Page 93 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 93
4 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 173 9 JOI 26 AUGUST 1971
Manifestări peste hotare consacrate aniversă „Zi ele filmului
românesc" ATLAS
rii eliberării României de sub jugul fascist la. Dessau
PEKIN. — Cu prilejul ce reia ambasadorul României, Au participat Alfred Raoul,
lei de-a 27-a aniversări a eli Vasile Dumitrcseu, a vorbit vicepreşedintele Consiliului de \ Inundaţii in India
berării României de sub ju despre însemnătatea zilei de Stat al Republicii Populare Corespondentă de Ia \
gul fascist, in comuna popu 23 August, despre marile rea Congo, membru al Biroului ziarul „FREIHEIT" - Halle S Gangele, ale cărui ape
lara ,.Prietenia chino-româ- lizări obţinute de ţara noas Politic ol Comitetului Cen sint în creştere, ln urma
nâ“ din Lu Guo-Tiao, în a tră în consirucţia socialistă, tral al Partidului Congolez al ploilor torenţiale care au
propiere de Pekin, a avut loc precum şi despre politica ex Muncii, Vital Bnlla, preşedin căzut asupra unor întinse
o întilniie a ţăranilor coope ternă a statului român. tele Asociaţiei congoleze de După Zilele filmului regiutii ale Indiei, continuă
să provoace noi inundaţii,
ratori eu ambasadorul Repu In provincia Antofagastn, prietenie inlre popoare, mem românesc" de la Berlin, ma afectind in med deosebit
nifestare organizată cu ocazia
bru al CC al P.C.M., repre
blicii Socialiste România în unde s-a înfiinţat prima fi celei de a 27-a aniversări a statele Bengal şi Bihar. In
R P. Chineză, Aurel Duma, lială provincială a Institutu zentanţi ai M.A.E., şefii mi eliberării României dc sub Bengalul dc vest, localita
şi cu membri ai ambasadei. lui de cultură chiliano-român, siunilor diplomatice din Braz- jugul fascist, şi i»i oraşul tea Malda, înconjurată de
In cinstea oaspeţilor a fost a fost deschisă o expoziţie de zaviile, ataşaţi militari şi alţi ape, era luni seara com
carte românească şi o expozi Dessau ati început prezen plet izolată. Potrivit unor
oferită o masă, la care amba membri ai corpului diploma
sadorul Aurel Duma şi Ciu ţie de fotografii tic. tările festive ale unor filme surse oficiale, trei pătrimi
din oraş se află sub apă,
lui-ting, preşedintele comite TEHERAN. — Cu prilejul A fost prezent, de a artistice şi documentare a cărei înălţime este între
tului revoluţionar al comu zilei de 23 August, ambasado semenea, prim-vicepreşedin- româneşti. La cinematogra 50 şi 100 centimetri. Se a-
nei, au toastat pentru priete rul României la Teheran, A tele Mişcării Populare pentru IL. D. VIETNAM. — Unitatea de miliţie din Lang Do, In apr» piere de Vlnh a primit titlul dc ful „Fortschritt" (,,Progre- preciazu câ pină în pre
nia dintre cele două popoa lexandru Boabă, a oferit o Eliberarea Angolei (M.P.L.A.), Unitate Erou a Armatei Populare vietnameze, pentru meritele sale deosebite In luptă. a avut loc premiera zent 30 000 de persoane au
re. Intîlnirea s-a încheiat cu recepţie. Au participat preşe In foto: Un echipaj de mi trallorl din Lang Do. filmului „Facerea lumii", rămas fără adăpost.
un spectacol muzical-coregra- dintele Medjîlisului, Abdollah Domingos T. Da-Silva. care s-a bucurat de un mare La 200 dc mile depărta
fic, prezentat de membri ai Rîazi, preşedintele Senatului, re. pc o suprafaţă de 25 000
comunei. Sharif Emami, preşedintele succes. Cu acest prilej, o mile pătrate, fluviul revăr
delegaţie de actori români, sat a înconjurat oraşul Ba-
Companiei naţionale a petro rauni (stalul Bihar), unde
HAVANA. — Ambasado marţi, Ia Phenian, delegaţia NICOSIA. — Preşedintele din care au făcut parte
rul României în Cuba, Pe lului iranian (NI.O.C). M. MOSCOVA — An Centrului de prietenie şi Ciprului, arhiepiscopul Ma- Marqa Barbu, Matei Alexan se află o rafinărie de pe
tre Ionescu, a oferit o recep Eghbal, ministrul de externe, drei Gromîko, ministrul informaţii S.U.A.—Coreea, karios, va efectua în curînd trol şt o centrală electrică.
