Page 90 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 90
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ!
Inginerul OclavJan Diaconu,
şefui iotului .1 Izolaţii, Termo Dumitru Popeacu, şef de echl-
ANUL XXIII. Nr. 5 173 JOI 26 AUGUST 1971 4 PAGINI - 30 BANI centrala Mintia. pA, „EnergomontaJ" Mintia.
Finalitate si efect economic în Cea de-a 7 ediţie
t
a Festivalului
perfecţionarea activităţii productive nafional de folclor CAPACITATE
I.INGOURI DF. MARE
S-a încheiat cea de-a 7-a La turnătoria de lingo-
ediţie a Festivalului naţio ticre din cadrul Combina
Actualul cincinal a pus ş! te la iveală noi rezerve de în cariere, cît şi în sec nal (lc folclor, organizat tului siderurgic Galaţi au
în fata întreprinderii noas care dispunem, Jucru ce nu ţiile de prelucrare. Pentru de Comitelui de Stat pen fost realizate primele 1 in -
tre, ca de altfel a întregii , e- poate avea decît o influen aceasta Ia Cârpiniş şi Geoa- tru Cultură şi Artă şi de gotiere dc marc capacitate
conomil hunedorene, sarcini ţă favorabilă asupra activi giu vom căuta să asigurăm Uniunea Generală a Sindi din grafit nndular Aces
catelor.
mobilizatoare pentru îndepli tăţii productive. Astfel, prin fronturi largi de lucru pentru tea au o durabilitate dc
nirea cărora eforturile noas selecţionarea atentă a blocu o funcţionare continuă a uti Timp dc o lună, pe sce trei ori mai marc dccit lin-
tre se cer neprecupeţite. Fap rilor de marmură care intră lajelor care se menţin încă la nele din staţiunile dc pe eoticrclc realizate din fon
tul ne-a determinat să abor spre prelucrare, obţinem în indici de utilizare scăzuţi. Ne litoral au .evoluat peste tă ondulară cu grafit şi un
riclu de fabricaţie
redus.
dăm prevederile de plan pe prezent o reducere a pierde vom preocupa de ridicarea 1 000 dc eîntăreti şi dansa Dc asemenea, au fost asi
anul in curs cu toată respon rilor de placaj brut cu 0,20 calificării personalului din tori, rcprez.cntind aşez.ă- milate două tipuri noi dc
mintele culturale şi sindi
sabilitatea. Aceasta cu atît mp la fiecare metru pătrat cariere, considerind că n-am cale din 20 dc judeţe ale lingotiere dc 19 şi 23 tone,
mai mult cu cit rezultatele de placaj finit. De asemenea, făcut totul în această direc tării. In staţiunile Mamaia, cu proprietăţi tehnice şî de
obţinute la sfirşitul anului prin folosirea unor lame cu ţie, fapt ce ne va permite Eforie Nord, Eforie Sud, exploatare superioare celor
trecut de întreprinderea noas pastile de diamant uzate, ca obţinerea unui randament Tcchirghiol, C o s t i n c ş t i , obişnuite.
