Page 94 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 94
Mesajui preşedintelui
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-V Ă !
Consiliului de Stat al
Republicii Socialiste România,
KICOLAE OEAUŞESCU,
adresat participanţilor la cea
de-a 21-a Conferinţă Pugwash
îmi este deosebit de plăcut ca, în numele Consiliului de
Stat al Republicii Socialiste România, al guvernului st al meu
personal să adresez un salut călduros celei de-a 21-a Conferinţe
Pugwash, eminenţilor oameni de ştiinţă sl cultură din numeroa
se ţări ale lumii care iau parte la această conlerinţă.
Mişcarea Pugwash şl-* cîştigat o binemeritată apreciere pen
tru contribuţia importantă adusă timp de aproape două decenii
la lupta forţelor progresiste pentru colaborare Internaţională,
pace, progres social si libertate.
Ţara noastră, poporul român găzduiesc cu multă plăcere sl
ANUL XXIII. Nr. 5174 VINERI 27 AUGUST 1971 4 PAGINI - 30 BANI călduroasă ospitalitate această Importantă conferinţă. Avem con
vingerea că prezenţa dv. tn Republica Socialistă România va
prilejul, totodată, cunoaşterea mal aprofundată a preocupărilor
şl a activităţii pe care o desfăşoară poporul român în opera de
edificare a noii orinduirl sociale, a rezultatelor obţinute în a
Convorbiri oficiale între delegaţia Partidului ceastă vastă operă, precum şt a dorinţei sale de pace. a holărî-
rtl de a-şl aduce contribuţia la cauza înţelegerii şl colaborării
Să am plificăm e fo rtu rile pentru a asigura Comunist Român, condusă de tovarăşul Internaţionale.
Pe agenda Conferinţei figurează probleme de importanţă ar
zătoare. cum sint cele referitoare Ia securitatea europeană, la
Nieolae Ceauşescu, şi delegaţia Partidului îmbunătăţirea mecanismelor internaţionale, pentru rezolvarea
conflictelor locale şi menţinerea păcii, la dezarmare, la dezvolta
în continuare, în toate în tre p rin d e rile rea cooperării economice şl tehnice intre naţiuni — probleme
fn abordarea şl dezbaterea cărora sînl profund interesate toate
Comunist din Japonia, condusă popoarele lumii. întreaga opinie publică mondială
fn lumea de azi creşte necontenit amploarea luptei popoa
relor de pe toate meridianele globului care se ridică tot mal ho-
RITMURI ÎNALTE de tovarăşul Kenji Miyamoto tărfte pentru salvgardarea libertăţii şi independenţei lor naţiona
le. Împotriva politicii Imperialiste de dictat şi agresiune, a colo
Joi dapă-amiază, au avut loc Permanent al Prezidiului C.C. Comitetului Executiv, al Pre nialismului şi neocolonialismulul. a oricăror iorme de dominaţie
necesar ca toţi oamenii de
şl asuprire, fn aceste condiţii este
la sediut CC» *1 P.C.R. con al P.C.J., Koichiro Ueda, mem zidiului Permanent, secretar bună credinţă, toate curentele, mişcările progresiste şl democra
vorbiri oficiale Intre delegaţia bru al Prezidiului C.C. al al CC. al P.C.R., Mihai Gere, tice să-şi unească forţele şi să acţioneze cu fermitate pentru
ÎN A C TIV ITA TE A Partidului Comunist Român, bru supleant al CC. al P.C.J., membru supleant al Comitetu soluţionarea problemelor care confruntă omenirea contempora
P.C.J,, Eizo Kobayashî. mem
lui Executiv, secretar al C.C.
condusă de tovarăşul Nieolae
Ceauşescu, secretar general al Hiroshi Kikunami, activist la al P.C.R., Alexandru Sen- nă, pe cale politică, fn Interesul îmbunătăţirii climatului Inter
naţional. al
popoare, al cauzei
dezvoltării colaborării dintre
al
P.C.R., şl delegaţia Partidului Secţia Internaţională a C.C al covici, membru al C.C. mem securităţii sl păcii în lume.
