Page 9 - Drumul_socialismului_1971_08

in im m n tm u n tn n m tn n ttftm m n ttir H im m tm tm n
X
w 9 , Z I I
• PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

Evoluţia generală a tra­
%
%
tativelor de la Geneva

\
reclamă intensificarea i

! eforturilor în direcţia

i dezarmării i

Din ţările socialiste
! !

i Cadran, Atlas

L
ANUL XXIII. Nr. 5154 MIERCURI 4 AUGUST 1971 4 PAGINI - 30 BANI i

« n u m M i « M M E U m tH DE M I » P iU tlH I « H 1 B M
C O O R D O N A T E M INEREŞTI

HtO CTAHUm i ne i e r n i i p e p u m c o -m o t h »

90 000 tone cărbune net
SĂ CREASCĂ PERM ANENT peste prevederi

Harnicii mineri şi prepa- în abatajele frontale meca­
ratori din Valca Jiului au nizate, producţia medic zil­
ROLUL Şl CO M PETENTA obţinut ,n acest an succese nică a ajuns la 360 tone
inregistnndu-.se randamente
livrind unităţilor
deosebite.
beneficiare peste prevederi­
post.
le de plan la zi aproape cc depăşesc 7.3 tone pe
90 000 tone cărbune net. Per­ Un aport substanţial la
O R G A N IZ A Ţ IIL O R De PARTID fecţionarea tehnologiilor dc obţinerea accslor rezultate
l-au adus minerii dc la Lu-
extracţie şi preparare, me­
peni şi Vulcan, care au ex­
canizarea operaţiilor do ex­
tracţie in abatajele frontale tras peste prevederile de
au dus in final la creşterea plan la zi aproape 32 000 lo-
Programul amplu, de înal­ muniştilor noştri se reflectă rajăm critica şi autocritica, partid a alcătuit un cuprin­ producţiei medii zilnice pe ne şi respectiv 13 000 tone
tă ţinută ştiinţifică, de ex­ nemijlocit şi favorabil în pro­ sâ facem din exemplul per­ zător plan de măsuri menit fiecare loc <lc muncă. Astfel cărbune brut.
cepţională însemnătate teore­ cesul de producţie. In acest sonal al fiecărui membru dc sâ ridice la nivelul cerinţelor
tică şi practică elaborat de an, schimbul B, In primul partid un puternic instrument şi exigenţelor actuale activi­
sccretaml general al partidu­ rlnd comuniştii. au depăşit de educaţie a tuturor sala­ tatea politico-ideologică şi
lui, t o v a r ă ş u l Nicolac ri'tmic sarcinile de plan, au riaţilor. cultural-educativâ în cadrul Roadele efortului colectiv
Ceauşescu, pentru educarea asigurat utilizarea capacităţi­ Operatoarea Cornelia Nis- secţiei mase plastice.
comunistă a membrilor de lor productive în proporţie tor. inginerul Ioan Socaeiu. In încheierea adunării, a luat
partid, a întregului popor, a dc peste 90 la sută, au redus moistml Nicolae Haneiu şi cuvîntul tovarăşul Ioachim In acest an, colectivele <le muncă tlin cadrul Cen­
fost primit de către comu­ consumurile specifice. adu- alţi participanţi la dezba­ Moga. Vorbitorul o subliniat tralei minereurilor neferoase Deva. sub directa în­
niştii şi întregul colectiv a! cind o valoroasă contribuţie teri. după cc avi relevat în- drumare a organizaţiilor tic partid, au obţinut rezul­
Fabricii chimice din Orăştic la bilanţul rodnic al întregii scmnâlatea programului ela­ că dezbaterea matură şi res­ tate meritorii pe linia realizării sarcinilor de plan.
cu un interes profund, cu fabrici. Situîndu-ne ferm pe borat de secretarul general ponsabilă. pătrunsă de spirit Astfel pc primele 7 luni din acest an planul produc­
