Page 85 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 85
v : j u v V -T.y iir , w s
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 171 O LUNI 23 AUGUST 1971
Sub semnul unităţii de
popor in jurul manifestări peste hotare consacrate zilei de 23 august
Strajă de nădejde a cuce muncii, productivitatea reali tului antlimperialist. Deasu PRAGA 22. — Corespon BUDAPESTA 22. — Co organizat la Londra' o adu tului cubanez pentru prie
ririlor revoluţionare, socialis zată peste plan depăşeşte in pra coloanelor se pot citi pe respondentul Agerpres, Ale nare festivă. Preşedintele tenie între popoare (I.C.A.P.),
(Urvnore din pag. 1) te ale poporului, Forţele noas industrie cu 1 la sută angaja mari pancarte cuvinte de sa dentul Agerpres, Constantin xandru Pintea, transmite : asociaţiei, comandorul Ed- au participat Fabio Grobart,
tre Armate, bucurîndu-sc de mentul anual. Din multitudi lut adresate tuturor ţârilor Prisâearu, transmite : Cu Cu prilejul zilei de 23 Au gar Young, a relevat, cu a memln’u a] Comitetului Cen
prilejul zilei de 23 August,
grija deosebită a partidului nea graficelor şi panourilor, a socialiste din Europa, Asia, la invitaţia Ministerului A gust, Ioan Cotoţ. ambasado cest prilej, semnificaţia ac tral al P.C. din Cuba, Adal-
ţionor al raionului Tunvan, şi statului, a tuturor celor ce realizărilor ce le oglindesc America Latină, partidelor rul României la Budapesta, tului de la 23 August în is berto Quintana, preşedinte
secretar al Comitetului regio- muncesc, au dovedit cu prile se conturează acea forţă de comuniste şi muncitoreşti, părării Naţionale a R. S.
nai de partid ; delegaţia co jul paradei un înalt nivel de iprimâ însemnătate a B ucu- forţelor democratice şi anti- Cehoslovace, ataşatul mili a depus coroane de flori la toria poporului nostru, pre le I.C.A.P., reprezentanţi ai
munei Pravâţ din R. P. Bul pregătire. Raportînd că pa reşti'ului industrial, care a imperialiste din întreaga lu tar al României la Praga. monumentele din Miskolc şi cum şi succesele obţinute Ministerului Afacerilor Ex
garia. colonel Petru Rotariu, şi se Megyaszo ale eroilor români de România în perioada ca terne. ai diferitelor organi
tria se poate baza pe ener realizat anul trecut o produc me. cretarul ambasadei, Alexan care şi-au jertfit viata în re s-a scurs de la eliberare. zaţii dc masă, oameni de ar
Au participat, de aseme gia, responsabilitatea şi cu ţie de aproape 3 ori mai ma Ilustrare vie a sprijinului dru Ghitâ, au făcut o vizită luptele pentru eliberarea
nea, grupuri de activişti de tezanţa lor, pe patriotismul re decit producţia Români şi adeziunii depline faţă de unei unităţi de grăniceri Ungariei de sub jugul fas După adunare, un grup tă şi cultură, ziarişti, nu
partid, de stat. ai organiza lor înflăcărat, militarii For ei din 1938. Aici, în Capita din localitatea Susice. de artişti din cadrul aso meroşi oameni ai muncii
politica externă activă, con
ţiilor sindicale din U.R.S.S., ţelor noastre Armate au re la patriei, prin contribuţia secvent marxist-leninistă, pro cist. Au fost depuse, de a ciaţiei a prezentat un pro din Havana.
Cuba, R. P. Ungară. R. P. afirmat, de ziua marii noas celor care astăzi au schimbat La adunarea militarilor, semenea, coroane de flori, gram artistic, în care au Au participat, de aseme
Bulgaria, R P. Polonă, R.S.F. tre sărbători naţionale, că salopeta cu haina de sărbă movată de partidul şi statal organizată cu acest prilej, din partea ambasadei Ro fost incluse cîntece şi dan nea, Petre Ionescu, ambasa
Iugoslavia, R.P.D. Coreeană. toare, se realizează 17,6 la nostru, alte chemări dau glas ataşatul militar român a mâniei, la cimitirele şi mo suri româneşti.