tră nu erau în măsură să ne pacitatea de tăiere zilnică a al muncii în corelaţie cu Neptun, Mangalia Sud şi
mulţumească. unor gatere a crescut de 2,5 pretenţiile actuale. In direc Medgidia, artiştii amatori PUNCTE DE AGREMENT
Mobilizat de organizaţie de ori. ţia întăririi disciplinei şi au susţinut peste 60 de PE HARTA TARII
partid şi conştient de meni Am avut in vedere şi une responsabilităţii salariaţilor spectacole, care au făcut
rea sa, întregul nostru colec le îmbunătăţiri privind uti vom căuta să reducem nu cunoscute turiştilor români Pe harta turistică a „Tă
tiv s-a angajat cu pricepere lizarea raţională a forţei de mărul absenţelor de la servi şi străini aflaţi pe litoral, rii dc Sus“, la renumita
şi hărnicie pentru transpune ciu care au frînat obţinerea comorile folclorului româ „Dumbravă minunată" din
rea în fapte a sarcinilor ce le unor rezultate mai bune. nesc din diferite zone et apropierea Fălticenilor, ca
av*em de Îndeplinit, pentru O atenţie deosebită vom a nografice ale tării. re î-a inspirat Iui Mihail
redresarea Integrală a activi corda şi activităţii de desfa Fabrica „Vbcoza* din Lup enl. In imagine, un aspeot din secţia de rAsucIt. Sadoveanu nemuritoare pa
tăţii productive şi economico- La „Marmura" cere a produselor. Dacă sto Foto: V. ONOIU (Agerpres) gini de povestire, a apă
rut un nou complex, care
financiare a întreprinderii, cul de dale mozaicate l-am cuprinde o cabană cu res
pentru perfecţionarea tuturor valorificat Un totalitate, ac taurant, un ştrand, iazuri
laturilor muncii noastre. As Simeria tualele livrări fâcîndu-se din pentru amatorii dc pescuit,
tăzi, după aproape 8 luni de producţia curentă, nu aceeaşi o bază sportivă. De aseme
muncă, sintem în măsură *â situaţie există In cazul pla De la comunist la comunist, dc la om nea. aici au fost plantaţi
afirmăm că fin cea mai mare cajelor unde trebuie să gă Simpozion privind peste 3 000 de arbori şi ar
parte am realizat acest obi sim comenzi şi plasamente buşti ornamentali, s-au a
ectiv, rezultatele obţinute I- muncă. In această direcţie, ferme pentru întreaga pro limba şi menajat şi modernizat dru
lustrînd concludent modul în \la cererea muncitorilor,- am ducţie. Sintem convinşi însă murile de acces. Reaşeza
care întregul colectiv a mun extins acordul global în ca că prin efortul nostru, al tu la om-o trainică punte de legătură morală rea acestei dumbrăvi In
cit în acest an. Astfel la pro riere şi în cadrul secţiilor turora aceste rezerve' vor fi literatura româna circuitul locurilor de popas
ducţia globală şi marfă pre de placaje^ am organizat un grabnic atrase pentru obţine şi dc agrement din aceas
vederile au fost depăşite cu laborator uzinal care permi rea unor rezultate, sporite. In economia judeţului, Fa pentru grija partidului faţă rile ce mai apar. Şi aseme tă parte a tării s-a realizat
peste 5 la sută, iar producti te orientarea activităţii pro Recenta adunare generală a Comitetul de Stat pentru brica ..Vidra" Orăştie se im de clasa muncitoare, pentru nea lipsuri şi-au făcut sim prin munca entuziastă a
vitatea muncii a sporit cu 4,5 ductive pe temeiuri ştiinţi salariaţilor noştri a exprimat Cultură şi Artă, în colabo pune ca o prezenţă tot mai făurirea omului nou, con ţită prezenţa. Astfel, s-a a- miilor de cetăţeni ai ora
la sută. In acelaşi timp am fice şl am trecut la o largă hotârîren unanimă de a do- rare cu Uniunea Scriito activă. Produsele sale sint so structor al societăţii socialis râtat că în cadrul adunărilor şului.