Unităţi ale armatei, pre
ţie cu prilejul celei de-a 27-a Ardeshir Zahedi. alte oficiali afacerilor externe al U condusă de Howard Fasonz, o vizită oficială la Atena, dru şi directorul artistic cum şi sute de muncitori
tăţi iraniene, ziarişti.
aniversări a eliberării Româ niunii Sovietice, a pri preşedintele centrului, cu pentru convorbiri cu primul al studioului „B u c u re şti, au fost mobilizaţi pentru a
niei de sub jugul fascist. Ziua de 23 August a fost mit la Moscova delega care a avut o convorbire .ministru grec, Gheorghios Constantin Pirianu, a fost proteja complexul indus
marcată în Iran prin emisiuni ţia Ministerului Aface prietenească. Papadopoulos.
Au participat Sergio Del salutată cu căldură de către, trial de la Barauni de furia
Văile, membru al Biroului la radio şi televiziune, care au rilor Externe al R.P.D. Cu ocazia vizitei in R.P.D. cei prezenţi. In continuare, apelor.
cuprins comentarii despre Coreene, condusă de Li Coreeană a delegaţiei ame KABUL. — Cu ocazia ce
Politie al CC. al P.C. din România, muzică populară Man Sok, adjunct al ricane, la Phenian a avut loc lei de-a 53-a aniversări a la hotelul „Central" a auut
Cuba, Blas Roca, membru al românească şi relatări privind ministrului, informează un miting, organizat de So independonţei Afganistanu loc o întilnire dintre delega „C oncorde" la un
Secretariatului CC. al P.C. agenţia TASS. Au fost cietatea pentru relaţii cul lui, la Kabul a avut loc o nou zbor de încercare
din Cuba, comandantul Pe- relaţiile româno-iraniene autorizat să dea un avertis ţia actorilor români şi mun
examinate probleme pri ment în legătură cu aceas turale cu străinătatea. paradă militară Ia care a citori de la Întreprinderea
dro Miret, membru al CC. VIENA. — Corespondentul vind relaţiile sovieto- rostit o cuvîntaro regele Prototipul britanic al a
al P.C. din Cuba, ministrul Agerpres, Petre Stâncescu, coreene şi probleme in tă nouă provocare SANAA. . — Generalul Mohammed Zahir Shah. Su de vagoane din Dessau. vionului supersonic de pa
industriei minelor, combusti transmite i Asociaţia de prie ternaţionale de interes NAŢIUNILE UNITE. — Hassan Al Amri, care a pri veranul afgan a arătat cu Pină la 26 august vor fi sageri „Concorde" a efec
bilului şi metalurgiei, coman tenie Austria-România a or comun. Comitetul O.N.U. pentru mit la 20 august misiunea dc acest prilej că politica ex prezentate pe ecranele cine tuat marţi un nou zbor dc
danţii Julio Garcia Olivera, ganizat la Palatul „Palffy", decolonizare a cerut Consi a forma noul guvern al Re ternă a ţârii sale se bazează matografelor din Dessau zil încercare de două Ore şi
Manuel Diaz Gonzalez, Ro- din Viena. o seară culturală liului de Securitate, într-o publicii Arabe Yemen, a pe principiile neutralităţii nic cile două filme româ nouă minute, ln timpul e
berto Estrada şî Roberto dedicată mării sărbători a po PEKIN. — Agenţia China rezoluţie adoptată cu 18 vo prezentat lista cabinetului active, neparticipârii la neşti, printre care „Doi băr voluţiei sale deasupra gol
fului Gasconiei, la 15 000
Cabrera, membri ai CC. al porului nostru. Nouă informează că la Pe turi pentru şi 2 abţineri, am său. anunţă radio Sanoa. blocuri politice Şi militare, baţi pentru o moarte", metri altitudine, aparatul
Guvernul are in componen
kin a sosit o delegaţie eco
P.C. din Cuba, Carlos Chain, Ludvvig Sehaffraneck, vice nomică austriacă, condusă plificarea sancţiunilor împo ta sa 12 miniştri. In frun independenţei, egalităţii tu şi-a egalat propriul său re
ministru adjunct al afacerilor preşedinte al asociaţiei, a vor de Rudolf Sallinger, preşe triva Rliodesiei. In acelaşi tea Ministerului Afacerilor turor statelor şi neinterven „Castelul condamnaţilor", cord de viteză — dublu ce