R. P. Mongolă, ai Frontului sînt scut de nădejde al în sută din producţia industri dorinţei poporului nostru de prezentat aspecte ale trecu numentele eroilor români La manifestare a fost pre dorul României la Havana,
Naţional de Eliberare din făptuirilor socialiste, al inde ală a ţârii, 26 la sută din pace şi înţelegere internaţio tului de luptă al poporului din localităţile Litke, Sze- zent Vasile Pungan, amba alţi şefi şi membri ai misiu
Vietnamul de Sud. din Italia, pendenţei şi suveranităţii na nală, hotărîrii sale de a-^i a român, succesele sale obţi ged şi Oroshaza. . sadorul României în Marea nilor diplomatice acreditaţi
Franţa, Brazilia. Belgia, Peru, ţionale. In acelaşi timp, fin producţia de maşini, 21 la su duce pe mai departe contri nute sub conducerea Parti Britanie. în Cuba.
Haiti, Marea Britanie, Olan spiritul politicii profund in tă din cea chimică, 26 la su buţia la instaurarea unui cli dului Comunist Român în
da, S.U.A., Danemarca, Re ternaţionaliste a Partidului tă din producţia industriei mat de destindere, colabora edificarea societăţii socialis Cu acelaşi prilej, la pos Despre Importanţa zilei
publica Arabă Unită. Repu Comunist Român, armata de pielărie şi încălţăminte, re şi încredere Sntre popoa te pe pâmîntul României. turile de radio ungare „Kos- HAVANA 22. — Corespon de 23 August 1944 şi despre
blica Democratică Populară noastră este gata orirind ca, 28 la sută din valoarea pro re. A fost prezentat un film suth" şi „Petofi" este orga dentul Agerpres, Victor Sta- succesele înregistrate de
a Yemenului, care se află in alături de armatele ţârilor ducţiei textile. documentar cu aspecte din nizată o .săptămînă a cul mate, transmite; La Havana România în anii de după e
Politica internaţionalistâ a
aceste zile în ţara noastră. participante la Tratatul de la Alte grafice şi panouri în partidului şi statului se bucu activitatea de perfecţionare turii româneşti". a avut loc o adunare festi liberare, în toate domeniile
Sint prezenţi şefi ai misiu Varşovia, ale celorlalte ţâri făţişează principalele preve ră de o înaltă apreciere, fapt a pregătirii de luptă a for
nilor diplomatice acreditaţi în socialiste, să apere cauza so deri ale actualului plan cin ilustrat în această zi şi de ţelor armate ale României. LONDRA 22 (Agerpres).— vă închinată celei de-a 27-a de activitate, au vorbit am
Republica Socialistă România, cialismului şi păcii. cinal de dezvoltare a econo prezenţa în tribune a nu aniversări a eliberării Româ basadorul Petre Ionescu şi
In cadrul acţiunilor prile
ataşaţi militari şi alţi mem In piaţă îşi fac apariţia miei naţionale. Glasul lapi In timpul vizitei, între juite de aniversarea zilei niei de sub jugul fascist. La Adnlberto Quintana
bri ai corpului diplomatic. gărzile patriotice, unităţi dar a) cifrelor prinde parcă meroşi oaspeţi străini, care oaspeţii români şi militari de 23 August, Asociaţia de adunare, care a fost organi In încheiere, a fost pre
cehoslovaci au avut loc dis
In decorul sărbătoresc al înarmate ale poporului. Sînt viaţă sub impulsul urărilor au ţinut să ia parte la marea cuţii cordiale, prieteneşti. prietenie Anglia-România a zată sub auspiciile Institu zentat un program artistic.
Pieţei Aviatorilor, un sunet muncitori, ingineri, tehnici pe care muncitorii, ingine sărbătoare naţională a po
prelung de trompetă anunţă eni, economişti din fabrici şi rii, tehnicienii le scandează porului român.
începerea festivităţii Închina uz.ine, intelectuali. tineri şi necontenit • .Cincinalul zi de Demonstraţia celor 150 000
te celei de-a 27-a aniversări virstnici. bărbaţi şi femei — zi, noi îl vom îndeplini I". Ele de oameni ai muncii din Ca
a eliberării patriei de sub poporul însuşi, care şi-a cu exprimă adevărul incontesta pitală se încheie cu tradiţio
jugul fascist. cerit prin lupte şi jertfe li bil câ marile înfăptuiri ale nala paradă a sportivilor. E Si t u a ţ i a din B o l i v i a
In faţa tribunei centrale, bertatea şi viaţa fericită de poporului român sînt indiso o adevărată revărsare de for
generalul de armată Ion lo- astăzi şi care este hotărît lubil legate de promovarea ţă, sănătate şi voioşie Spor
niţâ, ministrul Forţelor Ar să-şi apere cuceririle sale consecventă a politicii parti tivii, alături de toţi oame
mate, primeşte raportul co revoluţionare. dului nostru de industrializa nii muncii, mulţumesc parti LA PAZ 22 (Agerpres). — zistenţa populară în apărarea tino Mendieta şi coloneii Hu soro, răsturnat de la puter?
