi sint docu­ Timp pentru a trăi (..Munel-
— Acum se pune, Insă, alt­
foc. Hunedoara, oameni şi
toresc*); LONEAt
Povestea
A S P IR A ŢII PRO oţet", „Furnalul", „Lumina tea cinematografelor săteşti î \ fel problema. Locurile de po­ mentat ca niciodată. Scrie : 56 persoană (..Muncitoresc-) j PA-
piticului Blmbo
(„Minerul");
Totodată,
în majorito-
ANINOASA:
puncte de agrement tn Valea
Sechestrul
de
pas ale sărbătorii sint
mal
de pe Lotru" „Ritmuri ar-
ROŞENI: Vagabondul — se­
plan sint cele
tradiţionale:
geşene", „Tensiune înaltă sint organizate diverse ma- i multe, mlncărurile şi băutu­ Jiului, bineînţeles, pe primul LA: Ultimul Samurai („Mun­
riile l-l! („Energia») i PETRI-
rile, la fel, scenele in aer li­
Tulipanul, Sterminosu, caba­
Aspiraţia profesională, ce inginerul Dragomlr Balin- ea n-au egal nici ca pro­ la Bcchet" şi „Rapsodia do­ nifestări pe marginea fii- } ber mat dese, întrecerile spor­ nele ; 33 de locuri la Deva şi citoresc*) : URI CÂNI: Alexan­
tive mai animate, intr-un cu-
acţionează profund afectiv, toni, şeful secţiei: la pre­ funzime, nici ca trăinicie, brogeană") ; ciclul de fil­ melor româneşti. { uînt, bucuria e mat mare, Simeria, aici ştii care sint dru cel fericit („7 Noiembrie*);
BARBATENI:
Expresii!
co­
legat prin mii de fire de lucrări pentru comenzi terţi Consider că munca mi-a mai plină. tradiţionale: Pădurea Bejan, lonelului von Ryao („6 Au-
personalitatea intimă a o- am înscris, tn primul tri­ fost apreciată şi asta m-n — Gdsesc că e normal *5 Dealul Paiului, plajele de la guat*); OR A ŞTIE: Pan toarne
OEOAGfU-BAl:
(„Placflra*):
mulul, găseşte tn colectivi- mestru, un procent de 111,7 săltat. Am urmat şi şcoala fie aşa. Roadele muncii nu-s Mureş şt. Strei; 36 la Hune­ Călugăriţa din Monzai RATEO t
tatea socialistă cel mai po­ la »ută, iar în al doilea, un de maiştri, dar tlrziu. am mai bogate ? Săgeţile grafi­ doara. nelipsind Pădurea Chi- Lot Tarantos („Popular*) ţ
trivit şi mai armonios cli­ procent de 200,8 la sută. E absolvit-o abia de un an, celor producţiei nu-s mai sus? zid. Valea Seacă, lactil Cin- BRAD: Adio, Granada („Stea­
mat dc realizare. Aici, mun­ un succes la care şi-a pus deşi funcţionez ca maistru Deci, şi bucuria sărbătorii va ciş; apoi Pădurea Slivuţ — ua roşie*); GURABARZA: O­
mul din Slerra („Minerul*) ;
citorul se judecă fn raport semnătura intregul colectiv. principal la secţia reparaţii fl pe măsura acestora. pentru haţegani; Poeniţa — ILLA: Cinci pentru Infern
cu tovarăşii săi de muncă, E dificil să desprinzi din mecanice din 1966. — Cred că ar fi bine. să... pentru locuitorii Orăştiei; („Lumina»),
vrea să le semene, să-i de­ portretul comun al acestui — Sinteţi ş{ un neobosit divulgăm cititorilor citeva Ţioara — pentru brădeni.