externe, alte persoane oficia bit despre semnificaţia actu dintele Camerei federale de document se cere, de ase Externe se află Abdel Ma- ţiei în afacerile interne ale „Păsări călătoare" etc. lei a sunetului. Acesta este
lui de la 23 August 1944, sco- menea, aplicarea unor sanc
le, numeroşi oameni de artă comerţ şi industrie. Delega gid El-Asnaje. altor state. primul zbor al prototipu
şi cultură, ziarişti. tind în evidenţă importantele ţiuni Republicii Sud-Africa- lui englez de la 22 iulie,
prefaceri ce au avut loc de ţia face o vizită în R.P. ne şi Portugaliei pentru a rînd a fost supus unui con
Au fost prezenţi, de ase Chineză la invitaţia Consi jutorul pe care îl acordă trol general
menea, şefi şi ;membri ai mi atunci în viaţa poporului ro liului chinez pentru promo guvernului minoritar alb de PEKIN. — Delegaţia de specialişti din agricultură,
mân. La festivitate au parti
siunilor diplomatice acreditaţi varea comerţului internaţio la Salisbury, ca şi pervtru re condusă de Gheorghe Moldovan, adjunct al ministru Esperanto —viitoarea
la Havana, ingineri, şi' spe cipat reprezentanţi ai vieţii nal. fuzul lor de a respecta re lui agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi
cialişti ■ români : care acordă publice austriece şi ai asocia zoluţiile Consiliului de Secu apelor, care efectuează o vizită de documentare în limba a Pieţei » I
asistenţă tehnică în Cuba. Re ţiei de prietenie. A fost, de PEKIN. — Agenţia Chi ritate cu privire la înceta R.P. Chineză, a fost primită de Li Sien-nien. vicc- comune ?
cepţia s-a desfăşurat într-o asemenea, prezent Dumitru na Nouă informează că la rea livrărilor de arme către premier al Consiliului de Stat al R P. Chineze. Ln
atmosferă cordială, priete Aninoiu,. ambasadorul Româ 24 august un avion militar Rhodesia. convorbirile care s-au desfăşurat intr-o atmosferă Zece misive au fost de
nească. niei la Viena. al S.U.A. a pătruns in spa cordială, prietenească, au participat, de asemenea, puse într-o cutie de scri
ţiul aerian al R.P, Chineze, PHENIAN — După cum Yang Li-kung, adjunct al ministrului agriculturii şi sori din Londra Expedito
SANTIAGO DE CHILE. — BRAZZAVILLE — Amba deasupra provinciei Guan- anunţă Agenţia Centrală silviculturii, şi ambasadorul României la Pekin, Aurel rul : Asociaţia universală
Corespondentul Agerpres, Eu sadorul României în Republi dum. Telegrafică Coreeană, Kim Duma. esperanto; destinatari: gu
gen Pop, transmite : La am ca Populară Congo, Alexan Un purtător de cuvînt al Ir, prim-vicepreşedînte al Delegaţia română a părăsit, la 25 august, Pekinul vernele de la Paris, Bonn,
basada română din Santiago dru Tujon, a oferit o recepţie Ministerului Afacerilor Ex Cabinetului de Miniştri al plecînd spre patrie. Roma, Haga, Bruxelles, Lu
terne al R.P. Chineze a fost R.P.D. Coreene, a pirimit xemburg, Londra, Dublin,
de Chile a avut loc o confe cu prilejul zilei de 23 Au
Copenhaga şi Oslo. In în
rinţă de presă, în cadrul că gust. cheierea ultimului lor con
gres, esperantiştii au ajuns
la concluzia că limba espe
Vizita preşedintelui ranto ar putea sit rtzdro'e
problemele 1 comunicării
lingvistice fn viitoarea. co
Salvador Allende în Ecuador munitate europeană lărgi
tă. Argumentul lor este. că
QUITO 25 (Agerpres). — dintelui Allende i s-a făcut o într-o Piaţă comună for
Preşedintele Republicii Chile. primire deosebit de caldă. mată din zece ţâri membre,
Salvador Allende, a sosit Vorbind In faţa corpului di alegerea limbii engleze sau
marţi la Quito într-o vizită plomatic despre scopul vizi franceze drept limbă de lu
cru ar
fi discriminatorie.