mandantului paradei, general- re, politică vitală care dului şi statului pentru minu Raportul de forţe s-a schim regimului generalului Torres. go Banzer şi Andres Selich. in 1964, printr-o lovitură de
locotenent Nicolae Militaru. Defilează apoi, în frumoa dovedit a fi factorul hotâri- natele condiţii ce le sînt cre bat brusc în Bolivia, o dată Timp de şapte ore, pe stră Potrivit postului de radio, stat şi exilat în Peru. Junta
Ministrul Forţelor Armate sele lor uniforme azurii, de tor al întăririi independenţei ate, raportează victoriile ob cu trecerea garnizoanei din zile La Paz-ului s-au desfăşu Santa Cruz a fost declarată a anunţat, totodată, că a tre
trece apoi în revistă trupele taşamentele de pregătire a ti naţionale, al dezvoltării sus ţinute. Printre cei care tr^o La Paz, pînâ atunci fidelă rat lupte violente, în care re capitala provizorie a Bolivl- cut la numirea celorlalte e-
şi îi felicită pe militari cu neretului (pentru apărarea ţinute a tuturor ramurilor e prin faţa tribunelor sint, ca guvernului preşedintelui Juan gimentul „Colonado", care a eî. Noua juntă a decretat nu ficialităţi, care urmează sâ
prilejul marii noastre sărbă patriei. conomiei, al ridicării social- Jose Torres, de partea rebe sigura garda prezidenţială, mirea a doi miniştri dc stat constituie noul regim bolivi
tori naţionale. Militarii răs La marea demonstraţie sint culturale a ţării şi asigură de obicei, numeroşi campioni lilor de la Santa Cruz, acţi muncitorii, studenţii şi ţăra în persoanele lui Mario Gu- an.
pund cu tumultuoase urale. prezenţi şi brigadierii de pe rii accesului tot mai larg al olimpici, mondiali şi conti une urmată de comandanţii nii slab înarmaţi au încercat tierrez, şeful grupării politi Potrivit agenţiilor de presă,
Urcînd la tribuna centrală, marile şantiere ale construc populaţiei la cuceririle civi nentali, sportivi care au cu aviaţiei militare. sâ ţină piept unităţilor din ce paramilitare de extremă membrii juntei sint relativ
generalul de armată Ion Ioniţă ţiei socialiste. O dată cu a lizaţiei moderne. cerit victorii de răsunet în Forţele guvernamentale con garnizoana Miraflores. dreaptă „Falanga Socialistă necunoscuţi în activitatea po
prezintă raportul tovarăşu pariţia lor, in piaţă se revar mari confruntări pe arenele* trolau pînâ în acel moment Spre sfîr.şitul nopţii de Bolîviană'', şi Giro Humbolt, litică boliviană. Unu) dintre
lui Nicolae Ceauşescu, secre să puternic acordurile avîn- In rînduri strînse, păşesc mondiale. sîmbătâ spre duminică, pre lider interimar al partidului ei, colonelul Andres Selich. a
tarul general al partidului, tatului marş .Hei r u p c a reprezentanţii muncitorilor de Parada sportivilor e des situaţia in ţară, oraşul Oruro, şedintele Torres, împreună „Mişcarea naţionalistă revo condus în 1967 acţiunile des
preşedintele Consiliului de re a înflăcărat tineretul fin la Uzinele „23 August", co chisă de un grup de băieţi şl important centru minier, fi cu cîtiva membri ai guvernu luţionară", condus de fostul făşurate de armata boliviană*
Stat, comandantul suprem al muncă, ani de-a rîndul, încă lectiv care se află în rîndul fete, îmbrăcaţi în alb. care ind reocupat de către forma lui, a părăsit Palatul prezi preşedinte Victor Paz Estcns-
Forţelor noastre Armate. de la primele bătălii pentru fruntaşilor întrecerii. Cu ne încadrează stemele Republi ţiuni înarmate ale muncitori denţial, în timp ce acesta e împotriva forţelor de guerilă.
Se intonează Imnul de stat ţărmurită mîndrie, muncito cii Socialiste România şi lor, „preşedintele" Hugo Ban- ra înconjurat de o coloană de
al Republicii Socialiste Româ edificarea societăţii noastre Partidului Comunist Român. zer, proclamat de rebeli,- a blindate a regimentului „Că
nia, în timp ce răsună 21 de de azi. Privindu-i, ai imagi rii, tehnicienii, Inginerii, e Le urmează tineri şi tinere restat şi trimis în capitală, min". El s-a îndreptat spre Conferinţa de presă organizată de
salve de artilerie. nea hărţii României socialis conomiştii acestei mari între care înscria cu trupurile lor iar centrele Santa Cruz şi
te pe care sint înscrise mari Cochabamba încercuite de o direcţie necunoscută.