păşească. să se depăşească colectiv unit un om anume. căutător al noului... surprize ce li aşteaptă la — Mi-ai făcut capul calen­
pe sine. Din această conti­ — Tocmai greutăţile în locurile de agrement, Ia cele dar. Rogu-te ^spune-mi acum
nuă confnintare apare ima­ rezolvarea problemelor de ale serbărilor cimpeneşti. la ureche : din toate, pe care
ginea muncitorului de azi, producţie ne cheamă să cău­ — Dc acord. lată-le. Pe. ra­ s-o aleg ?
a aceluia pe care-l Intilnim tăm, să răminem cu mintea za judeţului vor fi organizate — Răspunsul meu de... res­ ™ T V ~
tot mai des printre cei ce-şi şi cu inima, de multe ori, 195 puncte de desfacere. la ponsabil cu bucuria şi veselia
ciştigă loc la panoul de o­ nici. in atelier, chiar In ore­ popasurile sărbătorii, iar 95 sărbătorii nu poate fi dectt 8,00 Transmisiune de la para­
noare, printre cei distinşi cu le de odihnă. Clnd ai făcut de tonete vor fi amplasate pe unul singur: du-te la toate. da militară şl demonstra­
şi '•medalii, printre ceva mai mult, atunci te traseătc demonstraţiilor din De nu ţi-o plăcea... ţia oamenilor muncii din
Capitală şl din ţară cu
c0v de; poartă cu demnitate simţi 1ntr-adcvăr părtaş ac­ Deva, Hunedoara şi Petro­ — Totuşi, eu aş prefera un prilejul celei de a Z7-a
titlul de comunist. Unii tiv la marele efort. şani. loc cu muzică multă, adică să aniversări o eliberării
spun şi cred că a aspira şi dnd faptele tuturor se ar­ — In cite Inovaţii v-aţi — Nu prea sint eu omul fie acolo artişti, fanfare, or­ României de aub Jugul
fascist ;
monizează, ritmic, în con­
a se realiza profesional în­ pus semnătura de dnd lu­ eifrelor exacte, dar fiind vor­ chestre. 11.30 Ţara întreagă In sărbă­
seamnă, neapărat, a urca certul vibrant al muncii. Si, craţi In uzină 7 ba de. bunătăţi, zi-mi cîteva — Nu mă prinzi nici atei toare — muzică populară;
treptele de la muncitor la totuşi, locţiitorul secretaru­ — A m multe realizări, cu cantităţi. Cel puţin mă faci cu lecţia neînvăţată. R eţine: 13.00 Emisiune In limba ma­
ghiară i
lui comitetului de partid pe
inginer. Intllnim, Insă, chiar uzină ne indemna să-l cu­ diferite caractere, pe care să-mi lase gura apă de pe La toate popasurile sărbătorii 14.00 Concert popular — Arii
m întreprinderile noastre noaştem pe Dionisie Danciu, nu le-am dat ca inovaţii. acum. vor fi prezente formaţii ar­ din operete, canţonete şl
hunedorene. mii şi mii de Inovaţii pnoprtu-zise sint In — Notează : 801 500 sticle tistice de amatori, solişti, or­ piese instrumentale cele­
bre:
exemple care fac dovada omul care, prins de trebu­ jur de 40, Una, privind buc- de bere, 375 tone carne, 176 chestre. fanfare, brigăzi artis­ 14.30 Post meridian — Televa-
realizării aspiraţiei profesio­ rile producţiei, a uitat să-şi şarea cilindrilor de laminor, tone preparate de carne, 8,9 tice. oanţa — 30 de minute la
Trei Brazi;
nale. nu treclnd prin amfi­ aniverseze cele trei decenii pe care am realizat-o cu tone de cremvurşti, 25,4 tone — M-am lămurit. Uite, ca 13.00 Magazin duminicali
teatrele facultăţilor, ci prin de muncă In acelaşi sector. un colectiv, aduce o econo­ păsări vii, 534 tone roşii, 170 prieten al responsabilului cu 16.00 Fotbal : Rapid — U.T.A.