ECONOM ICA să de tovarăşul Kenji Miya parte tovarăşii Emil Bodnaraş, bru supleant al C.C al P.CR., colaborării intre popoare, militează consecvent pentru aşezarea
P.C.R,, Ştefan Andrei,
P.C.J.
Comunist din Japonia, condu
România acordă o deosebită importanţă dezvoltării largi a
Din partea română au lnat
prim-adjunct de şef de secţie
moto, preşedintele Prezidiului
C.C «1 P.C.J. membru al Comitetului Exe Ia C.C al P.C.R. trainică a legăturilor între state pe temelia principiilor respec
tului riguros al Independenţei şl suveranităţii naţionale, egalită
Convorbirile care au avut
Din partea japoneză au par cutiv, el Prezidiului Perma ţii depline în drepturi, neamestecului in treburile Interne, pen
Ioc cu acest prilej s-au desfă
ticipat tovarăşii Tomio Nis- nent al CC. al P.G.R., Paul şurat Intr-o atmosferă de caldă tru dreptul fiecărui popor de a-şl hotărî singur soarta, se pro
• Condiţii optime pentru îndepli • Numai în aceasta luna siderur hîzawa, membru al Biroului Nlculescu-Mizil, membra al prietenie tovărăşească. nunţă cu hotărîre pentru excluderea ior|el şl ameninţării cu for
ţa din practica relaţiilor Internaţionale. Pornind de la Ideea că
nirea înainte de vreme a planului pe giştii hunedoreni au produs supli Intensificarea Icgătnrllor intre state corespunde nu nnma! Inte
mentar 110 tone cocs, 3 550 tone fon reselor fiecărui popor, exigenţelor progresului ştiinţific şf teh
8 luni în industria judeţului ta şi 2320 tone oţel nic, dar constituie, totodată, un Instrument al îmbunătăţirii cu
.
Mai multă . preocupare pentru noaşterii reciproce, al creării unul climat propice soluţionării
problemelor majore ale vieţii internaţionale, guvernul României
Realizările cu care oamenii muncii din Ju siderurgiştii hunedoreni care în zilele de
deţul nostru au cinstit măreaţa sărbătoare sărbătoare au asigurat marilor agregate o va promova $1 tn viitor o politică de dezvoltare a schimburilor
de la 23 August au lost deosebit de bogate. funcţionare continuă, intensivă. Datorită a şi a colaborării cu toate statele, indiferent de sistemul lor so-
Fiecare colectiv muncitoresc a depus stră cestui fapt. fluxul neîntrerupt al muncii s-a dal-economlc.
danii si eforturi intense pentru sporirea vo soldat în toate secţiile combinatului cu noi punerea în valoare a monu- Ca ţară europeană. Republica Socialistă România este Inte
lumului producţiei, a productivităţii, calită sporuri de producţie. După 25 de zile de in resată în crearea unui sistem de securitate pe continent. Consi
ţii si eficienţei muncii. In atmosfera de pu tense eforturi, toate secţiile de bază se pre derăm că există condiţiile pentru ra să se poată realiza confe
ternică emulaţie politică şl economică ee- zintă cu planul substanţial depăşit. Fată dfe rinţa general-europeană chemată să deschidă drumul spre acest
nerată de dezbaterea programului de edu prevederile lunii aueust s-au produs supli mentelor istorice şi naturale ţel şl vom acţiona. împreună cu celclatte state socialiste, cu
care comunistă a maselor elaborat de secre mentar 170 tone de cocs, 3 550 tone de fon toate statele Interesate pentru realizarea el Intr-un termen cit
tam! general al partidului, tovarăşul Nieolae tă. 2 320 tone dc otel şi s au laminat în plus mal scurt.
