Page 95 - Drumul_socialismului_1971_08

---- -
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 174 O VINERI 27 AUGUST 1971
mi
întărirea rîndurilor partidului- Milităm pentru o legătură

preocupare de mare responsa­ mai strînsă între cercetare

bilitate a fiecărei organizaţii, şi producţia agricolă

a tuturor comuniştilor Locol Important pe care-1 ultimele realizări ştiinţifice, ale cercetării ştiinţifice. In

ocupă astâzi ştiinţa In viaţa în multe cazuri, provoacă di­ acest sens, unităţile agricole
economică a ţării este puter­ ficultăţi procedeelor bazate pot crea condiţii deosebit de
niştilor reprezenta, la înce­ din domeniul ideologici şi al nic marcat de preocuparea pe rutină. Iată de ce este favorabile pentru lărgirea ba­
{Urmare din pag. 1) putul acestui an. numai activităţii politice Şi cultural- consecventă a partidului şi nevoie de multă convingere zei de cercetare, ele consti­
17,46 la sută, iar la unele şan­ educative, comuniştii trebuie statului de a orienta activita­ şi mobilitate pentru ca aces­ tuind totodată un vast cîmp
tiere din oraşele Deva, Orâş- sâ cunoască, Sncâ de la pri­ tea de cercetare spre proble­ te dificultăţi sâ dispară, şti­ de documentare pentru acti­
tle, Brad, Haţeg, C.F.R. Si- mirea lor, rolul şi poziţia în inţa să-şi facă astfel loc ca vitatea de cercetare, de ale
cordată clasei muncitoare» meria, T.C.M.M. Petroşani şi societate a luptătorului de a- matica majoră a construcţiei un participant direct şi activ cărei roade trebuie sâ se bu­
faptul că Partidul Comunist altele şi mai scăzută. Ase­ vangardâ. „Cel care vrea să socialiste Sarcina fundamen­ la creşterea cantitativă şi cure nemijlocit. Perfecţiona­
liomân este realmente parti­ mănător se prezintă situaţia intre în partid trebuie să cu­ tală pe care conducerea de calitativă a producţiei. O ce­ rea tehnologiilor culturilor în
dul de avangardă» în primul şi în exploatările forestiere, noască programul partidului partid şi de stat o pune în rinţă fundamentală pusă în condiţii pedoclimatice diferi­
rînd, al clasei muncitoare, al îndeosebi la unităţile din Ha­ şi să ştie ce înseamnă o fi faţa oamenilor de ştiinţă din faţa cercetării este sporirea te, precizarea sistemelor de
tuturor oamenilor muncii, ţeg, Baia de Criş şi Dobra, comunist... Comunistul trebuie agricultură se referă la lega­ responsabilităţii pentru ale­ folosire a îngrăşămintelor
conducătorul întregului nos­ precum şi în cooperativele a- să fie luptătorul de avangar­ rea organică a cercetării de gerea fiecărei teme de cerce­ chimice, obţinerea unui spec­
tru popor. Prin compoziţia sa, grlcole de producţie din co­ dă împotriva vechiului. îm­ problemele şi aspectele produc­ tare, pentru ca ea să răspun­ tru mai larg de metode de
partidul demonstrează că in munele Rîu de Mori, Şoimuş, potriva rămăşiţelor mentali­ ţiei agricole. Decurge de aici dă la soluţionarea mai efi­ combatere a buruienilor din
societatea noastră clasa mun­ Zam, Veţel, Unirea, Baru, Bo- tăţii burgheze din conştiinţa nu numai obligaţia de a o­ cientă a problemelor care culturi pe cale chimică, stabi­
citoare este intr-adevăr clasa şorod şi altele, ande organiza­ oamenilor, a diferitelor for­ rienta tematica ştiinţifică că­ condiţionează progresul ra­ lirea măsurilor eficiente de
conducătoare şi, ca atare, şi ţiile de partid vor trebui să me de misticism, a unor in­ tre cele mai stnînse cerinţe pid In agricultură. Ţinînd combatere a bolilor şi dău­
în partid ea trebuie să de­ analizeze periodic activitatea fluenţe dinafară; el trebuie ale producţiei, dar şi aceea seama de aceste considerente, nătorilor. îmbunătăţirea sor­
ţină rolul preponderent". în această direcţie şi să sta­ sâ fie luptător pentru socia­ de a se scurta la minimum în atenţia noastră stă creşte­ timentului de specii şi soiuri