şcoala matură, de zi cu zi, — Spuneţi-ne, Dionisie mie anuală de peste un mi­ tone struguri, 316 tone pepeni distracţia, iţi şoptesc ceva: (divizia A) — rezumat în­
registrat ;
de Ia locul de muncă din Danciu, vă mai este dragă lion de lei. Multe am reali­ verzi, 528 tone cartofi, 20 000 fac cinste. Unde te găsesc ? 18,40 Film serial pentru tine­
uzină. meseria după ce aţi practi­ zat pe bază de aprecieri, litri de vin, 194 000 bucăţi — Caută-mă după demon­ ret „Planeta giganţilor'’;
— Despre această adevă­ cat-o 30 de ani ? cum sint înlocuirea electro- mititei, 25200 bucăţi ctmă- straţie. Acum mă grăbesc. 17.30 Fotbal: Steaua — Univer­
rată şcoală vă pot vorbi ne­ — Foarte dragă, nu dra­ magnetului de la maşina de ciori. 66 500 litri apă minera­ Fug să aranjez o chestie şi sitatea Craiova (divizia A)
a
înregistrarea Integrală
număraţi muncitori din uzi­ gă. In decursul acestor ani frezat U.Sf.C. sau frezarea lă. 95 000 sticle limonadă şi cu cei de la... timpul proba­ partidei ;
na noastră, a căror aspira­ nu m-am despărţit nicioda­ roţilor melcate pe maşina citric, 12 000 hucăţi prăjituri, bil. Ura... 19.00 Piese Instrumentale de
ţie profesională şi etică s-a tă de ea — doar 1n conce­ de frezat şi alezat şl multe 4 tone de. ingheţată şi altele. G. IGNAT mare popularitate inter­
pretate de Ion Volcu;
născut, format şi împlinit diu, dacă asta poate fi nu­ altele. 19.13 1001 de seri;
aici — ne mărturisea ingi­ mită despărţire. Şi tot în 19.30 Telejurnalul de şearăi
nerul Gheorqhe Bucur, loc­ decursul acestor ani nu ştiu A aspira profesional a în­ 2 0 ,1 0 Concert-spectaco) de mu­
zică populară — „Floa­
ţiitorul secretarului Comi­ să fi avut vreo întârziere de semnat pentru Dionisie Dan­ Orarul magazinelor pentru rea dtn grădină" — trans­
tetului de .partid de la Uzi­ la lucru. ciu a se dărui meseriei. Şi mis de pe scena clubu­
na .Victoria" Călan. La sec­ — Ştim că după ce aţi o dată prins in mirajul ei, zilele de lui „Republica* din Bu­
cureşti;
ţia mecanică e greu să te muncit ca strungar timp de strungarul Dionisie Danciu 22 , 23 şi 24 august 21.13 Film avttstlc: „Nevăzut,
opreşti asupra unui om a­ 20 de ani, aţi fost numit s-a format, formlnd cadre necunoscut* — comedie
cu Louls de Funes;
nume. Jumătate din acest maistru, fără a urma cursu­ asemeni lui, a făcut din lo­ DUMINICA. 22 AUGUST şl Intercooperatlste funcţtoneazA 22,43 Telejurnalul de noapte;
după programul
de dumlnlcA
colectiv sudat şi-a cîştigat. rile respective. Cum aţi a­ cul său de muncă din uzina Unităţile alimentare, de pline, (Jumătate din numărul lor fiind 23.00 Romanţo şl ctntece bfltrl-
prin muncă, demnitatea de juns la această performan- lapte, carne, legume şt fructe, deschise). ncştl.
comunist. ţă ? ^ centenară a doua lui casă, unltâfllo din pieţe vor fl des­ Cele neallmentare sint închise.
— Cu acest colectiv ne-am — Eram In cea mai înaltă In care a sădit, trainic, va­ chise tnceptnd de la ora $, ti­
neta do la 6,30 plnâ la ora 8,30.