Ceauşescu. organele sl organizaţiile de partid 1 700 tone blumuri şi ţaglc dc relaminare. Ne îngrijorează profund continuarea şl intensificarea cursei
din Judeţul nostru au dovedit răspundere si profile grele, mijlocii, uşoare, oţel-beton şi Pe întreg cuprinsul jude prezinte castelul de la Hune la locurile cele mai potrivite: înarmărilor, creşterea stocurilor de arme şl crearea de tehnică
competentă în oreanîzarea. mobilizarea si benzi. ţului se Înşiră o salbă de nu doara, cetatea Devei, amfitea agenţii O.N.T., hoteluri, caba militară cu o putere riestrucllvă din ce în ce mal mare. Dumnea
dinamizarea tuturor colectivelor de mun Similar au lucrat şi siderurgiştii de la Câ- meroase monumente istorice trul de la Sarmizegetusa, bi ne, chioşcuri aşezate în apro voastră, eminenţi oameni de ştiinţă şl cultură, înţelegeţi foarle
că. Consiliile de administraţie şi comitete.lc lan La bateriile de cocsificare şi la furnale Si ale naturii, de artă popu serica de la Densuş, furnalul pierea muzeelor, locurilor is
de direcţie s-au preocupat îndeaproape de în zilei*» de sărbătoare s-a lucrat din plin. lară de mare valoare, intere de la Govâjdia etc. Sub for torice, obiectivelor turistice. bine Implicaţiile nefaste ale acumulării de armament, îndeosebi
asigurarea condiţiilor tehnice, materiale şi ceea ce sporeşte valoarea realizărilor supli sante şi atractive, amintind de mă de medalioane pot fi re Se simte nevoia mai multor nuclear, asupra dezvoltării soclal-economicc a tuturor ţă
organizatorice necesare utilizării cu randa mentare ale întreprinderii, prin îndeplinirea bogăţia trecutului istoric şi a date chipurile marilor condu materiale explicative în lim rilor. a atmosferei internaţionale generale. Este o Înaltă dato
ment sporit a potenţialului industrial hu- cu 12 zile mal devreme a planului pe 8 lunî. tradiţiilor folclorice. Vizitele cători de oşti şi luptători re bile străine de largă circula rie a tuturor factorilor cu inlltienţă asupra opiniei publice de a
nedorean. Minerii din Valea Jiului şi Barza, chimiştii Ia aceste obiective îşi aduc voluţionari ce cinstesc memo ţie, explicaţii la diferite obi face lotul pentru mobilizarea popoarelor la acţiuni menite să
Pe temeiul acestor eforturi şi preocupări, de la Orâştie şi alte colective care au.reluat o însemnată contribuţie la e ria străbunilor acestor melea ective cît şi multiplicarea hăr pună capăt acestei evoluţii periculoase. $1 pe viitor. România
economia Judeţului nostru a raportat con lucrul după 3 zile de binemeritată odihnă ducarea patriotică şi socialis guri, Incepînd cu Decebal, ţii turistice a judeţului. A alături de toate tortele democratice, progresiste. Iubitoare de
ducerii partidului si statului, personal tova au obţinut noi succese în extracţia de căr tă a oamenilor muncii, In loan de Hunedoara, Horia, cestora trebuie să li se adau pace îşi va consacra Iniţiativa si energia pentru realizarea de
răşului Nieolae Ceauşescu, realizări remar bune şi minereuri şi la prelucrarea maselor mod deosebit a tineretului. O Cloşca şi Crişan, Avram Ian* ge filme documentare realiza măsuri practice in domeniul dezarmării, care să ducă la lichi
cabile închinate marii noastre sărbători na plastice. Toate acestea se încadrează în an recentă analiză a scos Insă cu, Bălcescu, gorunul tui Ho te de cjnecluburî reprezen- darea bazelor militare şl retragerea trupelor dc pe teritorii
ţionale. Toate angajamentele asumate de oa samblul de condiţii şi factori determinanţi tn evidentă că acestea nu sint ria şi mormlntul lui Avram tînd monumente şi locuri is străine, la desfiinţarea blocurilor militare şl. îndeosebi. Ia pune
meni! muncii hunedorenl au fost îndeplini- pentru realizarea cu cîteva zii*» înainte de puse îndeajuns in valoare, al lancu de ta Ţebea, chipuri dt torice, frumuseţi ale naturii, rea în afara legii a producerii şl folosirii armelor nucleare şl a
nîte şi depăşite, realizîndu-se suplimentar o termen a planului pe 8 luni în industria Ju tele nici măcar nu sînt cu daci, romani, port popular, realizările deosebite ale eco tuturor armelor de distrugere In masă.