Ostaşii ce alcătuiesc bata prinderi care poartă cu cinste în mijlocul pieţei data istori Intr-un ultim mesaj adre P.C. Francez în legătură cu expulzarea
lioanele aliniate in piaţă, im le şantiere, acolo unde sute numele zilei memorabile de că „23 August". Alţii for grupuri muncitoreşti şi ţără sat populaţiei, generalul Tor
punătorul cor de 1 500 de mi şi sute de mii de tineri de august raportează rezultatele mează iniţialele republicii neşti înarmate. res a cerut muncitorilor, ţă din Franţa a lui Santiago Carrilio
ţârii
cuprinsul
pe întreg
litari, marea fanfară into muncesc cu abnegaţie pentru superioare dobîndite de ei, ca noastre socialiste şi partidu Imediat după această răs ranilor şi intelectualilor sâ
nează cîntecul „Poporul ne-a înflorirea României socialiste. urmare a aplicării preţioase lui. Oprindu-se în faţa tribu turnare de situaţie, generalul nu înceteze lupta, sâ se pre
dat arma / Partidul ne-a nelor, grupuri de sportivi Torres a adresat populaţiei gătească pentru a trece Ia PARIS 22. — Coresponden dunarea care a avut loc la
crescut / Ca patriei sâ-i fa Fanfara face o scurtă pau lor Indicaţii şi recomandări prezintă frumoase exerciţii capitalei o proclamaţie che- tul Agerpres, Paul Diacones- Montreuille, adunare în caro
cem / Zid de netrecut...". ză. Deodată, din toate colţu primite în atîtea şi atîtea o de gimnastică. Defilează re mind-o sâ se înarmeze pen lupta de guerilă împotriva re cu, transmite i s-a exprimat solidaritatea cla
belilor. El a precizat că se
începe defilarea trupelor. rile pieţei, grupuri de copii, cazii din partea tovarăşului prezentanţii cluburilor bucu tru a face faţă rebelilor. retrage împreună cu regimen La Paris a avut loc o con sei muncitoare cu democra
In inimile şi in conştiinţa mi purtători ai cravatelor roşii, Nicolae Ceauşescu. Continu- Centrala muncitorească, A ferinţă de presă organizată ţii spanioli în lupta lor anti
litarilor stăruie îndemnul a- se îndreaptă spre tribuna înd dialogul cu secretarul ge reştene. Ei prezintă demon dunarea Populară şi alte or tul „Colorado" pentru a con de Partidul Comunist Fran fascistă.
tinua lupta.
straţii din diferite discipline
d’resat de secretarul general centrală. In acordurile fanfa neral al partidului, ei expri sportive. Sugestive care a le ganizaţii muncitoreşti şi stu cez în legătură cu hotârirea Evocînd tradiţiile .dc soli
al partidului in urmă cu cî- rei, ei recită versurile imnu mă acum, la marea demon denţeşti au chemat imediat După părăsirea Palatului guvernului francez de a-l ex daritate internaţională care
teva zile, la marea adunare lui lor .Mulţumim din ini straţie, cele mai calde mul • gorice ilustrează realizările pe toţi membrii lor în stra prezidenţial, pe străzile La pulza din ţară pe Santiago leagă clasa muncitoare din
sportului de performanţă, din
populară consacrată împlini mă partidului'* şi oferă cu ţumiri şi profunda recunoş ţara noastră, ampla mişcare dă, pentru a se înarma şi a Paz-ului au mai continuat un Carrilio, secretar general al Franţa şi din Spania dc-u
rii a 150 de ani de la mişca dragoste, în semn de fierbin tinţă pentru rezultatele ce sportivă de masă Asistenţa începe lupta. Grupuri de mun timp luptele. Ştirile transmi Partidului Comunist din Spa lungul unor lupte comune
rea revoluţionară condusă de te recunoştinţă, buchete de le-au obţinut, urmînd aceste îi aplaudă Îndelung. citori şi studenţi înarmate au se de agenţiile de presă men nia. împotriva fascismului. Guy de
Tudor Vladimirescu şi festi flori conducătorilor de par preţioase îndrumări. atacat depozite ale armatei, ţionează câ situaţia se men La conferinţa de presă, Colone a subliniat câ decizia
prezidată de Franeois Billous,
vitatea acordării gradului de tid şi de stat, care le mulţu Trec prin faţa tribunelor Marea şî entuziasta demon distribuind peste 2 500 de ţine confuză. au luat parte Claude Fuzicr, guvernului francez loveşte în
ofiţer unei noi promoţii de mesc şi îi îmbrăţişează. alţi reprezentanţi ai industri straţie a oamenilor muncii puşti şi mitraliere, iar circa Toate partidele de stingă şi secretar al Partidului Socia sentimentele francezilor
absolvenţi ai şcolilor milita Un fluviu viu, o masă fre- ei bucureştene — muncitori, a luat sfirşit. întreaga asis 10 000 de persoane s-au adu organizaţiile muncitoreşti, ţă list, Rene Duhamcl, secretar După ce a anunţat câ s-nu
re i „Sâ nu uitaţi niciodată mătînd sub faldurile roşii şi ingineri, tehnicieni ai Între tenţă intonează .Internaţio nat pe stadionul din capita răneşti şi sindicale, Aduna al C.G.T., membru al Birou înregistrat numeroase protes
tovarăşi militari, că skiteţi» tricolore se apropie de imen prinderilor fruntaşe in în nala", imnul de luptă al cla lă în aşteptarea armelor. rea Populară, Confederaţia lui confederal, Pierre Herold, te venite din diverse cercuri
sei muncitoare.