întrecut mereu propriile categorie de încadrare şi lorile conştiinţei muncito­ Unităţile de alimentaţie publl- MARŢI, 24 AUGUST l®sa ma
angajamente. prin efortul munceam — cum să vă ex­ cA şl alimentare care Însoţesc
lui procentele realizărilor plic ca să fiu înţeles ? — cu reşti, cultivate de partidul coloanele de demonstranţi func­ Programul de funcţionare al
ţionează de la orele 8 la 11.
cresc de la o lună la alta. toată fiinţa. Dacă te legi de comunist al cărui fiu este Unităţile caro funcţionează Ia magazinelor esto la fel cu cel
PROGRAMELE I Sl II: 6,00 Bu­
de la un trimestru la altul. meserie, munca o faci cu de mai bine de un sfert de locurile dc agrement vor fl des­ de duminică. letin de ştiri: 6.05 Mindrâ zl de
V-aş da un singur exemplu, tragere de inimă. Dar şi sa­ veac. chise lnccplnd de la ora 9. O excepţie fac magazinele cu august; 7,oo Radiojurnal; 7,15 Par­
cred edificator — ne spune tisfacţiile pe care ţi le dă LUCIA LICIU LUNI, 23 AUGUST tidului. Inima sl versul — cintec
Verticalele confortului. profil neallmcntar din Valea Jiu­ Sl poezie; 8,00 Transmisiune de la
UnltAţlle alimentare, cele de lui. care vor fl deschise marii paradn militară şl demonstraţia
legume, fructe, unltAţUe I.A.S. Intre orele 8 şl 12,30. oamenilor muncii din Capitală si
din t«râ cu prilejul celei de a
27-a aniversări a eliberării Româ­
niei de sub Jugul fascist.
PROQRAMUL I; 12.30 La mulţi
ani, frumoasă tară I — program
Unul di titre cei ce „dm hccmtivelor
13.00 Radiojurnal;
de ctntece;
13.ÎS Bijuterii corale: 13,30 Auto­
IClrcu-
grafe muzicale;
Nlcolae
lescu, Temlstocle Popa $1 Geor-
ga Grlgorlu ; 14,00 Unda veselă :
14,30 Pagini din operele; lS.oo Ca­
ravana fanteziei; 16.00 Orchestra
Paul Maurlat; 16.15 Sport Sl m u­
— Dacă e să scrieţi, a- nu vrea să renunţe tn faţa toată partida. Ai ce învăţa exemplu şi tn muncă şi In ştie el, că a doua oară... iţi —> Nu-i o „metodă" a mea. zică; 18,30 Glnduri la o aniver­
muzjcă
sare; 18.33 Concert de
tunci despre Pienaru de la puternicelor „Diesel-electri- de la el. Un om ca el mai viaţa particulară. E un om vine sfi intri In pămînt, nu Aşa procedăm în organiza­ mă Leagă de uzină ? Cred populară; 19.00 Radiojurnal: 19.m
cilindru şi sertar să scrieţi. ce" sau „electrice". Îşi are rar. Pune mult suflet pen- . corect in toate. alta. Acuma ne-am învăţat ţia de partid, in colectiv. că n-aş putea munci în altă Selecţlunl din concursul „Steaua
Secretarul comitetului de partea lui de participare la tru ca lucrul să meargă bi­ Fiecare om, fiecare cuvlnt. şi noi. Cind vreunul nu-şi Stăm de vorbă cu omul. $i parte. Aici mă cunosc toţi, fără nume", festivalurile „Orfcul
N-am
ştiu fiecare colţişor.