producţie globală industrială de 180 mili deţului. noscute. In acest sens se im embleme, efigii. După unele nomiei judeţului In anii con Un Imperativ al securităţii internaţionale este stingerea fo
oane lei si o depăşire a prevederilor la pro Necesitatea continuităţii în ritm susţinut pune o sporire a preocupări piese rare — unicate — din strucţiei socialismului. carelor de război şl conflicte existente fn diferite părţi ale lumii.
ducţia marfă vîndutâ şi încasată de 240 mi a producţiei impusă de sarcinile mobiliza lor instituţiilor, organizaţiilor muzee există posibilitatea con Republica Socialistă România se pronunţă cu hotărîre pentru în
lioane lei. Constituie, de asemenea, un titlu toare pentru finalizarea trimestrului III şi politice si unităţilor economi fecţionării unor replici: sta Există localităţi ca Orăşti- cetarea războiului din Vietnam, din Indochlna, pentru retrage
de cinste livrarea suplimentară la export a de prevederile majorate ale ultimului tri ce pe această linie. tuete, obiecte de podoabă oara de Sus, Păuliş, Baia de rea trupelor americane din această zonă. astfel ca popoarele
unui volum de produse în valoare de 13 mi mestru al anului obligă la măsuri şi acţiuni Un aport deosebit e nece (brăţări, coliere, fibule), ceşti Cris, Crişcior. unde, cu spri vietnamez, cambodgian şl laoţian să-şi poată hotărf ele însele
lioane lei valută şi obţinerea peste plan a 60 pentru folosirea integrală a capacităţilor de dacice, cfincee. iar din texti jinul Muzeului judeţean, s-au calea dezvoltării lor. fără nici un amestec dinafară. Ne pronun
milioane lei beneficii. Ansamblul acestor producţie, a forţei de muncă şi a timpului sar să şi-l aducă unităţile ju le : şervetele, săculeţe, sem realizat bogate şi interesante
realizări de prestigiu demonstrează hotărî- de lucru. Se impune de asemenea asigura deţene ale cooperativelor meş colecţii muzeale săteşti. In ţăm, de asemenea, pentru reglementarea conflictului din Orien
rea tuturor colectivelor de muncă din Ju rea unei aprovizionări corespunzătoare cu teşugăreşti, de consum şi ne de carte. viitor, asemenea unităţi vor tul Apropiat. în spiritul Rezoluţiei Consiliului de Securitate din
deţ în frunte cu organizaţiile de partid, de materii prime şi materiale. întreţinerea şi C.A.P., cu sprijinul Comitetu La executarea de astfel de trebui extinse şi tn alte aşe noiembrie 1067. acţionăm ca fn orice zonă de încordare pacea
a îndeplini exemplar prevederile primului exploatarea corectă a maşinilor, utilajelor lui judeţean pentru cultură si piese artizanale i$i pot adu zări rurale Tot ca o măsură să (Ie asigurată în condiţiile respectării drepturilor imprescripti
an al cincinalului,, evidenţiază existenta in şi instalaţiilor, astfel ca producţia să se des artă. Casei creaţiei populare ce contribuţia cercurile elevi de viitor se impune ca orga bile ale tuturor statelor şl popoarelor.
