Page 86 - Drumul_socialismului_1971_08

Tovarăşul
PROLETARI;DIN.TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ»

Nicolas Ceauşescu

a primit pe tovarăşul

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Prezidiului Permanent al C.C.
secretar general al Partidului al P.C.R., vicepreşedinte al
Comunist Român, preşedinte­
Consiliului de Miniştri.
le Consiliului de Stat al Re­
Convorbirea care a avut
publicii Socialiste România, a loc cu acest prilej s-a desfă­
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.B.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN primit marţi seara, la Pre­ şurat intr-o atmosferă caldă,
deal, pe tovarăşul Mihail A.
tovărăşească.
Leseciko, membru al CC. al
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
P.G.U.S., vicepreşedinte al.
şi soţia sa, Elena Ceauşescu,
Consiliului de Miniştri al au oferit o masă în cinstea
ANUI XXIII. Nr. 5 172 MIERCURI 25 AUGUST 1971 4 PAGINI - SO BANI U.R.S.S., care se află la odih­ tovarăşului Mihail A. Lese-
nă în ţara noastră.
A fost de faţă tovarăşul ciko şi a soţiei sale.
Gheorghe Râdulescu. membru
al Comitetului Executiv, al (Agerpres)
H U N E D O A R A CU PLANUL PE 8 LUNI ÎNDEPLINIT

„Marmura*1 Simeria I H B M iiM
expresie vie a forţei creatoare colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri al între­
an,
Contlnuind şirul realizărilor obţinute tn acest
prinderii .Marmura" Simeria raportează îndeplinirea SI A i n IVIT SI DEPĂŞIT
planului pe 8 luni la producţia globală cu 11 zile mai
devreme. In aceeaşi perioadă, productivitatea muncii
a clasei noastre muncitoare a crescut cu 4,5 la sută şi s-au realizat 444 000 tei be­
neficii suplimentare.
Alături de colectivele zecilor de întreprinderi ale
Judeţului, care au raportat îndeplinirea înainte de
A plicind in mod creator are de peste trei erl mai termen a sarcinilor planificate pe primele 8 tuni ale
Astăzi, municipiul Hunedoara
învăţătura raarxisMe-
anului — ne relatează conducerea întreprinderii —
ninlstă la condiţiile IOACHIM MOGA mulţi elevi deolt totalul lo­ colectivul .Marmurei" este hotărit să nu-şi precupe­
concrete ale ţârii noastre, cuitorilor săi din anul 1946 ; ţească efortul pentru realizarea In viitor a unor fapte
Partidul Comunist Român, el a devenit centru universi­ şi mai remarcabile. In răspunsul la chemarea ticipare a maselor largi de
conducerea partidului şi sta­ prim-secretor al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R., tar Aceste schimbări calitati­ la întrecere lansată de Con­ oameni ai muncii de la ora­
tului fn frunte cu tovarăşul preşedintele Comitetului executiv ol Consiliului popular ve cer preocupări corespun­ siliul popular al judeţului şe şi sate la toate acţiunile
Nicolae Ceauşescu, elaborea­ judeţean, preşedintele Consiliului judeţean al Frontului zătoare pentru dezvoltarea ba­ Neamţ, Consiliul popular al iniţiale şi organizate de
ză. pe baza studierii atente a Unităţii Socialiste zei materiale a învâţâmîntu- judeţului Hunedoara s-a an­ consiliile populare locale,
realităţii, soluţii originale, lui şi culturii, pentru educa­ gajat să realizeze »n acest au făcui ca obiectivele pro­
strălucit confirmate de via­ ţie şi instrucţie publică. Ca an. prin munca patriotică a puse a fi realizate prin mun­
ţă, pentru rezolvarea pro­ fier, în 29 zile la oţel, în 47 stării populaţiei. Este cunos- urmare a dezvoltării vertigi­ cetăţenilor, lucrări de gos­ că patriotică să fie finali­
blemelor economice funda­ zile Ia laminate, in 78 zile la ent că, alături de alte obiec­ noase a extracţiei de cărbu­ podărire şi înfrumuseţare a zate. In Judeţul nostru s-au
mentale de care depinde dez­ energie electrică şi în 107 zi­ tive majore, partidul nostru, ne din Valea Jiului, a luat localităţilor urbane şi ru­ construit 282 000 mp străzi,
voltarea accelerată. multi­ le la cărbune. De altfel, este societatea noastră socialistă fiinţă Institutul de mine Pe­ rale în valoare de aproape 101 000 mp trotuare, 219,8