de aur" $1 „San Remo"; 19.45 Re­
partid de la U.M.M.R. Si­ miile de cai putere ce alear­ ne. Ţi-e ruşine să-i stai îna­ evidenţiază noi trăsături de vede de treabă, ori lipseşte, cind il solicităm să ne dea simţit cum au trecut anii. citalul violonistului Ion Volcu;
meria, Florian Urican. n-a gă in Lungul drumului de inte dacă n-ai muncit cum caracter ale lui loan Pie­ ori e necuviincios, ceilalţi o mină de ajutor tn plus Nu-mi place să-i număr ctţi 20.00 Tableta de seară de Alexan­
ezitat in alegere. Dintre su­ fier, trăglnd trenurile înşi­ trebuie. naru. nu-l iartă. Nu trebuie şedin­ pentru ca locomotivele s<5 au trecut de cind am venit dru Ivasluc; 20,OS Zece mclodlt
tele de meseriaşi s-a oprit rate ca mărgelele pe aţă. Cuvintele lăcătuşului erau — Lucrez cu el de aproa­ ţă. Că doar e vorba de m(n- poată pleca la drum, şi cfnd aici. Cînd tţi faci asemenea preferate; 20.30 Capodopere ale
la unul. Exactitatea şi Oamenii de la Simeria pline de respect şi preţuire, pe şase ant şi-l cunosc bine dria noastră, a tuturor. calcă pe-alături. Dacă omul socoteli, se zice că-ţi cam umorului românesc; 20,50 La ha­
promptitudinea cereau ex­ ştiu acest lucru şi se strădu­ de convingere şi satisfacţie pe comunistul Pienaru. E un Ce strîns .se leagă acest te simte aproape, te şi în­ faci valiza de plecare. Eu nul melodiilor; 22.00 Radiojurnal ;
plicaţii, confirmări, acolo iesc să-i mărească aportul, că vorbeşte despre un om om care ştie să respecte oa­ comunist loan Pienaru dc ţelege. n-am de gînd. îmi place co­ 22,10 Concert de seară ; 22.50 Mo­
în halele uzinei, din partea să-i sporească puterea. demn, despre un om pe ca­ menii. $i-i respectat de noi viaţa colectivului, de atitu­ lectivul in care muncesc. ment poetic — Partidului; 2.1,00
— Lucraţi de mulţi ani
oamenilor, a tovarăşilor lui „Aici, spun ei, locomotive­ re munca l-a verificat nu toţi. Am învăţat multe de la dinea responsabilă faţă de la Simeria. Ce vă leagă de Si — de ce să n-o spun — Petrecere dansantă: 24,00 Buletin
de muncă. le se nasc pentru a doua odată. In care colectivul are dinsul... muncă ! uzină ? şi Locomotivele îmi plac. Să de stlrl; 0,03—6,00 Estrada noc­
turnă.
Cine este loan Pienaru ? oară". Nu este o figură de încredere. „Ţi-e ruşine să-i — Ce-aţi învăţat de la — Se spune că sinteţi un le văd cum prind viaţă din
Faptul că el conduce o par­ stil, ci adevărul adevărat. stai înainte dacă n-ai mun­ dinsul ? om exigent — ne-am adre­ — Cind am venit la Sime­ miinile noastre.
tidă de la cilindri şi sertare Locomotivele sfnt aduse „la cit cum t r e b u i e C i t dc — E greu de spus, aşa. sat lui loan Pienaru. ria, prin 1944, tata mi-a Cit de simplu şi-a expus,
il caracteriza Intr-un anume clrlig" şi ies cu propriile lor simplu şi frumos e definită dintr-odată. Să strunjesc ci­ — Oamenii mai şi exage­ spus: „Băiete, fii atent. poate fără să vrea, loan
fel ca pe un cunoscător al puteri. Puteri pe care le dau exigenţa lui Pienaru. lindri, să alezez cilindri, rează. Eu n-am bruscat nici­ Nu-mi umbla de colo-coln Pienaru concepţia lui despre
acestor piese delicate ale lo­ aceşti oameni tn salopete — Mie, el mi-a pus cioca­ sertarul... Treabă complica­ odată pe nimeni. Dar dacă că nu-mi place. Să fii om viaţă, concepţie care s-a
unde te duci şi să nu fugi
comotivei. încolo— unse, aici in hala imensă, nul fn mini1! — spune Con­ tă. Dar clnd te ajută un om vezi că unul greşeşte, poţi chiar dacă-i greu. Că-i ruşi­ cristalizat acolo in hală In
Hala mare e plină de pie­ ca un fagure. Unul dintre ei stantin Armean, un alt lăcă­ ca Pienaru... să-l laşi să greşească me­ ne să fugi clnd au mai mul­ decursul anilor, cizelată, şle­
se tn care cu greu poţi re­ este şi Pienaru, omul pe ca­ tuş din partida Iul Pienaru. Montatorul loan Lugojan reu ? Le explic că nu-i bine tă nevoie de tine". A avut fuită mereu de exigenţa PENTRU 24 ORE j
cunoaşte componentele ace­ re secretarul comitetului de El m-a înudfot şi clnd am vorbeşte despre „treburile şi de ce nu-i bine şi cum ii tata dreptate. Nici eu n-am muncltoarească. Multe din Vreme frumoasă sl câlduroa- !