sentimente înălţătoare. de poziţiile combativităţii parti­ al partidului. hotârlrca lor principial şi combativ din ca­ ţiei globale şi marfă a fost depăşit cu 5.9 la sută, ob-
mîndrie şi demnitate munci­ nice, intransigenţei faţă dc de a milita pentru înfăptui­ drul adunării generale a co­ ţinîntlu-sc o producţie globală suplimentară în valoa­
torească. de puternic avînt lipsuri, aşa cum ne învaţă rea Ivii neabătută, s-au refe­ muniştilor din schimbul B al re de 15 milioane Ici. Acest lucru a fost posibil în
patriotic. Fiecare comunist, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. rit la carenţele muncii de e- secţiei mase plastice, consti­ primul rind datorită creşterii productivităţii muncii
fiecare muncitor chimist a vedem că şi în activitatea or­ duenţie în cadrul schimbu­ tuie încă o dovadă câ progra­ cu 5 la sută. prin aceasta oglintlindu-se efortul colec­
simţit şi simte cu întreaga ganizaţiei noastre, a fiecăruia lui. la măsurile ce se impun mul de acţiune ideologico-e- tiv depus de muncitorii, inginerii şi tehnicienii care
sa fiinţă mesajul vibrant, dintre noi se manifestă mul­ a fi luate pentru înlăturarea ducativâ sc desfăşoară sub îşi desfăşoară activitatea atit în subtoran cît şi la su­
profund partinic şi patriotic te carenţe ale muncii educa­ neajunsurilor în acest dome­ semnul puternicei adeziuni, prafaţă.
al programului elaborat dc tive. Expunerile şi informă­ niu. Cheia de boltă a tutu­ al avîntului patriotic cu care Pentru perioada care a mai rămas pînă la sfirşi-
secretarul general al partidu­ rile ce se fac în adunările ror succeselor coleclivLilui — comuniştii. întregul popor au
lui. program care, prin esen­ generale nu sint ţinute la un au arătat în unanimitate vor­ primit istoricele măsuri pe tul anului, sînt estimate importante depăşiri la prin­
ţa sa revoluţionară transfor­ nivel corespunzător. Invâţâ- bitorii — constă în întărirea care secretarul general al cipalii indicatori dc plan. un accent deosebit punîn-
NICOLAE BRATU — miner şef de cchlpA In cadru) sccpci de
matoare, prin nobilele teluri mîntul de partid, dezbateri­ responsabilităţii, a disciplinei partidului, tovarăşul Nicolae prospecţiuni şi explorări geologice Hondol. du-sc pe reducerea preţului de cost cu peste 2 mi­
ce le vizează, marchează un le organizate n-au angrenat şi combativităţii tuluror Ceauşescu. lc-a prezentat cu Deşt UnAr, a reuşit In decursul celor Aproape îl ani de etnd lioane lei.
moment crucial în viaţa po­ întreaga masă a comuniştilor, membrilor de partid, indife­ lucrcazA pe diferite şantiere dc explorare <1ln Judelui nostru *A
litică şi socială a României nu au determinat însuşirea rent de locul şi rolul lor în privire ta educaţia comunistă acumuleze o vasul cxpericnIA iu immrA. Tainele muncii dc miner
sA ImpArfAşcascA din
)e-n cuceri!
IrcAptA cu i.rcaptA. ajungind
socialiste. temeinică de către fiecare organizaţie sau în producţie. a oamenilor muncii Semnifi­ experienţa sa şi celor mal tineri, alAturi dc catc tucrea/A aslAz! la Pentru minerii Văii Jiului
Aceasta este dominanta a­ cursant o ideilor cuprinse in caţia deosebită a programu­ punerea in cvidcnţA a noi resurse minerale.
— începutul a fost dcslu! dc greu, nc spunen N. Bralu cu c(-