laterală a ţârii, creşterea bu­ de menţionat că, la toate a­ îşi propun să şteargă treptat troşani, fapt care a ridicat 72 milioane Iei. In urma lan drumuri, s-au făcut lu­
năstării poporului. ceste produse, vitale pentru deosebirile dintre oraş şi sat. in fata organelor locale pro­ chemării Consiliului Naţio­ crări de întreţineri şl repa­
Congresul al X-lea al par­ economia naţională. Hune­ La adunarea solemnă consa­ bleme noi. Pe aceeaşi linie, nal al Frontului Unităţii raţii pe străzi şi trotuare în
tidului a stabilit, ca e sarcină doara continuă să deţină un crată semicentenarului parti­ s-ar putea aminti crearea Socialiste, angajamentul a valoare de 1G 294 000 lei, iar
majoră, dezvoltarea multila­ rol prioritar pe ţară. Datorită dului, tovarăşul N i c o l a e condiţiilor de dezvoltare a în- fost majorat Ia 108 294 400 la drumuri în valoare de
terală şi echilibrată a tuturor măsurilor luate încă din cin­ Ceauşescu a arătat că în ur­ vâţâmîntului profesional şi lei. I7 54GOOO lei. Amenajările
zonelor ţârii. Aşa cum sublinia cinalul trecut, în judeţ s-a mătorii 15-20 de ani se vor tehnic, înfiinţarea unor noî In scopul cunoaşterii obi­ şi extinderile de parcuri, zo­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu creat o industrie a materia­ organiza vaste activităţi pen­ instituţii şi aşezăminte de ectivelor şi sarcinilor ce ne şi spatii verzi au cuprins
în expunerea la Consfătuirea lelor de construcţii, chimică, tru dezvoltarea şi sistemati­ cultură, de ocrotire a sănă­ trebuie să fie realizate prin o suprafaţă de 259.6 ha, iar
de lucru a activului de par­ forestieră, locală, alimentară. zarea localităţilor rurale şi se tăţii. Dar acestea sînt numai contribuţia tuturor cetăţeni­ lucrările de întreţineri 871,3
tid dîn domeniul ideologiei si Desigur. în orientarea dez­ vor crea 250-300 de noi centre citeva exemple care confirmă lor, s-a desfăşurat o largă ha. Au fost plantaţi 199 000
al activităţii politice şi cul- voltării şi în structurarea in­ urbane. Această acţiune se va rolul hotârîtor al industriali­ muncă de popularizare a a­ pomi şi arbuşti ornamen­
tural-educative, aceasta este dustriei, s-a pus în mod nece­ desfăşura în deplină concor­ zării socialiste, pun în lumi- cestora prin întâlniri şi con­ tali. s-au amenajat 163 de
una din principalele caracte­ sar şi logic accentul pe acele danţă cu intensificarea rit­ nâ corelaţiile şl interferen­ sfătuiri între deputaţi şi a­ baze sportive, ştranduri, so­
ristici ale făuririi societăţii ramuri pentru care există re­ mului de industrializare, cu ţele dintre Industrializare şi legători. în adunări ale aso­ larii şi terenuri de Joacă
socialiste multilateral dez­ surse locale de materii prime repartizarea raţională a for­ progresul social multilateral, ciaţiilor de locatari, s-au penlru copii. De setuenea.
voltate. şi materiale şi pe asigurarea ţelor de producţie. subliniază înţelepciunea poli­ lansat chemări la întrecere s-au făcut lucrări de îndi­
Judeţul Hunedoara, atît de unei corelaţii raţionale între Putem afirma, pe baza rea­ ticii partidului si roadele ei între comitetele de cetăţeni, guiri pe o lungime de 139,8
generos înzestrat cu bogate şi aceste ramuri. Siderurgia, spre lităţilor existente, că judeţul binefăcătoare pentru naţiune. asociaţiile de locatari, car­ km, taluzări de maluri pe
variate resurse naturale şi u­ exemplu, se alimentează cu Hunedoara se află în toiul După cum se ştie, in ulti­ tiere, străzi, blocuri şi sate. 858 000 mp, plantări de gard
mane, a beneficiat din plin mari cantităţi de minereuri procesului de urbanizare şi mii ani, ca urmare a hotărî- Astfel de întreceri au fost viu pe 37,2 km şi multe al­
de politica de industrializare, de fier din bazinul minier sistematizare. Comparativ cu rilor Conferinţei Naţionale a organizate in municipiile te lucrări.