toate întreprinderile noastre a unor mari re făşoare ritmic. fSrS stagnări si deranjamen şi Muzeului judeţean, pe li lor de la casele pionierilor şi nizaţiile U.T.C. si unităţile de In toate timpurile, idealurile nobile au găsit în rlndul sa
surse de crestera economică te. In această perioadă este necesar ca. tn nia valorificării tradiţiilor ar din scoli, tineri utecişti, fe pionieri să ia in patronare vanţilor un prolund ecou. In zilele noastre, cînd ştiinţa cunoaşte
Amplificarea eforturilor în vederea pune paralel cu realizarea indicatorilor cantitativi, tei populare autentice din di mei organizate în cercuri pe monumentele cele mai apropi o dezvoltare explozivă, transtornilndu-se Sntr-o forţă pcternică
rii integrale în valoare a resurselor econo organizaţiile de partid ş* comitetele de di verse zone ale judeţului, care lingă cooperative şi între ate pe care să le îngrijească a progresului material şl spiritual, numeroşi slujitori al el dau
mice se înscrie acum. în aceste zile. între recţie să acţioneze energic pentru creşterea exprimă cel mai bine fiinţa prinderi. si unde să organizeze periodic dovadă de o adîncă responsabilitate, au o atliudine activă tn
tndatoririie.de prim rang ce stau în fata tu mai accentuată a productivităţii muncii, re oamenilor acestor locuri, pre Centrul de librării şi Oficiul acţiuni educative cum ar l i : faţa marilor probleme ale epocii. Este mal necesar decît orlcind
turor colectivelor. Aceasta se impune ca o ducerea consumurilor specifice, ridicarea ocupările lor. judeţean de turism e necesar primiri în rîndurile organizaţi ca toţi oamenii de ştiinţă şl cultură să-şl pună conştiinţa, talen
necesitate Imperioasă, dictată de cerinţa a gradului de rentabilitate a produselor, pen Se pot executa de pildă lu sâ asigure materiale de popu ei, evocări istorice. tul şl prestigiul fn slujba cauzei înalte a eliminării primejdiilor
sigurării continuităţii în ritmuri înalte a ac tru creşterea indicatorilor dc eficientă la ni crări de ceramică, lemn, me* larizare ca.: ghiduri, plian care apasă asupra omenirii, să militeze pentru ca lumea noas
tivităţii economice, factor hotârîtor pentru velul posibilităţilor reale ale întreprinderilor. ILIE AVRAM tră să devină o lume a colaborării, înţelegerii şi securităţii.
dezvoltarea succeselor de pînă acum. pen Abnegaţia şi entuziasmul dăruirea şi răs taloplaslie, textile care să re te, vederi posibil de procurat activist al Comitetului Urez deplin succes celei de-a XXI-a Conferinţe Pugwash sl
tru îndeplinirea ritmică o sarcinilor pe ul judeţean de partid
timele 4 luni ale acestui an şi .pregătirea în punderea dovedite dc colectivele hnnedorene doresc ca ea să constituie o manifestare Internaţională a hotă-
cele mai bune conditiunl a producţiei celui în întîmpinarea marii sărbători de la 23 Au rirl! oamenilor dc ştiinţă şi cultură de a-şl aduce contribuţia la
gust trebuie ridicate la noi cote. concreti
asigurarea condiţiilor pentru ca toate popoarele să-ş) poată a
de-al doilea an al cincinalului Este un fapt zate In realizări de maî înalt prestigiu în
pozitiv că marea majoritate a colectivelor (Continuări in pag. a 2*o) firma nestingherit personalitatea şi posibilităţile creatoare, la
din unitătl s-au angajat ferm la realizarea înfăptuirea programului economic în acest triumful idealurilor de libertate şl progres social, Independenţă
acestui deziderat. In prim plan se situează prim an al noului cincinal. naţională şl pace.
A 21-a C onferinţă internaţională Pugwash
La Sinaia a început joi cea Iutîndu-i pe cci prezenţi, u- destindere, încredere şi cola
IN PAGINA A ll-A de-a 21-a Conferinţă Interna rîndu-Ie succes în desfăşura borare înlra popoare.
ţională Pugwash.
rea lucrărilor.