oficială de patru zile in Ecua tei în Ecuador, preşedintele Admiţind. speculativ, câ
dor, la invitaţia preşedinte Allende a declarat: „Aceas puţinii dar zeloşii adepţi ai
lui Velasco Ibarra. Vizita, tă călătorie, care începe în limbii artijiciale ar reuşi
care după cum transmite a Ecuador şi va continua în Co in acest demers. rămine
genţia France Presse, a trezit lumbia şi Peru, demonstrează mai mult decit îndoielnică
un mare interes în cercurile interesul statului Chile pen facilitarea înţelegerilor în
oficiale şi politice, ca şi în tru destinele Americii Lati tre membrii C.E.F (şas»
rîndul opiniei publice, va pri ne". El a precizat câ ţara sa sau, eventual, zece). Pentru
lejui un schimb de vederi doreşte sâ menţină cu toate că, in cazul de faţă. babi
privind dezvoltarea relaţiilor naţiunile cele mai bune rela lonia nu este de ordin ling
intre Chile şi Ecuador, pre ţii, arâtînd câ politica exter n. r . b u l g a r i a . — ia fo vistic...
cum şi asupra situaţiei din A- nă chilianâ se bazează pe tografie: Vedere lnlcrinarA n
merlea Latină. autodeterminare, neinterven unei sere dc Ia ferma dc stai \ Poliţişti din plastic \
La sosirea la Quito, preşe ţie şi tratative. „Bulgarplod" din rasardjll;.
\ *
Pc. drumurile rutiere ale
t Japoniei sporeşte numărul
După măsurile protecţioniste i \ celor care încalcă regulile
Ca urmare,
de circulaţie.
înlrucît numărul agenţilor
insufi
U. R. S. S. — Intr-una din pieţele capitalei Azerbaidjanului a fost înălţat un ansam blu. merao rial, Închinat celor 2£ comisari adoptate de Washington \ de circulaţie este controla
cient
pentru a
eroi al U.R.S.S. Autorii ansAmblu Iul au fost propuşi sA concureze pentru premiul de stat pe aoul 1971.
toate drumurile, din loc in
loc au fost instalate mane.-
îngrijorare generală în Consiliul G.A.T.T. Japonia nu poate menţine chine din plastic in unifor
încă mult timp actuala pari
me de agenţi
de politie,
Bolivia Reuniunea la nivel inalt a GENEVA 25 (Agerpres). — înlocuită de S.U.A. cu alte tate a yenului în raport cu foarte greu de deosebit de
Consiliul G.A.T.T. (Acordul măsuri susceptibile sâ contri dolarul (360 de yeni pentru
General pentru Tarife şi Co buie la eliminarea cauzelor un dolar), dar câ orice schim poliţiştii adevăraţi. Zărind
uniforma, conducătorii au
reale ale deteriorării balanţei
merţ) s-a întrunit marţi în
de plăţi americane. Ca şi alţi
Situaţia politică din ţară Organizaţiei Unităţii Africane tr-o şedinţă extraordinară vorbitori, Dahrendorf a pre bare a acesteia ar urma sâ se to nu îndrăznesc să mă
producă în cadrul unei reor
recentele
pentru a dezbate
rească viteza...
altele sint cauzele
cizat câ
măsuri protecţioniste adopta
KINSHASA 25 (Agerpres). deş nu a fost de loc reprezen te de Washington Este vorba deficitului cronic american şi ganizâri complete a sistemu
lui monetar interoceidentad.