obţinut economii la preţul de diversificare a producţiei. De bîndi pină la finele anului rilor şi Centrala cărţii, or licitate atît in ţară cît şi pes te multilateral dezvoltate. generale nu au fost analizate
cost care totalizează 4,7 mili curînd producem tablouri e- noi succese în realizarea pla ganizează între 26 august te hotare pentru calitatea şi In informarea prezentată a- in suficientă măsură unele NOI IZVOARE
oane lei, precum şi beneficii leclrice din plăci de marmură, nului şi perfecţionarea acti şi 4 septembrie, în staţiy- diversitatea lor, ceea ce con dunârii generale privind pre cazuri de abateri de la con MINERALE ŞI TERMALE
nea maritimă Neptun, un
suplimentare în valoare de lipite cu poliester, blaturi şi vităţii întreprinderii cores simpozion internaţional pri stituie o mîndrie pentru toţi ocupările pentru educarea duita morală, acordindu-se LA C A l IMANEŞTI
444 000 lei; mese decorative din plăci poli punzător nivelului sarcinilor i vind limba şi literatura ro- salariaţii în frunte cu comu marxist-leninistă a comuniş prioritate problemelor eco In urma lucrărilor de
Enunţarea acestor realizări crome din marmură cu liant sporite ale anului viitor. Es ; mână. Alături de persona- niştii. La ridicarea prestigiu tilor, a tuturor salariaţilor nomice, desigur probleme de prospecţiuni şi forări între
meritorii obţinute de colecti organic, diferite tapete din te o angajare matură şi res I lităţi ale vieţii literare ro lui fabricii o contribuţie deo se arăta că, prin acţiunile bază. Există salariaţi ca Tă- prinse în ultimii ani în zo
vul nostru, în frunte cu or mozaic granulat lipit pe su ponsabilă a forţelor colecti i mâneşti, la lucrările sim- sebită şi-o aduce secţia de nâlîe Cristu, Alexandru Bâ- na staţiunii Călimăncşti de
ganizaţia de partid, arată că porturi textile, produse pe vului, în fruntea căruia se si ; pozionului iau parte scrii- prelucrare a pieilor de ovi ţăgui, Paul Augustin care au specialiştii Institutului de
In activitatea întreprinderii care nu le fabricam pină a tuează ferm comuniştii. Cu • tori, istorici literari, cerce ne, secţie cu ponderea cea abateri grave. împotriva lor balneofiziotcrapic din Bucu
noastre s-a realizat un real cum. Toate acestea au dus la sprijinul lor, al tuturor oa ; tători, cadre didactice uni mai mare in cadrul unităţii. Adunări de dezbatere s-a intervenit cu măsuri ad reşti, au fost captate noi
şi substanţial reviriment atît o încărcare raţională a utila menilor de nădejde din în : versitare, conducători ai u In climatul muncii fructu ministrative, dar organizaţia izvoare minerale şi terma
din punct de vedere tehnico- jelor şi forţei de muncă, )a treprindere, vom continua să ; nor reviste literare, tradu- oase şi entuziaste ce se des a activităţii de partid n-a luat o atitu le în sectorul Căciulata —
economic cît şî organizatoric. obţinerea unei productivitM: ne îmbunătăţim şi mai mult i că tori din operele unor făşoară in cadrul organizaţi dine care sâ-i influenţeze şi Cozia — Bivolari. Printre
Prin redistribuirea unor uti sporite, la îndeplinirea şi de munca pentru amplificarea : scriitori români, clasici şi ei de partid, a întregului co polifi co-ideologice sâ-î educe acestea se numără izvorul
laje in unităţile noastre pro păşirea tuturor indicatorilor realizărilor pe care le dorim I contemporani, din 16 ţări lectiv al acestei secţii, pro — Masurile elaborate de nr. 3 Căciulata, care pre
ductive. închirierea celor dis economici şi financiari ai în din ce în ce mai semnificati ! din Europa, Asia şi Ame- gramul de educare comunistă tovarăşul Nicolae Ceauşescu zintă o mineralizare de 5. 6,
ponibile şi asigurarea de co treprinderii. ve. ; rica Latină. elaborat de secretarul gene desfăşurate pînă în prezent sînt un foarte preţios îndrep o temperatură de 54 grade
menzi ferme pentru placaj fi Comitetul nostru de direc Ing. NICOLAE CIOBOTEA (Agerpres) ral al partidului, tovarăşul de la comunist Ia comunist, tar pentru biroul organizaţi Celsius şi un debit dc a-
nit şi în special pentru dale ţie, organizaţia de partid, în directorul întreprinderii Nicolae Ceauşescu, a găsit o de la om la om-, s-a creat a ei. pentru noi toţi, arăta co proapc I milion litri pe zi.