In mediul rural din Judeţ bilească măsuri corespunză­ lism, sâ se preocupe de re­ timpul de cercetare. rea contribuţiei la extinderea şi altele — probleme ce frâ-
zolvarea corespunzătoare
a
(şi desfăşoară activitatea toare pentru întărirea lor în problemelor clasei muncitoa­ Legătura dintre ştiinţă şi pe scară cit mai largă în u- mîntâ într-un înalt grad ca­
peste 18 000 de membri de raport cu necesităţile şi po­ re. să lupte pentru afirma­ practica agricolă se asigură, nitâţile agricole din judeţ a drele din producţia agricolă
partid, din care 8 000 In coo­ sibilităţile existente. rea ei ca forţă conducătoare în cele din urmă, prin in­ metodelor modeme care şi-au a judeţului nostru — sînt ac­
perativele agricole de produc­ Acordînd în continuare o în societate, pentru realiza­ troducerea şi valorificarea în dovedit eficacitatea în privin­ ţiuni care oferă un cîmp l«irg
ţie, constituind o puternică grijă deosebită primirii în rea în viaţă a echităţii so­ producţie a rezultatelor cer­ ţa sporirii producţiei vegeta­ de afirmare şi întărire a le­
Prin turta noului put de extr acţie, ttn&ra m ini B lrbltenl se
forţă politică şl organizatori­ partid a celor mai valoroşi ciale". înscrie In peisajul industrial al V&ll JiuiuJ. le şi animale, intensificări! găturii dintre specialiştii uni­
producţiei pe baza mecaniză­
tăţilor agricole de producţie
că de antrenare a ţăranilor muncitori, ţărani, intelectu­ Este necesar ca, periodic, co­ Fotoi L LIC1U cetării. Astfel, datorită acti­ rii, chimizării şi irigaţiilor, cu cercetătorii staţiunii ex­
Oa înfăptuirea măsurilor sta­ ali, organele şi organizaţiile mitetele municipale, orăşe­ vităţii de cercetare, la înde- valorificării superioare a po­ perimentale. Pe această linie
bilite de conducerea partidu­ de partid vor trebui să acorde neşti şi comunale sâ organi­ mîna agriculturii stau multi­ tenţialului unităţilor prin fo­ există deja precedente şi i­
lui pentru îmbunătăţirea ac­ o atenţie diferenţiată, mai zeze expuneri despre însem­ ple mijloace şl metode care, losirea cît mal judicioasă a niţiative valoroase, însă ne
tivităţii în agricultură, pen­ accentuată pentru întărirea nătatea calităţii de membru pâmîntului, subordonînd e­ preocupăm sâ le extindem
tru progresul rapid al aceste­ numerică şi calitativă a or­ de partid, drepturile şi înda­ aplicate, dne Incontestabil Ia forturile adoptării celor mai pentru a face realmente o
ia. ganizaţiilor din întreprinde­ toririle ce le revin acestora. Mai multă preocupare pentru sporirea producţiei vegetale eficiente soluţii pentru în­ adevărată mişcare de îmbu­
Ca e expresie a încrederii rile, secţiile şi agregatele In­ Membrii de partid primiţi în şi animale. făptuirea sarcinilor reieşite nătăţire a tehnologiilor din
depline în linia politică şl trate în funcţiune în ultimii ultimii ani sâ fie convocaţi Legarea ştiinţei de produc­ din programele naţionale de cadrul unităţilor de produc­
ideologică a partidului, a con­ ani, secţiile şi sectoarele ca­ la comitetele de partid, unde punerea in valoare a monu­ dezvoltare a creşterii anima­ ţie şi a crea o legătură or­
ştiinţei şi convingerii de a re au un efectiv mai redus sâ se discute cu ei despre ţie este un proces căruia ne­ lelor şi de îmbunătăţiri fun­ ganică între rezultatele obţi­
participa activ la eforturile de comunişti, pe şantierele de preocupările lor, despre sar­ cesităţile dezvoltării şl mo­ ciare. Numai astfel se vor nute fn cercetare şi generali­
generale pentru progresul so­ construcţii, exploatările fo­ cinile ce stau în faţa orga­ dernizării agricole 11 impun putea obţine sporuri substan­ zarea acestora.
