Page 98 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 98
Primiri la tovarăşul
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI* VA»
N U M CEAUSESCU
t
Delegaţia Frontului Naţional
din R.D.P. a Yemenului
Vineri dimineaţa, tovarăşul nue a prieteniei Intre cele
Nicolae Ceauşescu. secretar două ţări şt popoare.
general al Partidului Comunist Cu acest prilej, s-a relevat
Român, preşedintele Consiliu dorinţa comună de dezvoltare
lui de Stat al Republicii So a acestor raporturi, pe baza
cialiste România, a primit de solidarităţii şi întrajutorării,
legaţia Frontului National din respectului reciproc at autono
Republica Democratică Popu miei, suveranităţii, egalităţii
lară a Yemenului, condusă de în drepturi şi neamestecului,
Abdalah Ahmed El-Khomry, corespunzător intereselor am
ANUL XXIII. Nr. 5175 SIMBATA 28 AUGUST 1971 4 PAGINI - 30 BANI membru al Comitetului Execu belor popoare, ale luptei îm
tiv, secretar general adjunct potriva imperialismului, pentru
al Frontului National, minis cauza progresului şi păcii.
trul informaţiilor şi culturii Partidul Comunist Român si
dîn R.D.P.Y., care face o vizi Frontul Naţional din Republi
Continuarea convorbirilor oficiale intre tă în tara noastră, la invita ca Democratică Populară a
Yemenului au căzut de acord
ţia CC. al P.C.R. Din delega
Eforturi amplificate pentru a asigura continuarea Aii Haitham, Mohamed Abdul să dezvolte schimbul de dele-
ţie mai fac parte Mohammed
delegaţia P.C.R., condusă de tovarăşul Kawi, membri ai Comitetului în folosut unei mai bune cu
qatii, Informaţii si experienţă
în ritm susţinut a întregii activităţi economice NICOLAE CEAUŞESCU, şi delegaţia P.C. din Japonia, Central al Frontului National, noaşteri rerinrore.
Moha
si Mohamed Nasser
Partidul Comunist Român şi
med, directorul Agenţiei Na
ţionale de Ştiri. Frontul National au exprimat
hotărîrea comună de a milita
Au participat tovarăşii Paul
activ pentru unitatea pe plan
INDUSTRIA HUNIDOREANĂ condusă de tovarăşul KENJI MIYAMOTO Niculescu-Mizil, membru al naţional şl internaţional a tu
Comitetului Executiv, al Pre
turor forţelor
revoluţionare,
zidiului Permanent, secretar al
imperialiste, de a-şi
aduce
In cursul zilei de vineri, la manent al Prezidiului C C al tetului Executiv, al Prezidiului C.C. «I P.C.R.. Dumitru Popes- democratice, progresiste, anti-
cu, membru al Comitetului F-
sediul CC. al P.C.R., au avut
P.C.J., Koichiro Ueda, membru
a În d e p l in it planul pe 8 loc, în continuare, convorbiri al Prezidiului C.C. al P.C.J., Permanent, secretar al C.C. al xecutiv, secretar al C.C. al contribuţia la lupta împotriva
politicii imperialiste, de domi
P.C.R., Mihâi Gere, membru
P.C.R., preşedintele Comitetu
Eizo Kobayashi, membru su
oficiale intre delegaţia P.C.R.,
naţie şi nqrosiune, împotriva
supleant al Comitetului Exe
condusă de tovarăşul Nicolae pleant al CC. al P.C.J., Hiro- cutiv, secretar al C. C. al lui de Stat pentru Cultură şi colonialismului şî a oricărei
Ceauşescu, secretar general al shi Kikunami, activist la Sec P.C.R., Alexandru Sencovici, Artă; preşedintele Consiliului forme de neorolonîalism si
LUNI LA TOT! INDICATORII P.C.R., şi delegaţia Partidului ţia internaţională a G. C al membru al C.C. al P.C.R., Şte Române, Aldea Militaru, mem discriminare naţională, pentru
National al Radioteleviziunii
P.C.J.