promovată de partid. Chiar din Poiana Ruscăi şi cu cărbune anul 1948, cînd numai 17 la partidului, s-a făcut o nouă Hunedoara şi Petroşani, în o­ Importante lucrări cu ca­
primii ani de după eliberare, cocsificabil din Valea Jiului ; sută dintre cetăţeni . locuiau şi deosebit de utilă împărţi­ raşele Vulcan, Orăştie şi Ha- racter ediiitar-gospodăresc-
Partidul Comunist Român a centralele electrice de la Min­ în oraşe, in prezent 62 la su­ re administrativ-teritorialâ A ■ ~ţ€g, în comunele Gurasada. au fost realizate fn munici­
-militat energic pentru puter­ tia şi Paroşeni consumă în­ tă din populaţia judeţului târli, au fost luate măsuri Toteşti, Aninoasa, Balşa şt al­ piile Hunedoara, Deva şl
nica dezvoltare a siderurgiei semnate cantităţi de cărbune trăieşte în Cele trei munici­ importante na numai pentru te localităţi. In zilele dc Petroşani, oraşele Orăştie.
şi mineritului pe aceste me­ energetic din judeţ, furnizînd, pii şi nouă oraşe hunedore­ repartizarea mai raţională a sărbătoare şi în orele libe­ Vulcan, Brad. Simeria, Ha­
leaguri. Nivelul economic înalt la rîndul Jor, miliarde de Kwh ne. Pentru dezvoltarea urba­ forţelor de producţie ci şi în re din cursul fiecărei sfiptă- ţeg, comunele Crişcior. Bal­
atins de judeţ, cu toate con­ de energie electrică. Merită să nă, numai în cincinalul tre­ vederea perfecţionării, condu­ mini au fost prezenţi pe şa. Ilia, Vaţa de Jos. Baia
secinţele de ordin social ce evidenţiez că In ultimii ani cut s-a cheltuit aproape cerii şi planificării economi­ şantierele muncii patriotice de Criş, Burjuc, Densuş, Pui,
decurg de aici, aduce o nouă s-au făcut progrese simţitoa­ un miliard de lei şi s-au ei naţionale. întregul efort al zeci şi sute de mii de cetă­ Sîntâmăria-Orlea, Zam şi al­
şi expresivă dovadă a pute­ re In dezvoltarea agricultu­ construit 18 466 apartamen­ poporului nostru este îndrep­ ţeni de ţoale vârstele şi pro­ tele. Numai în municipii
rii de creaţie a clasei noas­ rii, transporturilor şi altor te. Urbanizarea, cu toa­ tat spre făurirea societăţii fesiile, care nu şi-au pre­ s-au executat prin muncă
tre muncitoare. ramuri economice. te avantajele ei, a deve­ socialiste multilateral dezvel- cupeţit eforturile şi timpul patriotică lucrări în valoa­
Prin toi ce s-a creat mal Consecinţele, efectele socia­ nit un proces firesc şi de ma­ tate — obiectiv central trasat pentru a-şi aduce contribu­ re de peste 60 milioane Iei.
valoros şi mai semnificativ pe le ale progresului economic, re actualitate, o necesitate la de Congresul al X-lea al ţia la executarea lucrărilor Eforturile depuse pentru
meleagurile hunedorene, ju­ în special ca urmare a indus­ ordinea zilei de care se ocu­ P C R. In acest cadru se în­ edilitar-gospodăreşti şi de gospodărirea şi înfrumuse­
deţul nostru, alături de alte trializării intensive, au o im­ pă cu răspundere organele scrie, In continuare, intensi­ înfrumuseţare a municipii­ ţarea localităţilor judeţului
judeţe ale patriei, este un e­ portanţă şi o semnificaţie de­ noastre de partid şi de stat. ficarea dezvoltării economice lor, oraşelor, comunelor şi nostru se concretizează in
xemplu de progres $i prospe­ osebită Numai în ultimii zece Paralel cu dezvoltarea oraşe­ Şi social-culturale şi a .ju d e ­ Excavatoare de mare capaclta te a/late tn cariera „Prlbeagu". satelor, a fiecărui cartier realizarea unui volum de
ritate economică şi socială. ani în judeţ s-au creat peste lor şi centrelor muncitoreşti, ţului Hunedoara. Industria si­ astgu/A illnlo Incftrcarea autobasculantelor care transporta roca sau stradă. lucrări în valoare de
Detinînd o pondere de 5,2 la 32 000 noi locuri de muncă, în judeţ este deosebit de derurgică, minieră şi energe­ pentru barajul de la Valea de Peşti. Ampla mobilizare şi par­ 177 817 000 lei.