cietăţii, în organizaţiile de restiere, întreprinderile agri­ nizaţiilor de partid şi contri­ mentelor istorice şi naturale un ritm tot mal rapid şl ea ţiale de producţie la unita­ Noile măsuri luate de con­
partid din Judeţul nostru îşi cole de stat, S.M.A., coope­ buţia lor la înfăptuirea aces­ ducerea partidului pentru
desfăşoară activitatea un nu­ rativele agricole de produc­ tora. O asemenea practică s-a fie şi artă populară In zona nu se poate realiza decît tea de suprafaţă şi pe cap de îmbunătăţirea organizării, con­
m ăr însemnat de intelectu­ ţie, organizaţiile comerciale, încetăţenit la Comitetul mu­ pădurenilor, Ţara Moţilor, I- prlntr-o strînsă colaborare a animal, va create productivi­ ducerii şi planificării a-
ali cu o înaltă pregătire pro­ unităţile bancaro-financiare, nicipal de partid Hunedoara, p«9- n lia. La realizarea acestora o specialistului din cercetare cu tatea muncii în agricultură. gricullurii. numărul, pre­
fesională. Astfel, 57 la sută de proiectări, învăţâmîntul la comitetele de la I.C.S.H şi contribuţie deosebită pot cel din producţie, printr-o Un rol de mare importanţă cum şi competenţa cadre­
din numărul inginerilor, 42 la superior, din domeniul ocro­ principalele secţii ale C.S.H., să-şi aducă intelectualii sa­ în finalizarea dezideratelor a­ lor de specialitate din judeţ
sută din numărul medicilor, tirii sănătăţii, cooperaţia meş­ la C T.E. Mintia şi la alte co­ Deşi ne aflăm în plin se­ telor, toţi deţinătorii de o­ conlucrare permanentă şl sint elemente care creează un
4G la sută din numărul ca­ teşugărească, satele de deal mitete. zon turistic, se întîmplâ a­ biecte specifice şi cunoscă­ susţinută din partea ambelor mintite îl au specialiştii din cadru deosebit de propice
drelor didactice, 37 la sută şi munte necooperativizate. Organizaţiile de bază au desea ca la unele monumen­ torii meşteşugurilor tradiţio­ părţi. Neglijarea sau subesti­ unităţile agricole care sînt pentru asigurarea celor mo1
din numărul juriştilor, pre­ Trebuie îmbunătăţită munca datoria să manifeste grijă te să nu fie gasi(i ghizi şi nale. marea rezultatelor cercetării chemaţi să se ocupe îndea­ bune condiţii dc îmbinare a
cum şi marea majoritate a politică în rîndul femei­ pentru a încadra în învâţă- uneori nici măcar cheia ca­ proape şi cu consecvenţă de ştiinţei cu practica. în scopul
doctorilor în ştiinţă şi a cer­ lor, îndeosebi in rîndurile mîntul de partid membrii do re ar trebui să stea de obi­ In ceea ce priveşte monu­ condamnă pe cel ce o prac­ introducerea şi promovarea realizării exemplare a sarci­
cetătorilor ştiinţifici sînt mem­ cooperatoarelor, lucrătoarelor partid nou primiţi, sâ le re­ cei la consiliu! popular sau mentele naturii, e absolut tică Ia plafonare, la Imposi­ nilor ce revin agriculturii în
bri de partid. Existenţa a nu­ din comerţ, telecomunicaţii şi partizeze sarcini concrete, co­ la un loc apropiat bine pre­ necesară popularizarea în bilitatea de a ţine pasul cu rezultatelor ştiinţifice în pro­
meroase cadre de specialitate celor din rîndurile personalu­ respunzător capacităţii şi po­ cizat. Această problemă ar mai mare măsură a peşteri­ progresul tehnic. Există nu­ ducţie. Aceste cadre pot şi actualul cincinal.