mozaicate am reuşit ca înee- tregul nostru colectiv consi „Marmura'’ Simeria aprobare totală, recunoştinţă cea punte morală care a con munistul IIie Her. Pe viitor, Izvorul, eficient mai ales
pind cu trimestrul II al a deră însă că realizările de pî- dus la omogenizarea colecti munca noastră va trebui ori în tratamentul bolilor reu
cestui an să lucrăm cu în nă acum nu înseamnă finali vului secţiei, un colectiv har entată înspre ridicarea nive matismale, va alimenta ce
treaga capacitate proiectată, zarea, ci doar începutul unei nic, cu multă experienţă, ca lului de conştiinţă politică al le două mari complexe sa-
fapt ce ne permite în prezent permanente şi energice acţi re şi-a însuşit atftudinea no fiecărui membru de partid, natoriale. insumind 750
o îndeplinire ritmică şi in uni de perfecţionare calitati uă, comunistă faţă de muncă, locuri aflate Sn construc
tegrală a planului de produc vă continuă a producţiei. a cărui răspundere a crescut pentru ca fiecare sâ fie un a
ţie. Pe Ungă acest fapt, in In acest sens. dispunem faţă de îndeplinirea sarcini ţie la Căciulata. precum şi
geniozitatea colectivului scoa încă de mari rezerve atît lor economice şi politice. A- M. BODEA cele care se vor înălţa, în-
ceastâ stare de lucruri nu ccpînd din toamna acestui
trebuie sâ ducă însă la auto- an, în zona Cozia.
.mulţumire, la lipsă de com .'3-!l?!lflll 11-11
Pagina a H-a bativitate faţă de neajunsu
C U R I E R In învătămîntui de stat
Ce esfe nou in v ia fa d u m neavoasfrâ?
O am en ii de lîngâ noi
Strungâria.de cilindri a C.S. Hunedoara. Tcofil Vasile, strungar calibror, executa, cu atenţia Pregătirile în vederea
în cre ţe le H u n ed o a re i priceperea care-I caracterlzea za, calibra rea unul cilindru pen tru laminorul de 7SQ mm.
deschiderii noului an şcolar
3550 KG GRIU LA HECTAR ESTE 0 PRODUCŢIE trebuie urgentate
CARE POATE FI DEPĂŞITĂ deschiderea noului an şcolar şi întărirea caracterului apli şcolar. In acest scop este ne
larizarea şi cazarea elevilor
Stadiul pregătirilor pentru
cesar ca organele locale ale
în învâţâmîntul de stat în ju
date în folosinţă 51 noi săli
deţul nostru a făcut obiectul cativ al invâţămîntului vor fi puterii de stat de la comu
ne să mobilizeze meseriîişii
Cultura griului ocupă un ma de gradul de fertilitate 650 kg superfosfat şi 250— pensate prin creşterea sub de stat. ne-a dat posibilita unei > analize în şedinţa Co de clasă, se va procura mo din sale la efectuarea acestor
bilierul şcolar şi se va com
lucrări. ■
loc prioritar In structura pro a terenului şi de soiul cultivat. 350 kg azotat la hectar, bine stanţială a producţiei la hec tea sâ predăm la fondul cen mitetului executiv al Consi pleta şi dezvolta baza didac-
ducţiei şi a veniturilor coope In ceea ce priveşte culturile înţeles urmărindu-se ‘împrâş- tar. tralizat al statului o cantita liului popular judeţean, care tico-materialâ a şcolilor. In Nici In ce priveşte execu
rativei agricole din Simeria. premergătoare, s-a acordat a tierea lor uniformă pe supra Fără îndoială, un rol hotă- te cu 69 tone boabe mai ma a avut loc de curînd. Infor ce stadiu se află lucrările de tarea reparaţiilor capitale
De aceea, conducerea unităţii tenţie amplasării griului du feţele respective şi obţinerea ritor asupra soartei recoltei re. decît prevederile iniţiale, marea prezentată de Inspec construcţie a noilor săli de planificate la un număr de