Preşedintele
Organizate la iniţiativa u In continuare, secretarul popular al oraşului Consiliului
Sinaia,
nor eminenţi savanţi, ca Ber- Consiliului de Stat, Constan Constantin Neagu, a adresat
trand Russell şi Albert Ein- tin Stătescu, a dat citire me celor de faţă un cuvînt de
q Oamenii de lingă noi stein, conferinţele Pugwash sajului preşedintelui Consi bun sosit.
au drept scop conjugarea e liului de Stat al Republicii In numele participanţilor,
13 Pregătirea copilului pentru şcoală forturilor personalităţilor vie Socialiste România, Nieolae prof. H. Alfven (Suedia), pre
ţii ştiinţifice mondiale, în ve
Ceauşescu, adresat
partici
şedintele Pugwash. laureat al
derea participării lor ia solu panţilor Ia conferinţă. Premiului Nobel, a exprimat
gg Milităm pentru o legătură mai strînsă între ţionarea unor probleme car Mesajul a fost urmărit cu mulţumiri pentru importantul
dinale care confruntă lumea atenţie şi primit cu vii şi pu mesaj transmis de preşedin
contemporană. ternice aplauze de întreaga tele Consiliului de Stat.
Un nou Iot de tuburi premo produse la I.P.B. BIrcea este pre
cercetare şi producţia agricolă gătit pentru a fi expediat benefi clarilor. Intîlnirea Pugwash de la asistenţă. Nieolae Ceauşescu. pentru a
Foto: V. ONOIU Sinaia reuneşte, la masa dez Ambasadorul Illcka Pasti- tenţia pe care şeful statului
baterilor. peste 100 de cu nen, reprezentant special pen român o acordă conferinţei.
noscuţi oameni de ştiinţă — tru dezarmare al secretaru De asemenea, a mulţumit
laureaţi ai Premiului Nobel, lui general al O.N.U., a trans pentru mesajul secretarului
academicieni, specialişti şi mis mesajul adresat confe general al O.N.U., U Thant.
experţi, reprezentanţi ai unor rinţei de U Thant, în care A fost exprimată, totodată,
universităţi, institute şi aso este subliniat rolul oamenilor satisfacţia pentru condiţiile
ciaţii ştiinţifice — din 32 de
IVT4RIREA RÎNDURILOR PARTIDULUI—PREOCUPARE DE MARE RESPONSA- ţâri. Sînt .prezenţi, ca invitaţi, de ştiinţă în dezbaterea şi re optime asigurate de gazde
bunei desfăşurări a lucrărilor.
zolvarea problemelor majore
delegaţi ai O.N.U. şi ai altor
ale contemporaneităţii.
organizaţii internaţionale. In decurs de mai mulţi ani EI a prezentat, apoi, conclu
ziile conferinţei
precedente,
Participanţii vor avea un — se spune în mesaj — am ţinută Ia Fontana (S.U.A.), e
schimb deschis de opinii şi urmărit activitatea conferin videnţiind şi unele sarcini de
idei tn probleme de o deo
BIIITATE A A sebită însemnătate şi actuali ţelor Pugwash cu un deosebit viitor ale mişcării Pugwash.
interes. Si aceasta fiindcă ele
In
şedinţei,
continuarea
tate, cum ar fi t securitatea
prof. Sir Rudolf Peîerls (An
europeană : dezarmarea ; pre reunesc pe cei mai proemi glia), preşedintele Comitetu
şi
nenţi oameni de ştiinţă
Tn munca şl lupta pentru muncitorilor, ţăranilor ş! in rale ale comuniştilor — sub desfăşurat în acest sens, sub deţene de partid. Preponde venirea şi soluţionarea con specialişti, din toate colţurile lui permanent al Pugwash. a
flictelor locale: mediul am
lumii, pentru a discuta şi a
adus un omagiu memoriei sa
înfăptuirea vastei opere de telectualilor de a se pregăti linia plenara C.C. al P.C.R. îndrumarea Comitetului ju renţa elementului muncito biant : cooperarea tehnologi exprima opinia lor privitoa vantului sovietic I. E. Tamni,
edificare multilaterală a se- şi integra în rîndurile comu din 10-11 februarie a.c.—asi deţean, o activitate susţinută, resc In organizaţiile noastre că şi economică: extinderea re la cele mai arzătoare pro personalitate cunoscută a miş
cietâţn socialisle, în sfera ac niştilor şi de a se dovedi la gură coeziunea de nezdrunci diferenţiată şi într-o viziune de partid este în concordantă şi diversificarea relaţiilor bleme ale zilelor noastre. Si cării Pugwash.