-în organizaţiile de partid lui mediu sanitar. sibilităţii fiecăruia, sâ-i aju­ putea fi rezolvată prin or­ lor (Cioclovina, Şura Mare trebuie să devină elemente Dr, ing.
contribuie la creşterea com­ Conducerea activităţii pen- te îndeaproape în rezolvarea ganizarea unor cercuri de — Ohaba-Ponor, Tecuri, Nan- meroase exemple care evi­ motrice pentru materializarea EMANOIL MANUGHEVICI
petenţei acestora în rezolva­ tra întărirea rîndurilor parti­ lor. In adunările generale sâ studiere a istoriei locale cu dru), lacurilor, zonelor flo­ denţiază faptul că printr-o modernizării agriculturii pe directorul Staţiunii
rea în bune condiţiuni a sar­ dului, orientarea ei sînt sar­ se pună în dezbatere (nu nu­ elevi şl tineri interesaţi ca­ ristice şi faunistice. Secţia strînsă legătură între cerce­ baza celor mai noi realizări experimentale Geoagiu
cinilor tot mai complexe ce cini ale întregului birou, ale mai cu prilejul dezbaterilor re să poată fi folosiţi ori- de ştiinţele naturii a Mu­ tare şi producţie se obţin re­
se ridică în diferite domenii tuturor membrilor comitetu­ trimestriale) probleme cu­ clnd ca îndrumători pe bază zeului judeţean, societatea
de activitate. lui, ale întregii 'organizaţii de rente legate de munca poli­ de voluntariat, La unele de naturale şi geografie, cer­ zultate meritorii pe linia ri­
Activitatea pentru întărirea partid. De aceea, problemele tică şi ideologică, de întări­ monumente se poale intro­ cetătorii de la Staţiunea ex­ dicării eficienţei activităţii e*
rîndurilor partidului s-a des­ primirii în partid trebuie să rea disciplinei şf creşterea duce chiar ghidajul auto­ perimentală Simeria şi alţi conomice a unităţilor agricole.