dunării comuniştilor din or­ documentele de partid şi dc Pentru a realiza acest dezi­ lui constă în aceea câ tova­ tcvA zile in urm.A Dar nu nc-am lAsat bătuţi, am fost convinşi cA
ganizaţia de bază o schimbu­ stat. Dc asemenea, alte forme derat. este necesar ca toţi răşul Nicolae Ccauşescvi face vom fnviuge Le spun astăzi şi ortacilor mcl mai tineri sA nu se In acest an. constructorii rite unităţi din Valea Jiu-
lui B din secţia mase plasti­ ale muncii politico-educalive membrii de partid, toţi sala­ o analiză amplă, aprofundată, descurajeze; sA persevereze In pregAtlrca profoslonalA, eA nu ­ dc locuinţe din cadrul Gru­ lui.
ce a F. C. Orăştie, care a dez­ cum sînt gazeta satirică, agi­ riaţii sâ cunoască, sâ înţe­ dc pe poziţii ştiinţifice şi re­ mai aşa pnt deveni oameni cu adevArnt folositori. pului de şantiere Valea Jiu­ La Vulcan. Lupeni, Uri-
Despre harnicii şl puirrca dc muncA a minerului Btnlu şl a
bătut ieri. într-un înalt spi­ taţia vizuală sau cea vorbită, leagă si sâ aplice întocmai aliste a modului în care se ortacilor sAI vorbesc dc la sine rcAlIzArllc obţinute In acest an. lui — Petroşani au predai cani şî Petroşani peste 400
rit partinic, de combativitate nu şi-nu atins pe deplin sco­ ho'ăririle partidului. legile înfăptuiesc hotărîrile Con- LunA de luuA, planul de producţie a fost dcpAşit tn medie cu 40 la cheie 459 apartamente, cu de familii de mineri s-au
şi responsabilitate comunistă, pul. datorită insuficientei statului, sâ nu îngăduie nici gresLihiî al X-lea ol PC.ll. în la suia. In prezent, echipa sa Iu rrcazA la conturarea camerei diferite grade dc confort,
sarcinile ce-i revin în lumi­ preoeupaN a biroului organi­ o abatere dc la normele vie­ domeniul mvincii educative. pompelor de Ia noul put săpat dc rurind In accnsiA zonA. Con­ llupă cum sinlcm informaţi mutat in casft nouă. alte
diţiile dc lucru shu dificile. Dar. dupA cum am fosi Asiguraţi, ele
na propunerilor şi expunerii zaţiei de bază. Consecinţele ţii interne dc partid, ale eti­ vor fl învinse tn cel mai scurt timp. UiorarcA urrnlnd sA fie pre­ în majoritate aceste locuin­ zece familii beneficiind de
tovarăşului Nicolac Ceauşescu neajunsurilor manifestate în cii noastre socialiste Aceasta datA cu cel puţin o tună înainte do termenul stahiiit iniţial. ţe au fost repartizate mine­ apartamente proprietate per­
Foto-tcxî: D. CORNEL
cu privire In educarea mar- munca educativă se repercu­ ne obligă sâ întărim munca rilor care lucrează în dife- sonală.
xist-lcninislă a membrilor dc tează asupra producţiei. Exis­ politică de la om la om, sâ Nnuare fn pag^o 3-6)
partid, a tuturor oamenilor tă încă salariaţi, chiar unii trasăm sarcini precise fiecă­
muncii. La adunarea organi­ membri de partid, caic ab­ rui comunist şi să urmărim
zaţiei de bază la care au par­ sentează nemoiivat. de la ser­ modul cum le duce la Înde­
ticipat^ numeroşi muncitori viciu. neglijează întreţinerea plinire. sâ nu îngăduim în
din cadrul schimbului n luat utilajelor şi gospodărirea ma­ sinul colectivului nostru cli­ Adunări generaie ale salariaţilor
parte tovarăşul Ioachim teriei prime, nu se îngrijesc matul dc nutomuIţLimire. ci