— în capitala Republicii De tată. în primul rînd de instituirea nu cele invocate de Was
hington.
suprataxei de 10 la sută
la
se menţine încordată mocratice Congo (K) s-n în desfăşurată sub conducerea importurile americane. britanic, Max Brown, a men
reuniune,
Participanţii la
delegatul
La rîndul să/u,
cheiat reuniunea
comitetului
In cuvîntul lor, numeroşi
mauritan,
statului
şefului
şefilor de stat africani însăr
cinaţi de participanţii la ulti Mokhtar Ould Daddah, preşe vorbitori au condamnat mă ţionat câ suprataxa america
ma conferinţă la nivel înalt dintele în exerciţiu al O U.A., surile întreprinse în mod u nă a provocat un reflex de
LA PAZ 25 (AgeiVes). — ţilor aflaţi pe baricadele din a Organizaţiei Unităţii Afri au hotârit crearea unui sub nilateral de guvernul S.U.A. apărare în rîndul parteneri
Agenţiile occidentale de pre universitate a hotârît să nu cane, desfăşurată în luna iu comitet, compus din patru Observatorii apreciază câ cel lor comerciali ai Statelor U-
să semnalează în corespon recunoască autoritatea noului nie a c. la Addis Abeba. cu o membri, care să îa contact cu mai dur a fost vest-germanul niie. După părerea sa, aceas
Rolf Dahrendorf care, vor
denţele transmise din La Paz regim de dreapta şi a cerut e misiune de căutare a căilor şi părţile angajate in conflict. bind în numele Comisiei tă măsură iniţiată de Was
hington constituie un obsta
că situaţia politică din Boli liberarea celor peste 200 de mijloacelor de soluţionare Totodată, Mokhtar Ould Dad C.E.E.. al cărei membru este, col în calea reajustării pari m t ,
via continuă să fie deosebit studenţi arestaţi în cursul re paşnică a conflictului din O- dah a fost însărcinat să-l in
rîentul Apropiat. Dintre rei a declarat câ suprataxa ame tăţilor monetare. t m m z
de încordată Marti, în ciuda centelor evenimente. 10 conducători africani de formeze pe secretarul gene ricană violează regulamentele Agenţia France Presse a-
bombardamentelor şi atacului Un comunicat guvernamen semnaţi de conferinţa O U.A. ral al O.N.U., U Thant, de G.A.T.T. şi aduce prejudicii preciazâ câ în rîndul mem
spre
eforturile africane
în
masiv declanşat de forţele tal informează că noul pre pentru a face parte din comi vederea soluţionării crizei din materiale partenerilor comer brilor G.A.T.T. s-a instaurat
ciali ai Statelor Unite, Dah-
armate fidele noului regim, şedinte, colonelul Hugo Ban- tet, au participat la lucrările Orientul Apropiat. rendorf a subliniat necesita o îngrijorare generală, deter ş t #
minată de măsura restrictivă
grupurile înarmate de stu zer, a ordonat declanşarea u reuniunii şefii de stat ni In discursul de încheiere a tea ca această măsură sâ fie americană. Wt* M
denţi şi muncitori au conti nei „operaţiuni de curăţire" Mauritanieî, Senegalului, Ni reuniunii, şeful stalului mau
nuat rezistenţa în incinta uni care vizează lichidarea rezis geriei, Camerunului, Republi ritan a anunţat că membrii Alte reacţii
versităţii din La Paz, refuzînd tenţei armate atît în capitală cii Democratice Congo şi E comitetului sc vor reuni din
să depună armele. Intr-un co cit şi în zona colinelor Laîka- tiopiei. Preşedinţii Libiei, nou în capitala Senegalului, la BONN 25 (Agerpres). — Mi servi ca bază realistă pentru
o dală care va stabilită
în
municat reluat de cotidianul kota, teatrul unor violente Kenyei şi Tanzaniei, nu fost funcţie de turneul subcomi nistrul vest-german al econo o modificare radicală a siste
mului monetar interoeciden-
„Ultima Hora” se anunţă că lupte desfăşurate în ultimele reprezentaţi de delegaţii mi tetului „celor patru” la Cairo mici şi finanţelor, Karl Schil- tal.