urmaşii armatelor lui Mircea sa piaţă. Zeci şi zeci de mii trecerea socialistă i .Vulcan", Concomitent, au fost înconju muncitorilor bolivieni, Fede secretar general al Ligii drep şi. mai ales din uzine, vorbi
raţia universitarilor, Federa
★
cei Bâtrîn, ale lui Ştefan cel de glasuri scandează la uni Uzina de maşini grele „Laro- Demostraţia oamenilor mun rate sediile comandamentu ţia ţăranilor au adresat un turilor omului, precum şi alte torul a spus i „Este imposi
Mare, Mihai Viteazul, urma son „Ceauşescu — P.C.R.". met", Fabrica de cabluri şi cii din Capitală, ca şi din al lui armatei de la Miraflores, apel membrilor lor sâ se pre personalităţi, numeroşi zia bil sâ tăcem în faţa acestei
ameninţări. PC.F a protestat
şii pandurilor lui Tudor Vla Mulţimile poartă pe talazul material electroizolant, „Da te oraşe ale ţârii, a fost trans Ministerului Apărării şi A gătească pentru lupta de gn- rişti francezi şi străini. şi a făcut mai multe demer
dimirescu, ai armatelor care lor lozinci ce slăvesc parti nubiana", „Grîviţa roşie", misă de posturile de radio şl cademiei militare, centre ale erilă, pînă la înlăturarea ele Inserind în paginile sale suri. La 12 iulie, în numele
au luptat în 1877 pentru in dul, patria, mari portrete ale colectivele de muncă de pe televiziune. rebelilor, care, aşa cum re mentelor de dreapta din via conferinţa de presă. „L’Hu- grupului parlamentar. Geor-
dependenţa patriei, ai acelo tovarăşului Ceauşescu, ale ce platforma industrială Pipe latau telegramele de presă, ţa politică a ţării. manite" relatează câ Guy de ge Gosnnd, deputat de Val de
ra care au luptat în războ lorlalţi conducători ai parti ra. Reportaj realizat de • nn ar fi ripostat dacă in a Intre timp, postul de radio Colone, deputat, a relevat câ Marne, s-a adresat primului
iul din 1916-191R pentru a- dului şi statului. Este o ex La marea demonstraţie este MIRCEA fONESCU Jutorul lor nu ar fî venit tru din Santa Cruz, controlat de guvernul francez a aplicat un ministru. Organizaţiile parti
pârarea pămîrUuluî ţârii, îm presie vibrantă a dragostei prezent şi un alt detaşament NICOLAE CIOBANU pe de elită. Rebelii au utili rebeli, a anunţat constituirea decret vechi de 21 de ani, de dului au organizat şi organi
potriva cotropitorilor, ai ar şi încrederii în Partidul Co de frunte al clasei muncitoa GHEORGHE BRATESCU zat artileria, blindatele şi unei junte militare compusa cizia de expulzare fiind a zează, în continuare, proteste.
matelor care au luptat împo munist Român, în conducăto re — constructorii — cel ca NICOLAE DASCAIESCU aviaţia pentru a înfrînge re din generalul Jaîme Floren» doptată după cuvîntarca ros Vom continua această acţiu
triva fascismului. rul încercat al partidului şi re înalţă mari obiective in tită de Santiago Cari iîlo la a- ne".