făşurat şi continuă să sc des­ fie examinate sistematic de răspunderii pentru îndeplini­ mat. Dar pentru aceasta, e specialişti sînt solicitaţi să-şî
făşoare pornind de la nece­ către organizaţiile de partid rea sarcinilor încredinţate, necesar ca materialul de aducă contribuţia în acest (Realizările înregistrate în co­
sitatea creării în toate sectoa­ şi, pe baza concluziilor ce astfel ca toate adunările de prezentare care In momen­ domeniu. operativele agricole din Toteşti,
rele şi locurile mai importan­ se desprind, să se întreprin­ partid să devină o şcoală de tul de faţă este destul de să­ Toate aceste măsuri, con­ Peşteana, Romoşel. Orăştie,
t e l e muncă a unor organiza­ dă măsuri corespunzătoare educare a comuniştilor. rac să fie reîmprospătat, cretizate, vor conduce ca în Simeria, Geoagiu, Unirea —
ţii de partid puternice, capa­ care să asigure creşterea lor lărgit. Metodist!! Casei ju­ final monumentele istorice sâ amintim doar cîteva uni­
bile să-şi exercite rolul de numerică şi calitativă. Din analizele făcute asupra deţene a creaţiei, cu spriji­ şi ale naturii de pe terito­
conducător politic, să mobili­ muncii de primire în partid nul amatorilor pasionaţi, vor riul judeţului să devină cu tăţi — în privinţa extinderii
zeze colectivele de oameni ai O dată cu primirea în par­ şi de educare a comuniştilor trebui să amplifice cercetă­ adevărat mijloace eficiente livezilor intensive, ridicării
muncii la înfăptuirea progra­ tid a solicitanţilor, munca de organele şi organizaţiile de rile folclorice în vederea de influenţare In masă, de randamentului lor sau creşte­
mului partidului de făurire a întărire a rîndurilor partidu­ partid desprind îndatorirea de publicării unei culegeri de formare în spirit marxist-
societăţii socialiste multilate­ lui nu trebuie să se conside­ a perfecţiona permanent sti­ legende cu caracter local, Jeninist a concepţiei despre rii potenţialului sectorului
ral dezvoltate. Din concluzii­ re încheiată. Organizaţiile lul şi metodele de muncă în cinlece, balade ele. natură şi societate. O dată zootehnic îşi găsesc în mare
le analizelor făcute de biroul de partid să manifeste o gri­ conducerea muncii de întări­ incluse în sistemul educaţio­ măsură explicaţia în faptul
Comitetului Judeţean a reieşit jă deosebită pentru dezvol­ re a rîndurilor partidului, de Avînd In vedere faptul că nal general, ele vor putea că au manifestat multă re­
că, deşi s-au obţinut rezultate tarea calităţilor lor politice, a conduce diferenţiat aceas­ progresul tehnic $i social fi mai intens folosite de că­
bune în întărirea rîndurilor pentru educarea şi câlirea tă muncă, în vederea asigu­ actual, a(tt de rapid, a de­ tre toţi factorii în lumina ceptivitate şl interes în apli­
partidului, în cadrul judeţu­ partinică a celor noi primiţi, rării în toate sectoarele de terminat restrlngerea $i chiar propunerilor şi expunerii to­ carea tehnologiilor înaintate,
lui mal sînt anele sectoare astfel ca fiecare să-şi înde­ activitate a unor organizaţii dispariţia unor elemente et­ varăşului Nieoloe Ceauşescu recomandate de staţiunea
unde este necesar ca organi­ plinească în mod exemplar puternice, capabile sâ rezolve nografice (port, cîntec, dans. Ia consfătuirea privind îm­ noastră experimentală.
zaţiile de partid să-şi spo­ sarcinile ce-i revin. Aşa du­ cu competenţă marile sarcini diverse meşteşuguri — olă­ bunătăţirea muncii politico- Schimbările în tehnologiile Electricianul Partenle Truţă a rtucc contribuţii de prestigiu In
rească preocuparea pentru pă cum se subliniază în ex­ trasate de partid în etapa ac­ rit, crestături in lemn ele), se întreţinerea ţi repararea apărata Julul electric de comand! al strun-
creşterea lor numerică şi mai punerea secretarului general tuală de construcţie a socie­ recomandă organizarea unor ideologice de educare a ma­ diferitelor culturi create de gArlcl de cilindri dc la Hunedoara.
ales calitativă. In construc­ al partidului la consfătuirea tăţii socialiste multilateral expoziţii-muzee de etnogra­ selor,
ţii, de pildă, ponderea comu­ de lucru a activului de partid dezvoltate.