20 de unităţi şcolare pentru
a acordat şi acordă în con pă leguminoase şi rădâcinoa- unei eficiente economice ridi- l-a avut epoca de semănat. ceea ce inseamnâ, că. in me clasă, a reparaţiilor şi ame care s-au alocat 1 357 000 lei,
tinuare o deosebită atenţie se. Din totalul suprafeţei, Edificator în acest sens este die, de pe fiecare hectar s-au toratul şcolar al judeţului şi najărilor la unităţile şcolare ? situaţia nu se prezintă mai
folosirii cu eficienţă ridicată doar pe 30 de hectare — res următorul exemplu. In tarla livrat cîte 681 kg griu faţă discuţiile participanţilor la In această privinţă lucrurile bine. Pină în prezent nu s-au
a bazei tehnico-materiale e pectiv pe mai puţin de 20 la S C H IM B ua numită „Şuleru deal", în de 250 cit a fost planificat şedinţă au evidenţiat că o nu se prezintă tocmai bine. făcut decît lucrări în valoa
xistente, aplicării tehnologii sută din terenul repartizat — suprafaţă de 18 hectare, pe Experienţa dobîndîtă ne es bună parte din măsurile sta La 44 săli de clasă se execu re de 732 000. lei. Mult răma
lor înaintate care să permită griul a fost însâmînţat pe te DE EXRERIENT 9 hectare semănatul s-a ter te de un real folos în pregă bilite pentru pregătirea con tă lucrări de finisaj care nu se în urmă sînt lucrările la
obţinerea unor producţii cît renuri care In anul 1970 au minat în ziua de 4 octom tirea recoltei viitoare. In a constau însă în zugrăveli ci
mai- ridicate la unitatea de fost cultivate cu porumb. Nece brie 1970. Pe restul suprafe cest sens se poate arăta că diţiilor în vederea deschide mai ales 1n tencuieli interioa şcolile din localităţile Vata
suprafaţă şi reducerea chel sitatea amplasării judicioase cate, sporurile de producţie ţei, din cauza ploilor, nu s-a s-a făcut deja amplasarea rii noului an şcolar sînt fina re şi exterioare. Toate aces de Sus, Aurel Vlaicu, Ribi-
tuielilor pe unitatea de pro a culturii este cit se poate de realizate pe aceste terenuri putut executa lucrarea decît culturii, griul urmind să se lizate. Astfel, s-a întocmit tea cer un mare volum de cioara, Birtin, Uibâreşti, la
dus. In bună măsură s-a reu bine reliefată de faptul că, de compensind cheltuielile efec după şase zile, unele nea însămînţeze după leguminoa planul de şcolarizare pe anul muncă şi timp. Un număr de şcolile generale nr. 4 Petro
şit ca acest imperativ să fie pe tarlalele unde ca plante tuate pentru administrarea junsuri semnalîndu-se şi in se pe aproape 70 la sută din 1971-1972, a fost stabilită şi 5 săli de clasă se află la zi şani, nr. 2 Petrîla, nr. 5 Hu
materializat în fapte, în pri premergătoare au fost legu îngrăşămintelor. privinţa fertilizării solului. In suprafaţa planificată. S-au dărie. iar două abia la fun
mul an al actualului cincinal minoasele. producţia a depă O maximă atenţie s-a a primul caz, pe aceeaşi tarla, Incorporat deja in sol. o dată definitivată reţeaua şcolară nedoara, nr. 3 Deva şi la
înregîstrîndu-se o recoltă de şit 4 000 kg boabe la hectar, cordat pregătirii în cele mai producţia obţinută a depăşit cu arătura de bază. 30 tone etc. In noul an şcolar vor daţie. Aceste rămineri în ur Şcoala generală din Orăştie.
