Page 91 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 91
p, m IM L U «.O S. Z A m tV T O lj‘ vB.\*B 'P * *■■- r . ^ 'r s - Fl
2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5173 • JOI 26 AUGUST 1971
curier* curier •ci|r ier curier •curier eur ier * cur ier • curier • curier
r Oamenii de lingă noi
„N-am mai scris nici
odată ziarului şi de aceea POSTA PAGINII
îmi vine foarte greu să în
CE ESTE NOU iN VIATA DUMNEAVOASTRĂ ? cep. Am văzut multe pă 5 ani consecutiv
reri exprimate de cetăţeni t
la rubrica „După părerea
mea" şi vreau să-mi ex Adam LazAr, din satul T. M. (1). VA putem da relaţii numai
In viaţa noastră, a meca te acestea sînt pentru noi prim şt eu una. dacA na comunicaţi adresa execifi.
nizatorilor, pş putea spune noutăţi. Locuiesc în cartierul GoJ-
că tQtul este nou. In fiecare Răspunde fovarâşul A; vrea să v i spun că mă du, a) Devei. Am patru co fruntaş in muncă ★
an primim in dotare noi bucură nespus de mult mă pii. to|i sub 10 ani. Cind Mlhal Mathe — Ghelar. loan Coatoio — Haţeg. Toachlm Matlaş —
maşini şi utiltaje agricole. E Roman Suciu, şeful surile luate de conducerea Valea Bradului, Ion Sandu — Hun edoara, Paaou Cuguţ — Oclşor, Au
rel Tebleş — Crlşclor Aurel Alic — TopUţa, Benlam Adrian — Baru,
necesar insă să ne pregătim partidului, pe baza propune sint cu la serviciu îi în Gheorghe Turcu — Loşnic. loan Andraş — Baru, Marţea GAapAre
mereu pentru a le şti m i secfiei de mecani rilor tovarăşului Nicolae grijeşte soţia. Dupâ-aoiiezi- prins intre cetate ţi gara cu — CAlan. Teodor Ura —> Bala de Crlş, VaaUo Pop — Deva. Alt
le le consacru şi eu cîteva
nut, îngriji şi repara atunci Ceauşescu, pentru îmbună C.F.R. din municipiul Deva, primit rAapunauri de la Direcţia JudeteanA ponţi probleme de mun
ci şl ocrotiri sociale. DacA mal aveţi al alte nelămuriri, va rugAm
ctnd se ivesc defecţiuni in zare de la C.4.P. tăţirea muncii de educaţie ceasuri. De multe ori ie datorită multor atribute ale sA ne 6crleţl.
funcţionarea lor. Trebuie să Geoagiu politică şi cetăţenească a şim la joacă. Am fost prin sale. Secretarul organizaţiei ★
cunoaştem tetmeinic toate maselor, pentru combaterea alte oraşe şi cartiere şi am de partid pe oficiul P.TT.R.,
De ce nu vA adresaţi direct, cu o cerere, Direcţiei judeţene de
tehnologiile noi de lucrare parazitismului In toate for văzut terenuri de joacă touartfjut Pompiliu Buda, a poştA şl telecomunicaţii. tovarAşe Gheorghe Tudoran, dlri SlntAmA-
a pămîntului, de întreţine mele lui de manifestare. In mintea doar cîteva : deservi ria-Orlea ? In situaţia dv. nu-1 nevoie de intermediar.
re a culturilor. Numai ast orice societate umană, şi cu rea ireproşabilă a clienţilor
fel putem contribui Ia spo zolat, ci numai in colectiv atlt mai mult tn societatea şi abonaţilor pe parcursul ce ★
rirea productnei agricole, poate să crească din punct noastră socialistă unde cei lor 14 ani de muncă; rezul Oficiul P.TT.R. Brad ne rAapunde câ s-au hiat măsuri ea zia
putem îndeplini cu succes de vedere politic şi profe ce muncesc slut proprietari tatele bune obţinute lună de rul „Drumul socialismului* sA ajungâ prompt şl In bune condiţii la
dv„ la Sanatoriul TB.C. Brad. Cind mal aveţi neplăceri, scrieţl-ne.
sarcinile puse de partid in sional, să înţeleagă cît de ai mijloacelor de producţie, lună şi an de an, fapt pen tovarăşe Gheorghe Clujnaş.
faţa noastră şi noi ne stră utilă şi necesară este mun producători şi beneficiari După tru care de 5 ani consecutiv ★
duim să fim reprezentanţi ca fiecăruia pentru so direcţi ai rodului muncii lor, a cucerit insigna de „Frun
demni ai clasei noastre cietate şi pentru sine însuşi. nu se poate trăi fără m un taş în producţien şi cea de Comitetul comunal de partid Ghelar ne-a răspuns cA Vasllc Ml
muncitoare la sate. Noul constă in muncă, in că. Nimic nu cade din cer Fruntaş in răsptndirea pre hal va primi o locuinţă corgspunzAtoare tn trimestrul IV, a.c.