Aceşti înaintaşi ai voştri statului nostru, tovarăşul dustriale, social-culturale şl Conferinţa de presă, a în
vă cheamă să fiţi gata întot Nicolae Ceauşescu, a unităţii locuinţe, clădiri care schimbă cheiat Guy dc Colone, are
deauna să serviţi poporul, de monolit dintre partid şi înfăţişarea oraşelor şi sate Din multitudinea de rilor 10 ani va fi ter navigaţie de la „Por drept scop sâ continue aver
patria". popor. Rînduri, rînduri, trec lor patriei. prefaceri pe care le minată şi construcţia ţile de Fier", va pu tizarea opiniei publice pentru
ca exilaţii politici să nu fie
Parada este deschisă ea de muncitori, ingineri, tehnici In coloanele nesfirşite ale va cunoaşte oraşul de portului Belgrad, ce tea ajunge la 50 mili supuşi la presiuni şi măsuri
filarea ofiţerilor elevi ai A eni, economişti din marile cetăţenilor Capitalei defilea pe malurile Dunării se va întinde pe o su oane tone dc mărfuri asemănătoare celor care fl lo
şi Savei reţine atenţia
cademiei militare, a elevilor întreprinderi ale oraşului. De ză, alături de muncitori, cu prafaţă de 300 de hec anual. vesc pe Santiago Carrilio,
pretutindeni, se scandează,: acelaşi entuziasm, oameni de Capitala Iugoslaviei, tori, igienişti, statisti îndeosebi portul Bel tare. De pe acum. pariul
Şcolii militare de ofiţeri ac grad. Extinderea şi pentru ca decretul de ex
„August douăzeci şi trei a cultură şi ştiinţă, care prin Belgradul, cunoaşte cieni, economişti şi Punct de răscruce a Belgrad cunoaşte un
tivi .Nicolae Bălceseu" şi ai modernizarea acestui căilor de comunicaţie pulzare împotriva Iui Santia
pus ţârii nou temei I", .Tot activitatea lor creatoare îm un proces continuu tehnicieni, a terminat trafic intens. Antre go Carrilio să fie anulat, iar
Liceului „Dimîtrîe Cantemir". poporu-i strîns unit, sub stin bogăţesc viaţa spirituală a de dezvoltare, moder recent elaborarea ţi port va avea o consi fluviale europene, Bel pozitele sale vor primi cl să beneficieze de un per
Trec apoi batalioanele de in dardul tău partid !", .De poporului, elevi şi studenţi — nizare şi sistematiza nui plan de dezvolta derabilă importanţă gradul va deveni un şi vor efectua anul a mis de şedere în Franţa, de
pentru viaţa economi
partid condus poporul îşi clă cărora partidul Je-a creat mi re. întreprinderea de re şi modernizare a mare port al Iugosla cesta transbordarea a lungă durată.
fanterişti, vînâtori de munte, că a capitalei iugosla viei. Pe aici vor pu
deşte viitorul I". nunate condiţii pentru învă peste un milion de to
grăniceri, marinari şi trupe ţătură şi muncă. 1 urbanistică a oraşu capitalei iugoslave pe ve şi a întregii ţări. tea trece vapoare de în continuare au răspuns
Privind coloane desluşeşti lui, în cadrul căreia viitorii 25 de ani, la Aşa cum Novi Beo- 5 000 de tone, iar ca ne de mărfuri, ceea la întrebările puse de zia
de securitate, trupele ambar-
în gesturi, pe feţele oameni Reflectînd ca într-o oglindă grad s-a înălţat pe pacitatea de transport ce înseamnă o creşte rişti Franeois Billous şi Lcon
cate pe transportoare blinda lor, bucuria generată de iz- realităţile de astăzi ale ţârii, colaborează zeci de care au lucrat ani de fostele terenuri din a pe Dunăre n dată cu re a traficului, faţă de Feix, deputat.
te, artilerişti, tanchişti şi ra- binzile în muncă, de viaţa viaţa şi preocupările construc arhitecţi, ingineri-e- zile nenumăraţi spe propierea Savei şi Du terminarea Sistemului anul trecut, cu 32 la In încheiere, 6-a dat citire
noastră nouă, optimismul şi torilor socialismului. marea lectronişti şi construc cialişti. nării, în cursul viito hidroenergetic şi de sută. unor mesaje şi telegrame de
ehetişti.