Comunist din Japonia, condu
fan Andrei, membru supleant
triumful idealurilor
libertăţii,
să de tovarăşul Kenji Miya-
Din partea română au luat
secţie la CC. al P.C.R., şi Ton
moto, preşedintele Prezidiului parte tovarăşii Emil Bodnaraş, al C.C. al P.C.R., prim-adjunct bru al C.C. al P.C.R.. şef de independentei naţionale si
de şef de secţie la C.C. al
progresului social, uentru pro
CC. at P.C.J. membru al Comitetului Exe P.C.R. Cumpănaşu, prim-adjunct de movarea dreptului fiecărui po-'
Colectivele industriale lună, asigurînd continui dustrială de circa 185 mi Din partea japoneză au par cutiv, al Prezidiului Permanent Convorbirile s-au desfăşurat şef de secţie la C.C, al P.C R. por de a-şl afirma nestlnjenît
In cadrul convorbirilor
s-a
din judeţul nostru, care tate în ritm susţinut in în lioane lei, iar la marfă ticipat tovarăşii Tomio Nishi- al C.C al P.C.R., Paul Nicu- Intr-o atmosferă de caldă prie exprimat satisfacţia pentru fiinţa naţională, de a-şl hotărî
zawa, membru al Biroului Per-
lescu-Mizlî, membru al Comi
au raportat in cinstea ce treaga activitate econo vîndutâ şi încasată de tenie tovărăşească. dezvoltarea raporturilor de singur soarta, fără nici un a
mestec dinafară.
lei de-a 27-a aniversari mică. Pe această cale peste 240 milioane lei. prietenie, solidaritate înterna- Vizita delegaţiei Frontului
a eliberării patriei înde s-au majorat substanţial Sporuri însemnate se es- tîonalistâ şi cooperare dintre National în Republica Socia
plinirea şi depăşirea an depăşirile de plan la u timeazâ la productivita M ate ria l didactic Partidul Comunist Român şi listă România, schimbul de pă
Frontul National din Republi
gajamentelor asumate în nele produse cu pondere tea muncii şi export. Se i în valoare ca Democratică Populară a Ye reri şi experienţă care a avut
loc ca acest prilej reprezintă
întrecere, înscriu în car în industria judeţului şi prevede, de asemenea, 1 de 3 6S0 000 lei 0IIIMIM ACTM IIllll menului, dintre Republica So o contribuţie Ia întărirea so
tea de onoare a muncii de mare însemnătate creşterea substanţială a cialistă România şi Republica lidarităţii, prieteniei si colabo
Democratică
Populară a Ye
un nou succes. A fost în pentru economia naţio gradului de realizare a i ; Pentru noul an şcolar. menului, s-a subliniat impor rării dintre P.C.R. şi Frontul
National, dintre cele două tfcri
deplinit cu peste 4 zile nală. Astfel, la producţia investiţiilor, a planului de : Inspectoratul şcolar jude tanta semnării recente a acor şi popoare. Ia cauza generală
înainte de termen planul de fontă plusul a urcat la construcţii-montaj şi de ţean a comandat şi contrac B l m i l l l B l « 4 1 durilor economic, cultural şî a unităţii forţelor revoluţiona
pe 8 luni la producţia 15 000 tone, iar la oţel punere în funcţiune a o tat material didactic în a convenţiilor de colaborare re, antiimperialîste.
vederea dotării laboratoa
globalâ, marfă fabricată, la aproape 25000 tone. biectivelor .pe anul în relor şcolare de fizică, dintre agenţiile de presă şi ra- Convorbirile s-au desfăşurat'
marfă vindutâ şi încasa Asemenea creşteri s-au curs. chimie, ştiinţe naturale, dioteleviziune din cele două într-o atmosferă de prietenie
tă, productivitatea mun înregistrat la cărbune Succesul dobîndit in lingvistică etc., In valoaro 0 ltM IK « PfflMlIBt ţări în folosul întăririi conti şi înţelegere reciprocă.
Pînă în
de 3 650 000 lei.
cii, export, precum şi la net, unele metale nefe industria judeţului tre prezent s-au şi primit ma
un mare număr de sorti roase, mase plastice, pig buie să constituie pentru teriale în valoare de 2 mi
mente. menţi metalici, cheres toate colectivele de mun lioane lei. Aceste eforturi M U ISU M ISU
materiale pe care le tace
La baza acestui succes tea, prefabricate din be că din întreprinderi un statul nostru socialist au Ambasadorul
de prestigiu stau, în prin ton etc.‘ nou imbold în mobiliza drept scop modernizarea
cipal, realizările acumu îndeplinirea înainte de rea tuturor resurselor teh învătămîntului, legarea Iui R. P. D. Coreene
late pe 7 luni. In acelaşi termen a planului pe 8 nice, materiale şi umane cit mai strînsă de practică,
crearpa celor mai bune
timp. colectivele de mun luni creează posibilitatea in vederea amplificării condiţii pentru instruirea Schimb de experienţă privind stilul de muncă
că din judeţ au amplifi acumulării unor depăşiri realizărilor la toţi indica şi pregătirea temeinică a al organelor de partid Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, film înfătişlnd aspecte dfn vi
cat eforturile in această la producţia globalâ in torii. elevilor în toate domeniile secretar general al Partidului zita In R.P.D. Coreeană a de
de activitate.