Despre mirfo ce aş putea tot ce facem pentru a spori de-a gata. Totul se obţine sei”. ★
să vă spun ? Lucrez pe o rodnicia ogoarelor. numai şi numai prin m un părerea Atributele ce-l caracterizea La sugestia dv., tovarăşe loan Corgea. din Brad, întreprinderea
goare de 21 de ani. Acum Eu şi colegii mei loan A . că. Noi lucrăm prin ploaie, ză pe A. Abutoaie sînt mult de Industrializare a cărnii ne răspunde cA poate produce anumite
preparate din cam e dietetice, In funcţie de cerinţe. In acest sens,
am 37. Din 1960 plnă In Rus, Ion Buda, Petru Perţa, prin frig, ne bate vintul şi ne mai multe. Ne mulţumim cu comerţul trebuie eh sondeze opiniile consumatorilor şl şâ se adre
1968 am îndeplinit funcţia membri de partid, Gligor arde soarele. Locurile noas cele evidenţiate de secretarul seze furnizorilor.
de şef de brigadă, iar din Trif, Cornel Beca, Troian tre de muncă n-au alt aco organizaţiei de partid, cu ir
1969, cind s-a trecut la noua Todea, Toader Romulus, u- periş declt cerul. Nu-i nici mea... gindul că tn substanţa lor
Urmează sâ vA adrasaţl Uzinei de preparare a minereurilor, din
formă de organizare a m un tecijti, Cornel Costea, Gkeor- simplu şi nici ujor. Ne-am sînt cuprinse şi celelalte ce Teliuc, tovarăşe loan Millţa.
cii, sînt şef de secţie. Anul ghe Zapodean, Traian Rln- obişnuit cu această muncă, aparţin de normele eticii pro ★
trecut am fost ales membru zar, întregul colectiv de me o iubim şi o facem cu plă fesionale.
in biroul organizaţiei de canizatori ai secţiei depu cere ştiind că ne îndeplinim Cu tolba plină de veşti, Dirigintele oficiului P.T.T.R. Pentru acest an şcolar este tlrzlu să mal puteţi urma cursurile
partid. E o mare cinste. So nem toată strădania pentru o sarcină de mare cinste şi poştaşul ne soseşte adesea in din Deva spunea că există Liceului militar din Breaza. Centrul militar Judeţean ne-a Informat
cA putejl solicita acest lucru de la dumnealor, In luna martie 1972,
ţia mea, Maria, lucrează la strlngerea fără risipă a re onoare pusă de partid in prag. Cind nu se opreşte la foarte mulţi factori poştali tovarâse Ionel Grlbu, din Brad. str. Oborului nr. 6.
Fabrica de blănuri „Vidra” coltei. Anul acesta am ob faţa noastră : aceea de a a poarta noastră, il petrecem
din Orăştie. Avem un fiu pe ţinut o producţie bună de sigura plinea poporului, ma pentru copii, foarte bine a cu privirea pină departe. Poş care lucrează de ani îndelun ★
care il cheamă tot Roman ca gnu şi orz. Sintem bucuroşi teriile prime necesare in menajate N'u lipseau nici gaţi şi deţin rezultate bune „Alexandru Clumaş, din Deva, str. M Emtnescu, nr 47. a fost
şi pe mine. Este elev in cla că la sporul de recoltă ob dustriei uşoare şi alimenta gropile cu nisip curat şi taşul face parte, întotdeauna, şi frumoase în activitatea lor. Impus greqlt la contribuţie voluntară In bani şl pază obştească (n
satul Mintia. La prima adunare popularA se va revent asupra aces
sa a V-a şi învaţă foarte ţinut de cooperativa agrico re. mereu proaspăt. In cartie din „ziuau caselor noastre. De De aceea dorim ca aceste cî tei hotArtrl" — ne Informează Consiliul popular al comunei Veţcl.