lei, a respins in mod catego
adunarea generală a studen 48 de ore. nisteriale, iar Coasta de Fii- şi Tel Aviv. ric sugestiile Fondului Mone Agenţiile de presă infor
tar Internaţional (FM I.) pri mează câ propunerile făcute
vind reajustarea parităţilor de F.M.I au provocat brusc
principalelor monede occiden o nouă scădere a cursului do
tale. Intr-un comunicat
dat
Acord fugoslavo- publicităţii la Bonn, Schiller larului american.
Centrul chimic iu k m l japonez de colaborare a calificat ca nerealistă pro
punerea
fondului
ca marca
tehnico-ştiinţifică vest-germnnâ să fie reevalua TOKIO 25 (Agerpres). —
tă cu 14 la sulă Guvernul japonez a hotârit
Tablou' reajustării parităţi sâ nu reevalueze yenul, mo ITALIA. — Muncitorii agricoli din Italia conţinu* sA-şl mani-
Recent a fost adoptat pro chimice. Astfel, au şi înce in afară de aceasta, planul TOKIO 25 (Agerpres). — lor monetare, elaborat de neda naţională niponă, pro- feste nemulţumirile. In dl ferite provincii, pe marile ferme caplta-
gramul de dezvoltare a cen put lucrările pregătitoare de dezvoltare a oraşului La Tokio a fost semnat Lin F.M I. şi care preconizează, nunţîndu-se pentru o comple liste au loc numeroase acţiuni greviste. La sflrşltul s&ptAmlnll
trului chimic al RS. Bos-. pentru ridicarea noii baterii prevede construirea unor u- acord iugoslavo-japoncz cu între altele, o reevaluare de tă reorganizare a sistemului trecute la Ecrrara a avut loc o greva de 48 dc ore, care a primit
nia şi Hcrţegovina — Luka- privire la colaborarea lelmi- 7 la sulă a francului francez monetar interoccidental. Gu o puternlcA adeziune şl solidari tatea muncitorilor Industriali,
va(. In acest oraş urnicază de cocs. obiectiv ce va pro nilăti ce vor prelucra din co-şliinţificâ. Acordul, men şi lirei sterline şi de 15 la su vernul japonez a precizat câ Larga adeziune pe care o Intim pina acţiunile greviste, demon-
să fie construite o scrie de duce anual circa 700 mii to reziduurile întreprinderilor ţionează agenţia Taniug, pre st raţiile muncllofilor agricoli (Iove desc justeţea cererilor acestora
vede schimbul de experţi şi tă a yenului japonez, conţine pînâ la jumătatea lunii vii
noi întreprinderi industria ne cocs. Sint extinse, de a- de bază diferite produse şl necesilntca unei grabnice rezol vArl a problemelor muncitorilor
delegaţii, de documentaţie date complet ireale. afirmă toare. cînd este programată o
le ce vor permite sporirea semenea, capacităţile de pro sintetice şi îngrăşăminte a- tehnică şi ştiinţifică, precum ministrul vest-german. Pro reuniune F.M.I., nu va fi lua agricoli.
In fotografie: Aspect de la una din demonstraţiile munclto-
considerabilă a producţiei ducţie ale uzinelor de sodă. zotoase. . şi dezvoltarea colaborării în porţiile reajustării parităţilor tă nici o decizie. rllor agricoli.
tre instituţiile ştiinţifice din sugerate de specialiştii F.M.I.. Guvernul premierului Eisa-
cele două ţări. a conchis Schiller, nu pot ku Salo a admis, totuşi, câ
Redacţia el administraţia ziarului i Deva, etr. Dr. P. Graza, nr. 35. Telefoane nr. 123 17 al a JS88. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.