Pregătirea copilului pentru Alţi părinţi, dimpotrivă, nu început numai gafe tocmai părinţilor, este sâ pregătim
şcoală presupune nu izolarea se ocupă de preşcolari, lâsîn- gîndindu-se să fie corect aşa copiii penlru şcoala, astfel, In­
lui de colectivitate, de jucă­ du-i la voia întîmplârii, aş- cum i s-a indicat. cit, afectivitatea acestora pen­
rii, do munca fizică, ci crea­ teptînd totul de la educatoa­ Am arătat o serie de situa­ tru noua activitate sâ nu fie
rea unui climat favorabil de rele din grădiniţe şi cămine, ţii din care desprindem con­ afectată ; să le insuflâm dra­
In secţia confecţii a Fabri­ trecere la o activitate impu­ incit, atunci cînd sînt puşi in cluzia câ mulţi copii vin la gostea penlru şcoală, penlru
cii „Vidra" Orâştio se lucrea­ să de necesităţile instruetiv- situaţia de o munci, înlîmpi- şcoală fără o pregătire prea­ învăţătoare; sâ-i deprindem
ză cu spor la un nou lot dc oducal'ive. nâ serioase greutăţi, râmînîhd labilă, din familie, sau că a- cu munca, determinindu-j sâ
haine dc blană. Unii părinţi bine intenţio­ în urmă la învăţătură, cu ceasţa se face empiric, dis­ treacă de la o activitate libe­
naţi, de altfel, dar cu o vi­ ră, chiar dacă este organizată
Foln: V. ONOIU ziune unilaterală, cred de cu­ şi nu are alt scop decît plă­
viinţă că este necesar sâ facă cerea, la o activitate a cărei
această pregătire în aşa fel, Pe teme natură, formă, durată îi sînt
îndt, cu mult înainte, copilul impuse. Sâ cerem copiilor sâ
să fie lipsit de. jucării, sâ în­ reproducă unele povestiri u-
veţe poezii, povestiri, îl „a- soare, la nivelul lor, sâ reci­
jutâ“ pentru a ajunge „cine­ insfructiv-educative te, să înveţe ghicitori, cu
va", premiant etc., nedîn- scopul deprinderii acestora cu
du-şi seama că în fond nu-1 munca intelectuală, dar sâ nu
ajuîâ prin metodele folosite, avem pretenţii absurde, sâ
dar în cele mai multe cazuri toată strădania şi bunăvoin­ proporţionat, nu i se dă im­ cunoască... cît alţii în trei ani
creează dificultăţi indirect a- ţa învăţătoarei de a-i ridica portanţa cuvenită. de şcoală.
tit învăţătorului, colectivului la nivelul clasei respective. E bine sâ nu-1 învăţăm pc Dacă vom ţine seama de
de elevi, eît şi copilului perso­ Abia după un trimestru sau copil înainte de a merge la cerinţele impuse nouă, părin­
- ■ - - - -- - - - - ­ nal. Cînd colegii săi scriu sau două aceştia vor face faţă a- şcoală, deoarece el va alerga ţilor, de pregătire a copiilor
citesc lecţia curentă, „avan­ similărîi cunoştinţelor, excep- după cantitate şi nu după ca­ pentru clasa I, rezultatele nu
satul" deranjează clasa, nu tînd bineînţeles cazurile ex­ litate. El doreşte ceva nou — vor întîrzia să se arate, iar
treme, cu care trebuie lucrat
cînd e vorba de citit — şi a­
este atent,
cunoscînd textul
PASIUNI COMUNE respectiv, se supraapreciazâ şi, şi mal mult. tenţia lui va deveni distribu­ elevii nu ne vor reproşa ni­
ciodată că n-am făcut totul
tivă, împrăştiată (se gîndeşte
Dacă copiii în cauză nu au
din acest motiv, execută ac­
tivităţile fn fugă, pentru a frecventat nici o unitate pre­ cu totul la altceva, fiindcă pentru a pune o temelie trai­
termina înaintea celorlalţi, şcolară. atunci sitaiaţia devi­ ceea ce citesc colegii lui, pe nică învăţăturii, comportării
Cu nouă ani în urmă, fn mecanizare llia, pe pămân­ recoltat fiecare cu combina In comuna Topliţa, acţiuni­ lâudîndu-se acasă sau în alte ne şi mai critică, deoarece a- el nu-1 interesează, fiindu-i lor.