bine. Avem tot ce ne tre lă din Geoagiu pe care o Eu li chem pe cei care zic rul Gojdu aşa ceva lip spre unul dintre aceşti oa
buie şi vă rog să mă cre deservim ne-am adus şi noi că nu au unde să lucreze seşte aproape pesto tot. meni am primit, recent, la re teva rtnduri să fie înţelese ★
deţi, o spun cu toată since o contribuţie însemnată. Am să vină Ungă noi, tn agri Pur şi simplu terenurile ca aparţinînd fiecăruia din „Instalaţia de concaaare şl sortare a minereului a fost ampla
ritatea, ducem o viaţă feri recoltat la timp toate pă- cultură, că de lucru este de joacă pentru copii lip dacţie cîteva rînduri. tre colegii comunistului Aurel sată provizoriu In capătul de nord al depozitului mecanizat Peştiş.
in final se va muta la staţia de preparare şl omogenizare a mine
cită. Avem satisfacţia că ioasele cultivate pe o supra destul pentru toţi. sesc sau sint lăsate în pa Comunistul Aurel Abutoaie, Abutoaie. reurilor ce se va construi la depozitul din Bălţa" — răspunde con
sintem utili societăţii prin faţă de 390 ha Fiecare a In ce mă priveşte pe mine ragină. Exemple ? Toate. factor poştal, a reuşit să se ducerea C. S. Hunedoara la scrisoarea unul grup de cetăţeni din
Peştlşu Mare.
munca pe care o prestăm şi obţinut rezultate bune, de- şi pe colegii mei de muncă Leagăne şi hinti rupte, ca facă cunoscut în spaţiul cu C. AOANEI ★
sintem remuneraţi aşa cum păşindu-şi normele. Am a vom depune toată puterea re pun in pericol clipele de
juns ca In trei zile pline să şi capacitatea noastră de joacă ale copiilor, nisip Tovarăşe 7\ralan Gtrbla, din Brad. Dacă aţi fost condamnat pen
se cuvine. recoltăm pină kt 25 vagoa muncă In slujba îndeplinirii murdar sau lipsă. Noi, ce tru deLapldare, nu mal puteţi ocupa funcţia de gestionar. Reabilita
rea face să înceteze decăderile. Interdicţiile şl Incapacltâţlle ce re
Noul, eu ti văd nu numai ne de grlu. Acum execu ireproşabile a sarcinilor pe tăţenii cu copii, ne între zultă din condamnare, Insă nu creează obligaţia pentru conducerea
in viaţa noastră personală, tăm lucrările de pregătire a care partidul le-a pus în băm cine răspunde de a Cioburile vreunei unităţi de a angaja In funcţia de gestionar pe ce) ce a fost
ci, mai ales, In aceea a colec terenului eliberat de paie faţa agriculturii noastre so ceste locuri de Joacă? Con j condamnat. Hr
tivului din care fac parte, pentru recoltele anului vi cialiste, sporind prin toate siliu] popular municipal,
„In prezent orarul magazinului din Şolmuş este : 6,30—10,HO $1
pentru că omul nu poate să itor, precum şi celelalte lu mijloacele producţia agrico I.G.C.L, asociaţiile de lo nu aduc noroc I j 16,30—20.30“ — răspunde conducerea cooperativei de consum din
catari ? După cum arată la Soimus, la scrisoarea dv., tovarăşe V. Pop.
trăiască şi să muncească i- crări agricole de sezon Toa lă, vegetală şi animală.
ora actuală se pare că ni „Curier"
meni ! Intr-una din serile trecute, consumatorii de la grâ- i
dina de vară a restaurantului „Perla Cetăţii", din De- ;
Este chiar aşa de greu va, au avut o surpriză neplăcută. Ospătarul Roznicek j
să se treacă pe la toate Arpad îşi certa ajutoarea, Lascu Ghizela, nu la modul i
locurile de joacă ale copii
Cititorii lor. să se inventarieze cum cel mai nimerit, ci cu... ghionturi în spate. Ajutoarea i DE ICI, DE COLO
!-a răspuns ifâclnd praf cîteva pahare pe care le avea
arată şi să se treacă Ia pu
R e s p e c t nerea lor Ia punct ? Noi, în mînâ. Disputa a continuat la bucătărie. Cu greu, ! j
cel doi combatanţi an (fost temperaţi de colegi.