Moga. pnm-seerelar al Co­ de ridicarea propriei lor ca­ sâ pLincm preţ pe răspunde­ mm
mitetului judeţean Hunedoa­ lificări. rea şî siguranţa cu care se
ra al PC.R. A participat, dc — Dacă ne întrebăm ce îndeplinesc sarcinile.
asemenea, tovarăşul Ioan Păs­ trebuie să facem noi comu­ In secţia mase plastice a­ Telul activităţii întregului
trăv. secretarul Comitetului niştii pentru a înlătura aces­ proape două treimi dintre sa-
orăşenesc dc partid Orăştie. te ncajunstiri, nu putem găsi laviaţi sînt tineri. Este firesc
După prezentarea propune­ un răspuns mai bun, mai po- deci ca în cadrul adu­
rilor tovarăşului Nicolac nării educaţia tinerelului Participare colectiv vizează creşterea
Ccauscseu, pentru îmbunătă­ 1 rivit decît acela pe care ni-I sâ fi ocupat un loc cen­
ţirea activităţii politico-idco- dă tovarăşul Ceauşescu In tral. Tovarăşii La jos Csis-
expunerea sa — a arătat în
logicc şi de educare marxist- cuvîntul său muncitoarea Ana z.er. şef de cclupâ. Natal ia
Pasaliuc, controlor C.TC. şi
leninisfă a membrilor de Popa. Secretarul nostru ge­ râtat că manifestările de in­ entuziastă, elan
partid, o tuturor oamenilor neral ne învaţă ca fiecare operatorul Iosif Praţa au a- eficienţei economice
muncii, maistrul Ioan Lupu. membrii de parlîd Ia locul
locţiitorul secretarului orga­ său de muncă să fie un ac­ disciplină în producţie şi
nizaţiei dc bază. a informat tivist dc nădejde, un luptă­ comportare neeorespunzâtoare Sînt binecunoscute suc­ te de producţie, unitatea şi-a Roman Preha, Gheorghe Ma-
adunarea despre desfăşurarea în societate ale unor tineri se tineresc pe cesele pe care le obţin an de îndeplinit exemplar sarcinile tei şi Valentin Dâian s-au re­
muncii de educare a membri­ tor vrednic pentru cauza datorează in bună măsură an colectivele de lucrători dc economice, dînd un însemnat
lor dc partid şi a celorlalţi partidului. Majoritatea din­ slăbirii activităţii educative a la întreprinderea agricolă de volum de beneficii peste pre­ ferit pe larg ia acţiunile ce
vor trebui întreprinse de con­
salariaţi din cadrul schimbu­ tre comuniştii organizaţiei organizaţiei U.TC La aceas­ stat „Avicola" Mintia. Ca ur­ vederi.
lui. Analizlnd în spirit critic noastre aşa sînt. Dar trebuie ta a contribuit şi faptul că o mare a eforturilor depuse, siliul de administraţie şi de
bcinâ bucată de vreme biroul
modul în care organizaţia dc să recunoaştem deschis ca organizaţiei de bază a negli­ şantierele muncii Pentru a-şi onora prestigivil şefii fermelor Jn vederea
partid s-a ocupat de activita­ Linii nu nc fac cinste nici în sub conducerea organizaţiei de unitate fruntaşă, întreprin­ fructificării mai depbine a
tea politico-ideologică şi cul- producţie, mei în ce priveşte jat organizaţia de tineret, lă- de partid, de către consiliul derea se prezintă cu depăşiri potenţialului productiv al În­
tural-educatîvă. vorbitorul a viaţa internă o organizaţiei sînd ca aceasta să-şi desfă­ dc administraţie, de şefii fer­ substanţiale faţă de angaja­ treprinderii vizind, în esenţă,
spus : Cauza o ştim cu toţii : biroul şoare activitatea fără control patriotice melor şi ai sectoarelor, de mentul anual asumat în în­ obţinerea unor producţii ma­