sută în producţia industrială ceea ce înseamnă că tot atî- pregnant fenomenul urbani­ tică se vor dezvolta şi mo­ Polo: I. LICTL
naţională. Hunedoara ocupă ţia oameni au intrat în rin- zării satelor. De altfel s-au derniza punîndu-se un ac­
astăzi al 4-lea loc pe ţară. durile clasei muncitoare — luat în studiu opt localităţi cent deosebit pe amplificarea
Faţă de anul 1950, în prezent foarte numeroasă in judeţ — rurale care au tendinţe şi laturilor lor calitative. Vor
producţia industrială a jude­ contribuind la crearea şi spo­ posibilităţi accentuate de a lua un puternic avînt indus­
ţului este mai mare de 8.3 ori. rirea venitului naţional As­ deveni oraşe într-un viitor tria materialelor de construc­ „Actul istoric Valorificarea lemnului Din realizările
Procesul dinamic, intensiv, de tăzi, în judeţul Hunedoara, apropiat. ţii, chimia, industriile uşoa­
fiecare al treilea locuitor este Industrializarea — însoţită ră, alimentară şi locală. Sînt
Industrializare este deosebii salariat, iar din totalul sala­ prevăzute a se efectua in ace­
de evident In siderurgie, mi­ de o creştere substanţială a mereu mai rentabilă
riaţilor, 78 la sută sînt mun­ numărului de salariaţi şi de laşi ritm rapid ample acţiuni ceferiştilor
nerit,. energetică. Este semni­ citori. crearea unor puternice centre centrele muncitoreşti ale ju­ el Eliberării"
social-culturale. In oraşele şi
ficativ faptul că producţia re­ Evident, în condiţiile dez­ urbane — a impus măsuri şi Colectivele de muncă din cadrul C.E.t.L. Deva des­
voltării economice accelerate, deţului se vor construi 17 800 Unităţile din raza de ac­
alizată în întreaga tară în a- acţiuni de amploare pentru făşoară o frumoasă activitate în acest an. Pînă in
în judeţ s-au creat şi fructi­ dotarea tehnico-edililarâ a lo­ apartamente, numeroase şcoli, prezent, planul producţiei globale a fost depăşit cu tivitate a RC.M. Deva des­
pul 1938 se realizează astăzi, ficat din plin premisele pro­ calităţilor, pentru dezvolta­ cămine, creşe, obiective des­ La Clubul sindicatelor din făşoară o susţinută activitate
aici, numai tn 22 zile la fon­ gresului social, ale înfloririi rea învăţământului, culturii, tinate ocrotirii sănătăţii, cul­ Călan, în organizarea Comi­ 4,9 milioane lei, cu pesle 1,8 milioane lei mai mult de­ pentru sporirea rezuttatelor
ci! era prevăzut. Dc asemenea, au fost produşi peste
tetului orăşănesc al U.T.C.
tă. In 24 zile la minereu de localităţilor şi creşterii bunâ- ocrotirii sănătăţii, comerţului, turii, turismului Intr-un cu- şi in prezenta unui mare angajamentul prevăzut pentru 23 August 740 mc che­ înregistrate în primele şap­
transportului în comun şi al­ vînt. alături de toate judeţele număr de spectatori a avut restea. iar cheltuielile materiale de producţie au fost te luni ale anului. Astfel,
indicatorul (one expediate
tor activităţi care condiţio­ patriei, Hunedoara este che­ loc un interesant con- reduse cu 4,8 milioane lei, în loc de 2 milioane cît era a fost depăşit cu aproape
nează satisfacerea în măsură roncurs „Cine ştie, răspun- prevăzut prin angajament. 2 la sută. tonajul brut al
tot mai mare a nevoilor ma­ mată să participe amplu la de“ pe tema „Actul istoric O atenţie deosebită în acest an s-a acordat acţiunii trenurilor de marfă fiind
realizarea politicii înţelepte a
teriale şi spirituale ale cetă­ al Eliberării". Concursul, de creştere a rentabilităţii producţiei. Numai pe pri­ îmbunătăţit cu 2.8 la sută.