părinţii, am da oricînd o
ne scriu mînă de ajutor, am contri Dar incidentul nu s-a terminat. Spiritele s-au încins i
bui cu bani. Tare aş vrea D o v a d a c in s t e i ş l o ţ n e n fe l
la căldura bucătăriei şi o altă ospătară, Nâzveanu Cor- }
ca şi această problemă a
Respectul — o lege a firii, statornicită solid Intre nelia. tot atîl de războinică, n-a mai avut răbdare să j loan Hâzulea este şofer la congelat, acte şi o mare su
,,A fost mare bucurie în sat oameni, Intre noi toţi. Dicţionarul limbii române mo micilor cetăţeni să fie lua i se deschidă uşa şi a încercat să iasă prin geam, dar j autobaza Hunedoara, pe au mă de bani. Om cinstit, Toan
la noi, Ia Glodghileşti, ctnd derne defineşte acest cuvînt astfel: „Atitudine, sen tă drept o problemă majo n-a reuşit decît fâcîndu-1 ţăndări. tobuzul 3I-HD-1224. Intr-una H?zulea s-a prezentat de ur
s-au aprins becurile. Satul a timent de stimă, consideraţie, preţuire faţă de cine ră, ce se cere rezolvată fă Şi, uite aşa, cioburi peste tot. Cred oare cei amin din zile făcea cursa Hune- genţă la organele de miliţie,
va sau ceva”. Respectul ni-l datorăm reciproc unul
fost electrificat şi acest eve altuia, el ne leagă şi ne uneşte gindurile şi sentimen ră nici o amînare" — îşi doara-Călan. După ce călăto unde a predat cele găsite. Pă
niment a adus multe satis* tele. II datorăm deopotrivă omului care adună hlr- încheie scrisoarea G Ale tiţi că aceste cioburi le vor aduce noroc ? Se înşeală. j rii au coborit la staţia de ca gubaşul a fostgâ&îl: V.N., din
facţii pentru noi toţi. Numai tiile şi frunzele uscate de pe stradă, primenind-o şi Cineva trebuie să plătească... oalele sparte în văzul j Hunedoara. Hrl 'Severin, nr.
câ noaptea tot cu felinarele făclndu-ne să respirăm mai adine parfumul e i ; ce xandru, din Deva. consumatorilor I păt. şoferul a observat o ra 20.
trebuie să umblăm. Aceasta lui de la căpătiiul semenilor noştri, care readuce fe-* niţă pe unul din scaunele au Fapta şoferului loan H-a-
deoarece iluminatul public ncire vieţii In inimi; celui care trasează cu îndrăz tobuzului. In ea se afla peşte aulea merită toată lauda.
n-a fost făcut. Se spune câ neală viitoarele contururi ale edificiilor ce vor înno
este vinovată întreprinde bila peisajul patriei socialiste. E r a Î n t u n e r ic ?
rea de reţele electrice Deva lntli şi intîi datorăm respect Muncii. Oricărei
câ nu l-a executat. Alţii zic munci omeneşti, făcute pentru oameni. Datorăm res
câ nu s-a prevăzut In con pect înaintaşilor celor care au deschis căi noi spre Minerul pensionar Toader Noi l-am pus cîteva între
tract de către consiliul popu orizonturile fericirii oamenilor de pe întinsul globu Şandor, din Certeju de Sus, bări Măriei Deac. Cum a fă
lar comunal acest lucru. Noi, lui. Datorăm respect pruncului din leagăn pentru în nr. 101, s-a prezentat recent cut recepţia berii ? Ce obliga
sătenii, nu ştim care-i adevă crederea ce o investim tn viitorul său, şcolarului care Ia redacţie cu o sticlă de be ţii are faţă de consumatori,
rul. Ştim atît câ circulăm adună spic cu spic pentru a spune cu mindrle că a re cumpărată cu cîteva ore în atunci cînd aceştia sesizează
noaptea -pe uliţele satului cu dat snop patriei. urmă de la bufetul din loca câ berea are depuneri ? Da
felinarele în mînâ" — scriu Preţuim respectul, invă^ăm in fiecare zi cum să-l litate. Nu putem descrie sta că a văzut sticla de bere res