încrederea în viitorul patri demonstraţie din Capitală a solidaritate, sosite din Fran
In fruntea unităţilor flu fost o mărturie emoţionantă ţa şi din Spania.
ei socialiste. Mulţimea entu
tură drapelele de luptă — ziastă îşi manifestă prin viu a adeziunii depline a tutu
mîndrul nostru tricolor — grai şi prin lozincile pe care ror comuniştilor, a tuturor
sub care ne-am cucerit prin le poartă hotărirea fermă de oamenilor muncii faţă de re
a urma îndemnul secretaru centele măsuri privind îmbu toff, în problema bazelor pentru dezvoltare, din care urma măsurilor prezentate
luptă dreaptă şi dirză liber BELGRAD. — Croa britanice din Mal ta. Un mem fac parte Iranul, Turcia şi de preşedintele SU.A. în
lui general al partidului, de nătăţirea activităţii ideoingi-
tatea şi dreptul de a fi sin ei şi ooliîico-cducntive de ţia este cunoscută ca li bru al delegaţiei britanice Pakistanul. Pe ordinea de z\ vederea ameliorării sitaaţiei
a munci în aşa fel îneît ca nul dintre cei mai im
gurii stâpîni ai vetrei stră pitala patriei să ocupe primul masă portanţi producători de a declarat câ în cursul dis a dezbaterilor figurează e dolarului american.
cuţiilor nu s-a
înregistrat
moşeşti. Sub faldurile lui au loc în întrecerea pentru în In coloana demonstranţi cereale ai R.S.F. Iugo nici un progres, dar câ ne xaminarea raportului întoc
mit de către comisia econo
deplinirea hotârirîlor Con lor vedem o mare machetă WASHINGTON. — Fon
reolate de glorie, se instru slavia. Recent, ca a do- gocierile nu au fost suspen mică a organizaţiei şi care dul Monetar Internaţional a
gresului al X-lea şi din a- ce reprezintă coperta broşu
iesc astăzi cu pasiune şi dă hîndit o altă calitate — date Lordul Carrington a pune accentul. îndeosebi, pe dat publicităţii un comuni
ceastâ întrecere să cîştige na rii care cuprinde în păci ni Ic aceea de depozitar al u
ruire ostaşii armatei noastre ţiunea noastră socialistă. sale expunerea tovarăşului nor importante zâcâ- revenit la Londra, a preci creşterea schimburilor co cat in legătură cu măsuri
zat cl, pentru a raporta pri
merciale între cele trei ţâri
le anunţate dc preşedintele
populare, fii de muncitori, ţă In fresca multicoloră şi Nicolae Ceauşescu la consfă mînlr petrolifere. Des mului ministru Edivnrd membre. Nixon pentru protejarea do
rani, intelectuali, fără deose trepidantă a coloanelor de tuirea de lucru a aclivnluî coperitori zăcămintelor Heath asupra convorbirilor Participanţii la lucrări larului, constatînd câ două
demonstranţi, vedem ingeni de partid din domeniul ideo de petrol vine după o
bire de naţionalitate, strîns voltarea relaţiilor economice avute in capitala Maltei, unde şi-au exprimat, de aseme din condiţiile înscrise in
oase care alegorice, panouri logiei şi al activităţii politi perioadă în care geo ar urma sâ revină in curînd.
uniţi prin devotamentul lor sugestive — grafice elocven ce şi cultural-educativc. Pe logii au identificat în polono-americane. Parlamen nea. hotârirea de a adopta statutul acestui organism —
faţă de patrie, popor şi par te, sinteze vii ale conştiin acelaşi panou este înscris cu subsolurile republicii im tarii americani s-an intere RABAT — La Rabat s-a noi măsuri menite sâ con obligaţia pentru Statele U
nite de a asigura libera con
tribuie Ia intensificarea co
tid, prin hotârirea de a fi ţei, eforturilor pe care 820 000 litere roşii un citai din aces portante cantităţi de sat de principiile politicii anunţat că guvernul maro operării, in diverse domenii, vertibilitate a dolarului şi
poloneze in domeniul comer
demni apărători ai prezentu de oameni ai muncii din Ca te documente : .îmbunătăţi metale, cărbune şi gaze ţului exterior. can a hofărit, in cadrul u dintre ţările respective, în menţinerea unei fluctuaţii
pitală, milioane de cetăţeni rea activităţii politieo-ednr-a- naturale. nei reuniuni prezidate dc
lui şi viitorului nostru socia ai ţării le depun neîncetat tive trebuie să ducă la in In prezent. oamenii premierul Karim Lamrani, interesul fiecăreia din ele. de schimb de 1 la sută în
Secretarul
LONDRA. —
list. pentru a consolida, pentru a tensificarea particioării co de ştiinţă iugoslavi st generai al T.U.C. (Congresul crearea a patru comisii mi' TEL AVIV. — Israelul a jurul parităţii — nu sînt