cunoscute aceste lucruri).
biografiile lui. Ion Dim­ turile cooperativei agricole 70 ha grîu, depăşind norma le gospodăreşti si de înfru­ împrejurări că el este primul ceştla nu au formate nici cele Sarcina noastră, a tuturor Prof. D. NAN
la şcoală, entuziasmînd astfel
mai elementare deprinderi şi
per şi Gheorghe Sorea nu dc producţie din comuna lor. cu 5 ha. museţare a şalelor cunosc întreaga familie. Cind aceas­ priceperi, sînt dezorientaţi,
se putea cili profesia de azi Aici ii aşteptau consătenii, După cc au terminat cu participarea activă a tuturor ta constată însă — de obicei
— aceea de mecanizator. recoltatul în cadrul C. A. P. cetăţenilor. Comuna a deve­ spre, sau chiar la sfîrşitul a- vin cu teamă la şcoală, iar
Pe-atunci loan Dimper era llia, secţia de mecani­ nit astfel un şantier. nultii şcolar — că odrasla învăţătorului îi va fi mult
preşedintele C. A. P. din zare i-a trimis cu combine­ La DSbîca se continuă re­ lor n-a obţinut notele dori­ mai greu sâ-i aducă la ace­
Bacea, care la puţin timp le în lanurile dc grtu ale gularizarea malurilor pîriului te, premiul rîvnit, încep dis­ laşi numitor cu ceilalţi elevi. Atenjie la copii!
s-a unificat cu C.A.P. llia, C. A. P. Gurasada, Veţel, Ccrna cu ziduri de sprijin din cuţiile : „Păi şi învăţătoarea Adică va trebui sâ piardă
iar Gheorghe Sorea lucra Strci-Singeorgiu. Peste tot beton. La Topliţa se înalţă asta habar n-are de note ; da­ mult timp pentru a-i pregăti,
ca vizitiu in cadrul C. A. P. cei doi au dat dovadă de a ­ complexul comercial la care că nu-l ajutam noi..., ea ce îneît sâ fie apţi în însuşirea Deşi aproape zilnic organele de miliţie, profesorii şl
cunoştinţelor predate.
Amindoi iubeau o me­ ceeaşi hărnicie şi pricepere. contribuie cu muncă necalifi­ educatorii au atenţionat şl ateoţioneazâ cetăţenii şl î
serie, aceea de mecanizator. In cinstea sărbătorii eli­ cată locuitorii din toate şale­ l-a mai învăţat, că nu ştie Sînt şi părinţi, e drept mai pietonii asupra pericolului la care se pot expune clrcu- i
A ara pămlnturile coopera­ berării, ci şi-au realizat sar­ le comunei mai mult ca în septembrie". puţini la număr, care interzic tind neregulamentar pe străzi, totuşi In evidenţa ser­
tivei din comună, o le in- cinile anuale de plan ce re­ Apoi, în urma propunerii u­ fiilor lor sâ vină în contact viciului circulaţie al Inspectoratului miliţiei judeţului
sămînţa şi recolta era o do­ conducerea C.A.P. cit şi con­ vin pe un utilaj şi, aşa cum La Dealu Mic a început în nui membru al familiei, de o­ cu alţi copii, invocînd dife­ Hunedoara continuă să se înregistreze accidente nedo­
rinţă veche a lor. ducerea secţiei de mecaniza­ afirma şeful secţiei dc me­ primăvară construcţia unui bicei bunica sau bunicul : rite pretexte cn : „De cc sâ rite.