locuitorii satului Glodghi- cultivăm tot moi cu drag. Ne place să-l oferim, să-l rea în care se găsea berea pectivă, care, desigur, n-a
leşti. Inttlnim la toţi oamenii. Vrem să ne ştim angajaţi din sticlă. Dacă omul ar fi fost singura? A ocolit răspun
pe şantierul imens al acţiunii sale. să plivim din gră băut-o, aventura se sflrşea,
★ surile. Doar la ultima a în
dina respectului dintre oameni tot ce încearcă să fără îndoială, la spital. A ru-
fie buruiană să stirpim ieşirile, rare, dar ieşiri din a- cercat să spună câ „era întu
,,Intr-una din seri m-am gal-o pe vînzâtoare să i-o
prezentat la bufetul din sa ccastă lege scumpă a firii. schimbe Nici vorbă. Ba l-a neric, aglomeraţie etc, etc"
tul Bîrsâu cu două sticle goa Cuvlntul plin de înţelepciune al partidului nos mai şi jignit Gestionara Ma De aici şi pînă la a atenta
le să-mi cumpăr apă minera tru, al celui mai iubit fiu al poporului român, tova ria Deac, la fe). „Mă duc cu la sănătatea consumatorilor
răşul Nicolae Ceauşescu, ne învaţă să ne învredni
lă pentru acasă — scrie Mi- cim de respect unii faţă de. alţii, faţă de muncă, faţă ea la Deva" — a zis omul. e o cale lungă, pentru care
haî Groza, din Bîrsâu. Vîn- de legile ţării, faţă de etica şi morala comunistă. Mai „Poţi să mergi şi dincolo de
zâtoarea însă a refuzat cate mult ca pină acum, pentru că numai cel ce asudă pc Deva“ — i-a răspuns gestio va trebui să suporte conse
goric să mă servească, spu- târimul muncii folositoare ţării, oamenilor, viitorului nara (?!). cinţe exemplare !
nînd câ are dispoziţie 6â nu României dovedeşte patriotism fierbinte, dovedeşte
dea apă pentru acasă. Eu nu că respectă mai presus de orice munca, bucuriile ei, A patra oară
înţeleg această dispoziţie. pe care le trăim noi toţi, fiii României socialiste.
Sînt cazuri de oameni sufe
rinzi. cărora li s-a recoman Valentin Liţâ, un tînâr de Observînd geamul aparta
dat să consume apă minera UTIL IN DRUMEŢIE lfl ani, din Hunedoara, str. mentului in care locuia D B.
lă. De unde să-şi cumpere?" Traian, nr. 16. ap. 21, se eli deschis, l-a escaladat, a adu
berase din penitenciar de cî nat lucrubi în valoare de pes
teva zile. Ispăşise a treia pe te 4 000 lei, suma de 300 Ici,
* Cîte ceva despre incălţăminte deapsă. Dar parcă nu se pu şi se pregătea s-o întindă.
„Trecînd prin Deva, m-am tea împăca cu gîndul câ e li Dar şi-a făcut numai o ilu
prit la toneta de lîngâ poş ber. Şi s-a apucat să-şi caute zie. A fost prins de urgenţă.
O încălţăminte buna,
din
tă să cumpăr un kilogram de toate punctele de vedere, pen câlţâminte mai multe foi de a patra condamnare. A găsi Şi tot de urgenţă condamnat.
iersici. O vînzâtoare tinârâ tru drum nu e greu de asigu hîrtie. t-o într-o noapte la ora 1,30. A patra oară...
işela cumpărătorii în văzul rat. Gîndiţi-vă ce n-aţi da, la Impermeabîlizarea bocan
unii. Cînd punea punga pe drum lung, numai să nu vă cilor se face cu ulei de in II aşteaptA pedeapsa asprâ
cântar, atingea rapid balon- sau de ricin — grăsimi care
-i să se încline în favoarea roadă bocancul. Şi veţi putea nu rîncezesc. Se unge cu Mai demult a fost şofer pe na sa. S-a angajat o vreme
ci. In plus, vindea piersici avea în excursie o încălţă pensula întreaga suprafaţă a autobuz. Fără taxatoare. Cu la E.M. Teliuc. A stat puţin.