lui colos de oţel ce încătu­ partid l-a recomandat fără fost elev şi mă învaţă şi complicate" cn despre ceva bine. Realizezi mai mult de­ încredere tn ăştia care vin vorbele lui au valori etice să. cu cerul variabil. Vlntul I
şează forţa aburului. Sint să stea o clipă pe glnduri. acuma... care pentru el nu mai sint cât dacă iei omul la rost. Că şi se duc ca păsările toam­ apropiate dc cele ale ma­ va sufla slab din sectorul ves­
orfnduite după faze de lu­ De ce tocmai pe el, cind aici Omul avea impresia că probleme, pentru că simte la noi nu poţi munci de li­ na. $i dacă oamenii au vă­ ximelor. Dar vorbele sint zi­ tic. Temperaturile minime vor
ft cuprinse Intre 9 $1 12 grade,
cru, unele purtind ampren­ sint atiţia care, tot după spusese suficient despre cel alături de el priceperea şi nul singur. Dar dacă unul zut că vreau să muncesc, au dite pe temelia solidă a iar maximele Intre 27 sl 29
tele ruginei, altele gata de spusele lui, muncesc bine ? care „i-a pus ciocanul in ajutorul tovarăşului de greşeşte, nu ţine pasul, sim­ avut încredere in mine. comportamentului comunis­ grade.
montaj. Hala seamănă cu un — Eu de cind lucrez — şi mină", deşi se rezumase la muncă. ţim toţi si atunci omul nu l-am respectat întotdeauna,
imens fagure in care fieca­ lucrez de clnd am fost la numai citeva cuvinte. — Nu ne dădăceşte, nici trebuie lăsat să facă lucru indiferent efl a fost şef sau tului, in muncă şi viaţă, PENTRU URMĂTOARELE
re om ştie precis ce are de şcoala profesională — tot — Ce-aţi învăţat de la o grijă. Dacă faci lucru de prost, că ruşinea o suferă subaltern, mai in vtrstă sau comportamentul omului 2 ZILE
făcut pentru ca aceste pie­ aici l-am jtiut pe tovarâju! dinsul ? — încercăm o ten­ mfntuială. să mai munceas­ şi cei care muncesc con­ mai tfnflr dectt mine. Să demn, mindru de colectivul
se. de oţel să prindă viaţă, Pienaru — spune Viorel Bo- tativă spre amănunte. că şi altul dună tine, ţi-e ştiincios. ştiţi, muncitorii ştiu să-l care l-a format, de care -se Vreme In gcnernl frumoasă,
să se înfrunte din nou cu zan. unul dintre montatori. — Cum cc-am înudfat ? ! i-uyine să te şi Intilneşti cu — De ia cine aţi învăţat respecte pe cel care mun­ simte legat prin mii de fire. dar uşor Instabilă, cu cerul
distanţele, stăpinind forţa a- II ştiu ca pe un muncitor Totul. Meseria. Ne-a dat în­ dinsul. Ajunge să te doje­ să munciţi cu atâta inde- ceşte şi să nu-l ierte pe a­ temporar noros Vînt 6)ab din
hurului. Pătrimii abur încă bun, este exemplu pentru totdeauna sfaturi, ne-a fost nească odată, aşa Un cum mfnare ru oamenii ? cela care rida dc muncă. Ce S. POP sectorul vestic. Temperatura
In uşoară scădere.