3 550 kg boabe ia hectar. în timp ce pe restul supra bune condiţii a terenului pen 4 100 kg boabe la hectar, iar de superfosfat, urmind ca funcţiona 167 de unităţi .pre mă sînt în localităţile Clopo- La cea dîn satul Federi, co
Cum a fost posibil, ce metode feţei, media a oscilat între tru insâminţâri. Faptul că, unde semănatul s-a efectuat fertilizarea sâ fie continuată şcolare cu 8 740 copii, 355 u- tiva, Zam. Riu Alb, Sâcel. muna Pui, lucrările nici n-au
s-au folosit pentru a ajunge 3 200—3 900 kg griu la hec spre deosebire de anii anteri mal tirziu, recolta a fost de cu încă 60 tone îngrăşămin nîtâţi pentru clasele I-IV cu Mintia şi Spini. Tocmai pen început. Această situaţie se
la un asemenea rezultat ? tar. ori, s-a făcut o discuire în 2 700 kg griu la hectar. Ana te chimice şi 1 200 tone în 30 500 de elevi, 84 şcoli de 8 tru a impulsiona ritmul dc datoreşte şi faptului că do
lizele economice efectuate ne
Pregătirea recoltei a început Important de arătat este că plus şi s-au folosit agregate dovedesc că la cultura griu grăşăminte organice. Pregă ani cu 28 100 de elevi şi 47 lucru la construcţia noilor cumentaţiile şi proiectele
o dată cu alegerea terenului un factor decisiv în sporirea de grape cu colţi reglabili, lui s-a obţinut o rentabilita tirile făcute şi cele ce le săli de clasă este necesar ca
pentru cultivarea griului. In recoltelor l-a constituit apli combinatorul şi tăvălugul, te ridicată, cheltuielile efec vom face în continuare ne şcoli de 10 ani cu un număr n-au fost asigurate din timp.
această privinţă s-au ridicat carea cu mult diseernâmint a exercitat o influenţă favo tuate pentru realizarea unei dau garanţia că în anul ur de 3 400 elevi în clasele a Inspectoratul şcolar judeţean, ceea ce a dus la întîrzlerea
numeroase probleme de ordin a îngrăşămintelor. S-a avut rabilă asupra recoltei. pa tone de griu situindu-se sub mător potenţialul .productiv IX-a şi a X-a. In acest an Direcţia de gospodărie comu deschiderii finanţării şi înce
tehnic şi organizatoric, deoa In vedere ca fertilizarea să tul germinativ fiind pregă 800 lei. al pâmîntului va fi mai bi şcolar vor fi înfiinţate trei nală, consiliile populare oră perii lucrărilor. Dar nici
rece suprafaţa de 160 hecta nu se facă unilateral, adică tit aproape ca pentru grădi Faptul că s-au obţinut re ne valorificat, că recoltele noi unităţi şcolare de 8 ani şeneşti şl comunale sâ exer l.G.C.L. Haţeg şi Brad. pre-
re destinată culturii respecti numai cu azot sau fosfor şi na de legume. La fel ca şi in la Hunedoara, Petroşani şi cite un control sistematic şi
ve a fost dispersată în 21 de nici sâ se administreze ace cazul fertilizării, cheltuielile zultate superioare la cultu vor fi tot mai bogate. permanent şi sâ asigure ter
parcele, pe fiecare trebuind leaşi doze pe toate tarlalele. suplimentare făcute pentru e ra griului, care sînt nemijlo Lupeni.
să se aplice diferenţiat mă Ca dovadă, am avut parcele xecutarea mecanizată a lu cit Jegate de sprijinul sub PĂUN RAVAŞ In ce priveşte asigurarea minarea tuturor obiectivelor (Continuore in îpag. a 3* o)
surile agrotehnice, ţinînd sea pe care t-au folosit pînă la crărilor agricole au fost com stanţial multilateral acordat preşedintele C.A.P. Simeria spaţiului necesar pentru şco pînă Ja începerea noului an