tricate, pe care avea insă minte comodă, adecvată da bocancului şi talpa. După 10 plata la şofer, adică la el. Intr-una din zile a-a ivit o
nrijâ să le pună în fundul că veţi ţine 6eama câ : petro minute se unge din nou, du Miinile lui lungi n-au încă neînţelegere între el şi con
lul lampant înmoaie
pielea
pungii, iar pe deasupra pu pă alte 20 de minute iar, e- put numai la volan şl ş-au în cubin^. A bâtut-o pînă a o-
i ea cîteva piersici frumoase. încălţămintei întărită de ume poi din jumătate în jumătate tins la bani. A delapidat, a morft-o. El se numeşte Aurel
La observaţia mea a răspuns zeală şi-i redă supleţea. Pen de oră pînă cînd pielea e fost condamnat, a scăpat. A Stoica Bugic, din Hunedoara,
toarte obraznic". „Dacă îti tru a usca seara încălţămin suprasaturată. După cîteva vea toate condiţiile să se a str. Urcuşului, nr. 59. II aş
place cumperi, dacă nu îti tea, ea se umple cu pâmint zîle, bocancii se ung cu cre puce de o muncă cinstită. Dar, teaptă pedeapsa asprâ. Ea se
vezi de drum" — scrie Gri- ori nisip din vatra focului sau mă de ghete ş! se lustruiesc nu. A atat trei luni fără ser numea Catinca Bulandra...
ore T. Cîmpeanu, din Geoa- Astfel Impermeabilizeţî, bo viciu. In vremea a6ta... fura Iar Învăţămintele acestei în-
giu. cu ovăz ; pentru a avea căl cancii rezistă la atacul ume t/împlârl tragice vorbesc de
★ dură la picioare se pun dn în- zelii cîteva flâptâmlni. găini, împreună cu concubi la «Ine...
„Zilnic în satul Silvaşu Su iWI^— I1 I ------—^ --------■
perior se întrerupe curentul
electric, din motive pe care Identificaţi Recenta hotlrîre a condu le viziteze cel puţin o dată
noi, sătenii, nu le cunoaştem. cerii partidului şi statului IN C R EŞELE H UN ED O AR EI pe zi.
Am întrebat peste tot, dar nu gîştele! nostru, privind majorarea a- Obligaţii uitate? -Parcă. Dar
ne-a lămurit nimeni şi între iocaţiei de stat pentru copii cine din conducerea spitalului,
ruperile continuă. Nu putem este o nouă mărturie grăitoa a direcţiei administrative a
viziona filme, programul la Este în Teliuc un parc. re a grijii cu care sînt Încon cpmblnatu'lul a controlat în
In primăvară, cînd l-au a- j juraţi copiii tării, pentru a ultime vreme această stare
televizor" — scrie Doine] Du Mai multă grijă şi solicitudine faţăde copii
menajat prin muncă patrio- j creşte sănătoşi şi a deveni de lucruri ? Ştim ce avem de
ma, din Silvaşu Superior. i tică. oamenii au zis că vor j oamenii de nădejde de mîjne făcut, dar căutăm motivări şi
avea unde să-şi petreacă j Copiii — fondul de aur al «cuze dnd ne găsim în fata
★ orele libere, ori să se dis- ţ omenirii, viitoarele valori u unor fapte împlinite, a unor
treze în zilele de sărbătoa- j mane inestimabile — au con deficienţe ce dăinuie de mul
O scrisoare asemănătoare re. Au adus zgură, au se- j diţii bune de creştere şi Elisabeta Iuraşcu, Doina Tari, curtea creşei este nevoie de putut eă ne spună cele trei dinafară. Nici nisip unde să tă vreme.
■ m primit şi din Ribiţa. A- mănat iarbă... Şi a ieşit ; dezvoltare in creşe, cămine Domnica Pârâu. nisip, tobogan, hinte atc. Ju salariate, • se joace copiii nu este.