— Creşterea conştiinţei, a organizaţiei de bază şi noi şi îndrumare. întreaga masă a saleriaţiior trecere, plusul acumulat la xime eu cheltuieli materiale
competenţei şi responsabili­ toţi am scăpat din vedere Din propLinerile. sugestiile, pentru organizarea superioa­ producţia de ouă însumînd cit mai reduse. In această or­
tăţii muncitoreşti. întărirea munca dc educaţie. Iată de observaţiile şi criticiie făcute ră a muncii şi pentru intro­ mai mult dc două milioane dine de idei s-a evidenţiat
disciplinei şi a combativită­ ce propun sâ întărim rolul a- de participanţii la dezbateri, buOâţi, iar la carnea de pa­ necesitatea ca un accent deo­
ţii faţă dc neajunsuri a co­ dunănlor generale, să încu­ adunarea organizaţiilor de ducerea tehnologiilor avansa- săre s-au obţinut peste pre­ sebit sâ fie pus pe reducerea
vederile plnriuluj la semestru consumului de furaje, care
49 de tone. Realizările aminti­ ocupeâ principala pondere în
te au influenţat favorabil ac­ structura preţului de cost al
tivitatea econom ico-f in ane iară produselor, pe scăderea la
întreaga recoltă de grîu, pînă la ultimul kg, să tie grabnic înmagazinată! a întreprinderii, veniturile minimum posibil a procentu­
depăşite
fiind
totale
cu
lui de
mortalitate la păsări,
5 847 000 Ici. O subliniere a­
pe
de
depăşirea sporului
parte se cuvine in legătură cu creştere în greutate, urmări­
faptul câ toate fermele şi rea executării în cele mai bu­
sectoarele unităţii şi-au în­ ne condiţii a investiţiilor t>i
S-a Încheiat secerişul, se continua trelerlşul scris activitatea în coordona­ folosirea judicioasă a mijloa­
Ne aflăm intr-o perioa­ tele eficienţei şi rentabilităţii, celor de transport. Cu toate
Cele cinci cooperative agri­ doar cîteva nume — au fost inregislrind venituri peste
dă cind nu se îngăduie cole din comuna Lâpugiu dc adevăraţi animatori ai în­ prevederi şt cheltuieli sub câ problemele respective au
fost analizate în adunări ale
nici un moment de răgaz Jos, ne-a informat tovarăşul trecerii ce s-a desfăşurat nivelul celor stabilite. Un organizaţiilor dc parlîd şi de
Ioachim Roşea, secretarul co­ pentru recoltarea fără pierderi aport substanţial la bilanţul
în activitatea pe ogoare, mitetului comunal de partid, a cerealelor pâioasc. Se­ rodnic amintit l-a avut pune­ către consiliul de administra­
ţie, ele nu şi-au găsit rezolva­
cooperatorii şi mecaniza­ au sirîns ieri recolta de gnu cretarii organizaţiilor de par­ rea în funcţiune cu 60 de zi­ rea corespunzătoare. Aşa se
de pe ultimele SLiprafcţc, din tid Tudose Ciubei (la C AP. le mai devreme a patru
torii fiind chemaţi să lucre­ cele 461 ha cultivate. Deoarece Fintoag). Iosif Crişovan (la blocuri dintr-o fermă pe ba­ explică, de pildă, de ce Ia
fermele nr. 1 şi 5 pierderile
ze din zori şi pînă în noap­ de pe 120 hectare producţia C AP. Ohaba) şi Victor Ro- terii .şi creşterea producţiei prin mortalităţi sînt cu 2-fl
s-a recoltat manual, se conti­ şan (la C A P. Holdea) s-au si­ medii de oviâ datorită îngriji­
te pentru ca întreaga re­ nuă cu forţe sporite treieratul tuat în fruntea acţiunilor rii şi hrăniţii raţionale a pă­ procente mai mari decît la
ferma nr. 2. Din cauza pro­