partidului de inflorire mul­
ţenilor Este vorba de o sea­ făcind parte din şirul mani­ mele 7 luni ale anului au fost realizate beneficii su­ încărcătura statică a
tilaterală a patriei, să bene­ festărilor dedicate sărbăto­ plimentare valorînd peste 1.8 milioane lei, cu 850 000
mă de transformări care ne crescut simţitor. Prin mic­
ficieze de roadele ei. ririi zilei de 23 August, s-a şorarea timpilor de staţio­
obligă să acţionăm in conse­ bucurat de un deosebit suc­ lei mai mult decit prevederile iniţiale ale angaja­ nare, Încărcare Şi descărca­
cinţă. Cîteva exemple în a- (Din „România liberă" nr. ces. mentului. re în staţiile Simeria-râlă-
ceat sens sînt semnificative. 8 344) tori, Simeria-triaJ, Deva şi
Ilia numai activitatea de
descărcare efectivă a va­
goanelor a fosf îmbunătă­
ţită cu 1,4 la sută
AM FOST LA POPASURILE SĂRBĂTORIIwmm
Alături de minerii Văii
Jiului, colectivul de muncă
...şi am trăit frumuseţea sărbătorii, ca şi la muncă. lanul autobuzului cu micro­ de pe Mureş" aduse de e­ tie, iar Valeria Dănciulescu al Atelierului de zonă
manifestărilor spontane şi In poiana Tulipanului, po­ fonul şi, tn entuziasmul pe chipa de dansuri a clubului se „lăuda" in gura m are: C.F.R Petroşani înscrie
sincere, de bucurie şi voie pasul nostru s-a prelungit care-l creează melosul popu­ sindicatelor din Deva, lau­ mAm un bade ca o cruce" realizări de seamă în înde­
bună, pe care le-au încercat în timp. O tntilnisem pe lar, cîntecele lui „Hai min- reată a celui de-al X-lea în aplauzele mulţimii. Dar plinirea prevederilor de
oamenii de pe acest străbun Viorica Fodor, solista de m u­ dro la tontoroi", „Cintec sa­ Concurs pe ţară al formaţi­ de cîte ori >t-au răsunat aici plan. Mobilizaţi de orga­
pămint hunedorean. Am fost zică populară care a cucerit tiric din Oaş", „Dragu-mi ilor artistice de amatori, au ropote de aplauze ! Le-a pri­ nizaţiile de partid, harni­
la popasurile cintecului şi publicul cu „Ionel, lonelule1', vremea de vară‘‘ au fost re­ împlinit frumuseţea creată mit cu dărnicie şi Lia Mang, cii muncitori ai atelierului
jocului, care s-au prelungit „Auziţi feciori cu ţundră" şi chemate mereu la rampa fă­ dc cîntecele tarafurilor dc la şi Ana Suciu, şi Maria Tur- au reuşit ca printr-o mai
pe parcursul a trei zile, şi . Frunză verde de trifoi". A­ ră cortină din mijlocul na­ Termocentrala Mintia, Re­ dăşan cu cîntecele lor cule­ bună organizare a muncii
am înţeles ce fnseamnă să-ţi niversa, in aceste zile de săr­ turii. Şi, ca el, muncitoarele gionala de căi ferate Deva, se din folclorul local, dar şi la repararea vagoanelor, să
petreci atunci cînd rodnicia bătoare, două decenii de cînd Viorica Brînduşan, Raveca a orchestrelor de la T.A.P.L. loan Popa-Stănileşti, care a depăşească planul de pro­
muncii e prezentă pînă şi pe cintecul ei, dăruit pe scenele Popescu au cucerit publicul şi cooperativa „Solidarita­ dat glas versului patriotic, ducţie cu 8 la sută şi să
chipul şi in ţinuta oamenilor. cluburilor din Valea Jiului, cu „Pentru badea care-mi pla­ tea'. Scena din codrii Beja- scris cu pana sufletului său reducă timpul .de imobiliza­
Am făcut primele popasuri culege aplauzele celor ce în­ ce", „Cind vii bade de In nului a găzduit şi vestitul pentru sărbătoarea libertăţii. re a vagoanelor în repara­
la nedeile populare şi serba- drăgesc melosul popular. Am Deva", „Bădiţă cu păr tă­ cor al dobrenilor, suitele de Cintecul, jocul şi versul a ţii cu 15 la sută.