Şi în dormitoare ordinea şi
cării nu prea sînt, doar ce au
— S-e întîmplat, ce eă fac ?
| ceva frumos. Are şi Teliu- j şi grădiniţe. — La creşa noastră — pre ir
âică este vorba tot despre Am vizitat recent cîteva adus unii părinţi, medicul pe — motiva Florica Drâghlel. curăţenia lasă de dorit
I cui un parc. E drept, n-are cizează administratoarea Ana
Întreruperile repetate ale cu- J lac cu lebede, dar are... • creşe din municipiul Hune Irjnca — copiii au toate con diatru nu prea dă nici pe a De fapt, eu sînt doar detaşa Creşele de copii ale Hune
entului electric. De aceea, j gîşte. Tot albe, cu gîtul doara, pentru a vedea cum diţiile asigurate. Avem jucă ici... tă aici de la creşa I.C.S.H. + doarei — şl desigur, nu nu
mai ale Hunedoarei — tre
lung şi gîgîie. Că, de, nu-i j sînt îngrijiţi copiii mici, în rii, cărţi de poveşti, mingi şi Sînt carenţe care trebuie e Aşa câ...
olicitâm din partea eondu- — Ce jucării au copiii la Cum peste tot s-a ridicat buie să fie controlate şi în
pentru cine se pregăteşte... i timp ce părinţii lor sînt pc altele. Ceea ce e râu, este liminate imediat.
erii I R E Deva o analiză a- Cum s-ar spune, parcul a platformele otelăriilor sau faptul câ de peste un an nu dispoziţie ? — întrebăm. problema absenţei medicului drumate zilnic de către fac
mânuntită a acestor stări de devenit păşune pentru gîşte. furnalelor, pe schelele con avem medic pediatru, iar a ir — Cuburi, dar sînt închise pediatru, am cerut părerea torii de răspundere. Dacă au
j Pentru ca parcul să de- strucţiilor, în alte locuri de sistenta medicală a creşei are Creşa nr. 2 a combinatului în dulapul sorei şefe, mingi tovarăşului dr. Alexandru fost asigurate condiţii opti
jeruri şi luarea celor mai nu prea avem (4 6tăteau în- Marineseu, directorul Spitalu me pentru copii, nu trebuie
I vină iar parc, ar trebui i- muncă. specialitatea., chirurgie. siderurgic, cu regim sâptâmî-
i orespunzâtoare măsuri pen- | dentificate întîi glştele, a ★ nal, găzduieşte peste 60 de tr-un dulap fără ca cineva să lui unificat din Hunedoara. lăsate să se altereze din cau
• ru eliminarea deficientelor. I poi proprietarii. Să se poa- ★ copii. Noi i-am găsit jueîn- se . obosească să le scoată !). — Medicii de circumscripţii za indolentei în muncă a u
j tă stabili partea de „con- Creşa nr. 3 n C. S, Hune du-se pe o pajişte lingă cre- Despre alte neajunsuri ne-a trebuie să ^sigure cu priori nor salariaţi, care au în sca
mă tocmai buna soluţionare
j tribuţic" a fiecăruia dintre doara. Peste iot domneşte or Copii cuprinşi între două Sâ, jar îngrijitoarele Florica vorbit sora Maria Diaconu : tate asistenţa medicală în a tuturor situaţiilor ce Ic ri
— Nu avem medic pedia
Ce le ! ei la reamenajarea parcu- dinea şi curăţenia — în dor lupi şi trei ani sint.. locata Drâghici şi Elena Napău stă tru. Cel de la circumscripţia creşe — ne-a spus dumnea dică creşele, în care cresc şi
rii crcşei spitalului. Împărţiţi
teau undeva la umbră, pe o
lui Este adevărat câ nu a
j lui Poale încearcă primâ-
mitoare, săli de mese şi de
| rîa comunei să facă ordine primire, la bucătărie. Micu în trei grupe — mică. mijlo pătură In altă parte se afla sanitară vine numai cind îl vem un medic care să răs so dczvottâ copiii sidgrurgiş-
1 între gîştele pe care slăpî- ţii tocmai luau masa. Mîn- cie, mare — copiii uşi cu pui sora Maria Diaconii. Nimeni solicităm. Ar trebui construit pundă exclusiv de creşe, dar tilor şi constructorilor Hune
doarei.
răspundeţi? I nii lc-au cam învăţat la... care gustoasă, consislen’ă. 1) de mai multă vreme să li se nu supraveghea jocul copi şi un gard rare să delimiteze medicii de Ia circumscripţii GH. ). NHGKEA
ilor. De cc nu se ocupă mai
răspund direct de .creşe)e din
spaţiul grădiniţei. Nu de alta,
supravegheau şi îj mai aju
creeze condiţii mai bune. Dar
i iarbă verde.
tau dÎQ cind în cînd surorile nu-i prea aude nimeni. In îndeaproape de copii, n-au dar aici vin copii mai mari s.ecLorul Ioj- şi sint obligaţi să IOAN VIAD