Pasiunii lui Ion Dimper şi re pentru a-i vedea la lucru. drum care să lege satul de „Să-l dăm la toamnă la altă contracteze o boală pe cînd In cele aproape 8 luni, care s-au scurs din a­
Gheorghe Sorea i-a venit in $i in munca lor pc ogor cei canizare, Nicolac Vădan, pi- drumul judeţean in punctul învăţătoare mai bună. Tu (a- merge la şcoală" ; .De ce sâ cest an. cinci minori: Paul Peter din Vulcan ; Ghlula
ajutor Staţiunea de maşini doi n-au lăsat nici o posi­ nă la finele anului vor a- de la coada lacului de acu­ înveţe lucruri urîte.,.*'. In a­ Boloş, Ion Utescu din Vulcan. Vaslle Dlaconu din
agricole Dobra, care a des­ bilitate pentru o cît dc mică ducc frumoase depăşiri. dicâ mama) sâ te ocupi de el cest caz, copilul va păşi pra­ Lupenl şl Dumitru Ciurduc din Brad şl-au pierdut via­
chis un curs dc calificare observaţie. Comuniştii Ion Dimper şi mulare de la Cincis. Intr-un toată vara câ nu există sâ nu gul şcolii cu teamă, se va i­ ţa. Lăsate nesupravegheate victimele s-au jucat în
la locul de muncă fn mese­ De aproape nouă ani de Gheorghe Sorea sînt exem­ viitor apropiat lucrarea va fl primească premiu..,". zola de colectivul clasei, va
ria dc mecanizator. Conşti­ cind işi exercită meseria de ple de comportare in muti­ terminată. In toate satele co­ Dacă pregătirea pentru suferi în joc de complexe de mijlocul străzilor, sau au traversat în fugă străzile.
incioşi. sirguincioşi şi cu mecanizatori, lucrările efec­ ca din cadrul secţiei, fapte inferioritate, va răspunde cît Penlru curmarea in viitor a unor astfel de accidente
multă ambiţie, cei doi au tuate au primit acelaşi cali­ munei se construieşte, iar şcoală se efectuează astfel, mai scurt la întrebările în­ tragico, serviciul circulaţie al inspectoratului jude­
deprins repede tainele aces­ ficativ — „lucrări dc bună pentru care colectivul de la multe obiective au fost deja fuga după cîintitate, după re­ văţătoarei ; pentru el şcoala ţean dc miliţie Hunedoara reaminteşte părinţilor să ur­
tei meserii şi. la terminarea calitateM. Au executat atît S. M. A. llia ii stimează -şi terminale pină la sărbătoarea zultate deosebite poate fi fa­ va fi ca ceva înspăimântător, mărească mal îndeaproape jocul copţilor, dincolo de
cursului, au obţinut carnete­ pregătirea terenului cit şi apreciază aşa cum sc cuvine. eliberării. tală, copilul ajungind, mai mai ales dacă i se va- spune poarta casei La buna supraveghere şl educare a mi­
le de mecanizatori. insăminţarca. N-au lipsit anterior : „Lasă că o sâ vezi norilor sînt rugaţi să participe şl cetăţenii pietoni. Nu­
Au fost repartizaţi sc lu­ nici de la recoltat. In aceas­ MIRON TIC AUREL ALIC lîrziu, sâ aibă oroare de lec­ lu cînd mergi la scoală., o mai aşa sc vor evita pierderile dc vieţi omeneşti din
creze în cadrul secţiei dc tă campanie de recoltări au llia ţii, de şcoală, sâ devină un sâ primeşte nota 4 la purtare rîndurile minorilor, rare în joaca lor pe strâ/i uită la
secretarul organuajiei de executant fără nici un fel de dacă vorbeşti ca ceilalţi...". cc pericole se pot expune.
bază P.C.R. din satul Dâbîca iniţiativă proprie. Copilul, de frică, va face la