tivităţii sociale, de toate zi înălţimea luptătorilor de a nat a partidului, posibilităţi de perspectivă. Ca urmare, cu structura socială a popu dintre ţâri, în spiritul nor multan, aceste probleme pre Secretarul general al Pug
laţiei. profilul economic in
lele. în toate împrejurările, vangardă rezidă dezvoltarea largi de mobilizare a mase comuniştii reprezintă peste dustrial al judeţului, cu rolul melor fundamentale ale drep zintă un interes vital pentru wash. prof. J. Rotblat (An
masele de milioane de oa continuă, sănătoasă a Parti lor de oameni ai muncii ia 19 Ia sută din totalul tului şi legalităţii internaţio comunitatea internaţională în glia). a expus principalele ac
meni ai muncii îşi îndreaptă dului Comunist Român, ale înfăptuirea politicii sale. dc populaţiei adulte: la fie pe care-l au muncitorii în nale. Ei au, de asemenea, pri ansamblul ei şi pentru Orga ţiuni desfăşurate de mişcarea
în permanenţă gîndurile şi cărui organizaţii numără a exercita Ia un nivel tot care al 5 lea cetăţean major făurirea bunurilor materiale. lejul de a formula sugestii şi nizaţia Naţiunilor Unite. în mondială a oamenilor de
mai înalt rolul conducător în
unul este membru al Partidu
coi i’ira inimilor către partid, peste două milioane o sută societatea noastră. Subliniind că partidul propuneri concrete cu privire special. După ce relevă apor Stiintă în ultimul an. după
îl privesc pe comunişti ca dc mii dc membri, din care Organizaţia .judeţeană Hu lui Comunist Român, ceea ct nostru are o compozi la pregătirea şl organizarea tul mişcării Pugwash la sta care au urmat dezbateri ge
reflectă — şi pe plan local —
model de referinţă, de viaţă circa 70 la sută sînt munci nedoara — care numără creşterea continuă a autori ţie muncitorească foarte conferinţei gen erai-europene. bilirea consecinţelor econo nerale. în şedinţă plenară.
şi comportament, de abnega tori şi ţărani. Cu asemenea peste 70 000 de comunişti — tăţii, influenţei şi prestigiului bună, tovarăşul N i e o l a e Preşedintele ceîei de-a 21-a mice şi sociale ale cursei In cursul după-amiezii s-a
ţie şi dăruire puse în slujba forţă a întîmpinat partidul a avut în permanenţă tn cen partidului nostru tn rîndul Ceauşescu releva : „Aceasta Conferinţe Pugwash. prof. înarmărilor, mesajul secreta trecut la examinarea pe gru
înfloririi patriei, a prosperită cea de-a 50-a aniversare a trul atenţiei munca pentru oamenilor muncii. arată preţuirea şi atenţia a- Corneliu Penescu, preşedin rului general al O.N.U. expri pe de lucru a problemelor în
ţii şi fericirii naţiunii noas glorioasei sole existenţe. întărirea rîndurilor sale. creş tele Comitetului Naţional ro mă convingerea că manifes scrise pe agenda reuniunii.
tre socialiste. In dragostea şi Compoziţia socială, structu terea rolului conducător al Memb.rii de partid dîn rîn mân Pugwash, membru cores tarea de Ia Sinaia va marca Prima zi a conferinţei s-a
încrederea nemărginită ale po- ra organizatorici a partidului, dul muncitorilor deţin un loc pondent al Academiei Repu o nouă contribuţie la adînci- încheiat cu un simpozion cu
porvlnj în conducătorul socie pregătirea politico-ideologică, fiecărei organizaţii. Organele preponderent (57,63 la sută) (Continuo»' în pog- a 2*o| blicii Socialiste România, a rea înţelegerii mutuale, la tema „Poluarea apelor*.
tăţii noastre, în aspiraţiile profesională şi calităţile mo şi organizaţiile de partid a« In efectivul organizaţiei (ju rostit cuvlntu-l inaugural, sa- statornicirea unui climat de (Agerpres)