rile cimpeneşti din Valea poposit in poiana Tulipanului iat" şi alte cîntece ce-l a­ dansuri, tarafurile şi soliş­ fost „la el acasă" şi in Apu­ In preajma zilei de 23
Jiului. Pretutindeni cîntece mai mult, reţinuţi de „Ţari­ veau protagonist pe...... bădi­ tii vocali de la căminele cul­ seni. L-au adus taraful şi August, acest colectiv a mai
de fanfare şi tarafuri, suite na Abrudului", de „Valurile ţa". turale din Ilia, Băiţa, Cris- soliştii în parcul din Brad, raportat o creştere a pro­
l-au purtat tinerii la carna­
de jocuri populare, peste tot, Amurului" in interpretarea La umbra stejarilor din tur. valul din oraş, l-au încins ductivităţii muncii c u '12 la
zeci şi zeci de solişti fanfarelor din Aninoasa şi Pădurea Slivuţ am întilnit De pe dealul Chizidului sătenii la hora ţărănească sută şi o reducere a preţu­
vocali solicitaţi de pu­ Petroşani, de „Doina de pe sute şi sute de familii din din Hunedoara, clntul s-a din Valea Bradului Cite lui de cost cu 17 la sută.
blic să-şi dubleze reperto­ Jium, „Badea cu ochi de mu­ Haţeg şi împrejurimi. In po­ răspindit pînă departe. L-au hore ţărăneşti nu s-au în­
riul stabilit pentru aceste zi­ re", „Mamă vreau să mă mă­ iană, cintecul fi jocul aduse dăruit, brigada artistică de cins la sate, cîte perechi nu
le. Nedeia populară 'e la rit", „Cucuruz cu frunza-n de formaţiile artistice ale co­ agitaţie a laminorului de 800 s-au prins in dans in parcul
Cîmpu lui Neag a început sus", „Momîrlăneasca'*, de a- operativei „Retezatul" ca şi mm, ansamblul „Haţegana", din Deva, la Casa de cultu­ Dcsfâşurmdu-şi artivila
duminică, iar ieri oamenii tîtea melodii pe care artiştii de alţi artişti amatori din dansatorii mici şi mari de ră din Petroşani, la baza de tea sub semnul asigurării
mai petreceau încă. Pe locu­ amatori din Atiinoasa — fo­ satele vecine, au înfiorat la clubul „SiderurgistuV* a ­ agrement din Lupeni! unei depline regularităţi 51
rile cunoscute sub denumiri­ lia Dănilă, Maria Perţa, Da- murmurul codrului dindu-i bia reintorşi de la spectaco­ A m fost la popasurile săr­ siguranţe a circulaţiei tre
le de Sterminos — la Uri- vid Betea, Nicolae Ardelea­ frumuseţea marilor sărbători. lul festiv din Capitală, for­ bătorii şi am trăit frumuse­ nurilor, mecanicii şi fochiş
fii depoului din Petroşani
ca ni, „Cinci sud“ - la Luveni, na, loan Mărgineanu, Petru Pădurea Bejan n-a cunos­ maţiile artistice şi fanfarele ţea manifestărilor spontane au realizat de la începutul
Valea Morii — la Vulcan, Şerban — le-au dăruit cu ta­ cut de multă vreme atîta a­ de la cluburile „Constructo­ şi sincere ale tinerilor şi
anului pină in prezent o e-
Tulipan — la Iscroni, în par­ lent tn aplauzele mulţimii. nimaţie ca în aceste zile. Me­ rul" şi „Siderurgistul". virstnicilor. Şi am înţeles eonomie de peste 1 200 to­
cul din Petrila, la Lunca Flo­ Pe artiştii amatori de la reu s-au întilnit, aici, deve­ „Măi bădiţă, mureşene / ce înseamnă adevărata pe­ ne combustibil convenţio­
rilor ori pe Dealul Baniţei Casa de cultură din Petro­ nii, dar o serbare câmpeneas­ Vin' la maica de mă cere", trecere atunci cind rodnicia nal. Cu această economic,
s-au întilnit sute şi sute de fa­ şani i-am întilnit şi la Is- că pe parcursul a două zile chema public, prin cint, Ta- muncii e prezentă şi pe chi­
TelmlclUie, randament, eficienţa 9înt alrlbute ale muncii oa­ milii de mineri. Au ţinut să Croi\i, şi la Lonea. Şoferul se vor putea remorca su­
n-au mai avut. *Fecioreas-
menilor care lucreazâ In secţia mase plastice a F. C. Orâştle. fie împreună şi la bucuria Nicolae Siminic a înlocuit vo­ ca", „Jocul de bltă", mSuita tiana Negru, pe scena de la pul; şi In ţinuta oamenilor. plimentar un număr sporit
L IARA
cabana . Poieniţau din Orăş-
Foto: V. ONOIU dc trenuri.