coltă de griu, pînă la ulti­ pe cele patru arii organizate iniţiate, asîgurînd mobiliza­ sărilor. Dovedind o înaltă centului ridicat de pierderi,
la C.A.P. Fintoag, Teiu, O­ rea şi folosirea cu randament răspundere faţă dc îndeplini­
mul kg, să ajungă în tim­ haba şi Holdea, vinde sînt sporit a forţelor şi mijloace­ rea sarcinilor ce le-au reve­ la ferma nr. 5 cheltuielile
pentru realizarea unui kilo­
pul cel mai scurt în ham­ transportaţi snopii de pe circa lor mecanice existente. nit, prin modul cum respectă gram de greutate vie au fost
190 hectare. La finalizarea Un rezultat demn de laudă disciplina muncii şi dc pro­
bare. Veştile sosite in secerişului un aport de sea­ au dobîndit şi cooperatorii ducţie, muncitorii Măria Ch;- depăşite cu 1.21 lei.
cursul zilei de ieri la re­ mă şi-au adus mecanizatorii din comuna Geoagiu. Secre­ for, Ioana Ghiţâ, Victoria Hu- In cadrul adunării genera­
Troznoi lanoş, Iosif Siinoc, tarul comitetului comunal de saru, Tiuis Pelrescu, Ion Do- le a salariaţilor s-au criticat,
dacţie atestă preocuparea Ton Haţegan. Gheorghe Brîn- partid, Ion Buciuman, ne-a brin, Maria Rusu şi alţii con­ de asemenea. unele aspecte
şi interesul sporit ole orga­ duşe.sc, Iosif Munduca şi informat câ ieri la C.A.P. stituie exemple demne de ur­ privind încălcarea disciplinei
Oclavian Crişan. De aseme­ Geoagiu şi Aure! Vlaieu s-a mat de către toţi ceilalţi sala­ In muncă, fâcîndu-se referiri
nizaţiilor de partid, consi­ nea. cooperatorii Silvia Ma- strîns recolta de pe ultimele riaţi ai Întreprinderii. concrete la adresa celor vino­
liilor populare comunale şi riş, Minerva Oi^şa. Aurelia hectare, concomitent cu sece- Fără a diminua cvi nimic vaţi. înlăturarea deficienţelor
Herci. Victor Haţegan, Dori­ rişvil înehoindu-se şi treiera­ succesele dobîndite, atit da­ ce se mai întîlnesc în legătu­
ale conducerilor unităţilor na Munduca — să amintim tul. rea de seamă, prezentată de ră cu organizarea, îndruma­
agricole pentru ca, o dată directorul I A.S., ing. Gheor­ rea şi controlul activităţii de
Recoltatul g r iu lu i s-a încheiat In toate producţie, fie ele cît dc mă­
cu încheierea secerişului şi unftaglie cooperatiste din raza c o n s iliu lu i ghe Diaeonescu, cît şi parti­ runte la prima vedere, nu
cipanţii la discuţii au relevat
a treierişului, sâ se pregă­ Kntercooperatlsl Slmerla faptul câ nu au fost mobiliza­ trebuie cituşi dc puţin igno­
rată. deoarece provoacă
de»
tească o bază temeinică O semnificaţie aparte con­ primarul comunei Rapoltu te toate rezervele interne e­ reglâri în fluxul procesului
ţin ştirile prinule de la tova­ Mare. Ieri, înainte de amia- xistente pentru creşterea pro­
recoltei viitoare. răşii Constantin Fioreseu, se­ ducţiei şi a gradului de ren­ tehnologic, scăderi dc produc*
Redăm cîteva din ştirile cretarul comitetului comunal tabilitate al unităţii. Gheor­
La C.A.P. Şirei, ru combine Ic coudnsc dc mccaniAHioril Nlco Iac SociAiiu $1 Iun Ungureanu, ghe Candin, Titus Petrescu,
primite. duminică s-a strins recolta ele grtu de pe o suprafaţa Însemnată. dc partid şî primarul comu­ 3 tlnuore in pag. a 3-c) Pius Fugaciu, Andrei Popa. {Continuare in pag.* a 3-a)
nei Turdaş, şi de la Ion Filip, Ionel Zugravii, Elena Omotâ.