îndeplinite. Comunicatul se
Reprezentanţii trupelor te ridica mai sus edificiul minu muniştilor. a tuturor oame diază posibilitatea va sindicatelor bri(anjce). Vie nîsteriale. însărcinate cu e procedai la devalorizarea pronunţă pentru reîntoarce
restre. ca şi temerarii şoimi nat al societăţii socialiste nilor muncii, a înbcculni lorificării acestor bogă I-calher, a aprecia! în cadrul laborarea în termenul cel cu 20 (a sută a monedei na rea grabnică Ia o „structură
multilateral dezvoltate. Reci partid şi popor la făurirea ţii fără ca producţia dc mai scurt a programului de
ai văzduhului — piloţii de societăţii socialiste multila unei conferinţe de presă că ţionale — lira — şi a fixat viabilă a schimburilor mo
tind cîteva din multitudinea cereale, care a făcut dezvoltare economică a ţă cursul la 4.20 lire pentru un
pe supersonice şi elicopteriş- cifrelor dp bilanţ, remarcăm teral dezvoltate". faima Croaţiei, sâ fie a- pînâ la sfîrşitul acestui an rii anunţat la 4 august de dolar. Astfel, Israelul este netare pe baza parităţilor
menţinute
stabilite şi
în
numărul şomelilor în Anglia
tii — au arătat că armele mo cu satisfacţie că în cinstea De altfel, asemenea mache fecîatâ in vreun fel. va depăşi cifra de un mi regele Hassan. Comisiile au prima ţară care anunţă de conformitate cu statutul
derne ce le sint încredinţate marii sărbători de la 23 Au te au fost purtate în mulţi lion. El a ară lat câ sporirea fost însărcinate cu elabora valorizarea monedei sale, în F.M.I.".
gust. colectivele întreprinderi me în tot timpul demonstraţi
se află în mîinî sigure. numărului şomerilor in ţară, rea unor măsuri in domeni
lor bucureşlene, sporindu-şi ei, ca un omagiu fierbinte a VARŞOVIA — Jozef Wini- ile justiţiei, învâţâmintului,
Trecînd prin faţa coman eforturile, folosind mai de dus partidului, conducerii c'vjcz, ministrul ad-inicrim precum şi creşterea costului formării cadrelor, structuri CIUDAD DE MEXICO. — Eliseo Mendoza. adjunct
dantului suprem, a conducă plin potenţialul tehnic şi u sale al afacerilor externe al R P vieţii reprezintă o lovitură lor administrative, precum a| ministrului industriei şi comerţului al Mexicului,
serioasă dată oamenilor mun
torilor de partid şi de stat. a man, au obţinut noi rezul O trăsătură dominantă a Polone, a primit un grup de cii. şi al repartizării avuţiei na s-a pronunţat pentru lărgirea relaţiilor comerciale din
reprezentanţilor oamenilor tate în realizarea angajamen demonstraţiei a fost reafir membri ai Congresului ame ţionale. tre ţara sa şi statele socialiste. Intr-un interviu acor
telor privind depăşirea pla marea şi cu acest prilej a rican care fac o vizită la dat posturilor de televiziune din capitala mexicană,
muncii aflaţi in tribune, mi LONDRA. — Ministrul a
nului pe acest an Astfel, pe spiritului internaţionalist de Varşovia. La întrevedere a părării al Marii Rritflnii, TEHERAN. — La Ispahan el a declarat câ „Mexicul nu poate depinde )a nesfîr-
litarii raportează succesele ansamblul economiei oraşului care este animat întregul nos participat şi ambasadorul lordul Caniogton, s-a în (Iran) a avut Ioc simbătă şit de piaţa Statelor Unite. Este absolut necesar sâ gă
lor de seamă în pregătirea de a fost dată peste plan o pro tru popor rod al politicii S.U.A. in R.P Polonă. Wal- tors simbătă la Londra. în şedinţa inaugurală a celei sim noi forme care să ne permită sâ mărim schimbu
luptă şi poliiieâ şi. totodată, ducţie marfă în valoare de consecvente, marxist-leninis- ter Stessel. După cum rela urma convorbirilor purtate de-a I4-a sesiuni a Consiliu rile de mărfuri cu statele socialiste", a declarat Eliseo
1,1 miliarde lei. depăşindu-se te a Partidului Comunist tează agenţia P A P, con lui Ministerial al Organiza Mendoza.
şi în activitatea de muncă la La Vallotta cu primul
angajamentul anual. De ase Român, detaşament activ al vorbirea s-a referit la dez ministru maltez, Dom Min- ţiei de eoope«re regională
paşnică pe marile şantiere ale menea, printr-o mai bună or mişcării comuniste şi munci
socialismului. ganizare a producţiei şi a toreşti internaţionale, al fron
Redacţia sl administraţia ziarului I Deva. str. Dr. P. Gr®za, nr. 35. TeleXoane nr. 123 17 el 1 15 88. Tiparul i întreprinderea poligrafica Deva.