Comunist Român, preşedintele legaţie] de partid şl guverna
Aplicarea în viată a măre aduse îmbunătăţiri substanţia Consiliului de S\at, a primit, mentale române.
ţelor sarcini ale etapei pe ca le agitaţiei vizuale, aceasta vineri la prînz, pe ambasado Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
re o parcurgem, concretizate fiind axată mai concret pe rul extraordinar şi plenipo a ,transmls tovarăşului Kim Ir
In hotărîrite adoptate de cel îndeplinirea sarcinilor de plan tenţiar al Republicii Populare Sen cele mai calde mulţumiri
de al X-lea Congres al Parti şi angajamentelor luate In În Democrate Coreene, Kang şt a exprimat convingerea că
dului Comunist Român, cere trecerea socialistă. Iăng Săp, la cererea acestuia. relaţiile dintre partidele şi ţă
organelor şi organizaţiilor de Comitetul orăşenesc de par A fost de iată Vasile Vlad, rile noastre se vor dezvolta:
partid perfecţionarea continuă tid, preocupat In permanentă şef de secţie la C.C. al P.C.R. continuu In folosul reciproc,
a stilului şi metodelor de mun de ridicarea nivelului de cu Ambasadorul R.P.D. Co al cauzei unităţii tuturor ţă
că In toate domeniile de acti noştinţe al membrilor de par reene a Inminat din partea to rilor socialiste, al luptei anti-
vitate, stâplnirea în măsură lid şi îndeosebi al secretarilor varăşului Kim fr Sen, secretar imperialiste, pentru socialism
tot mai mare a principalelor organizaţiilor de partid, a or general al Comitetului Cen şi pace. „
probleme ale conducerii vieţii ganizat mai multe sondaje a tral al Partidului Muncii Cu acest prilej a avut loc
economice şi sociale. supra modului cum aceştia se din Coreea, preşedintele Ca o discuţie care s-a desfăşurat
Mandatul încredinţat de pregătesc din punct de vedere binetului de Miniştri, un Intr-o atmosferă tovărăşească.
comunişti organelor de par politic. Concluzia la care s-a
tid obligă pe acestea să se ajuns este că majoritatea lor
ocupe cu toată răspunderea de studiază — In afara formelor
a-şi însuşi temeinic principale organizate — presa centrală
le probleme ce se desprind şi locală, publicaţiile „Lupta
din holăririle de partid şi de de clasă“ şi „Munca de partid", Lucrările celei de-a 21-a
stat, de a găsi căile şi meto diferite reviste de specialitate
dele cele mai adecvate pentru profesională.
transpunerea lor în viată. „A fn legătură cu autopregă-
îl conducător de partid şl de tirea membrilor organului s-a
stat, a H activist de partid acordat atentîe deosebită cu Conferinţe internaţionale
şl de stat — a subliniat tova noaşterii prealabile a proble
răşul Nicolae Ceauşescu în melor care urmau să facă o-
magistrala expunere la Con bîectul analizelor, materialele
sfătuirea de lucru a activului fiind pregătite din timp, dînd Pugwash
de partid dîn domeniul ideo posibilitatea ca aceştia să le
logiei şî al activităţii politice adîncească, s5 se documente
şi cultural-educative — presu ze practic şi să vină cu propu Trimisul Agerpres, Ion au relevat că, de la ultima
pune să al o bună pregătire l- neri pentru îmbunătăţirea Socociu, relatează : Dezbateri conferinţă Pugwash, au avut
deologică marxist - leninistă. muncii. De asemenea, membrii le Conferinţei internaţionale loc unele evenimente, ca în
Fără aceasta, nimeni nu va comitetului nostru orăşenesc Pugwash au continuat vineri cheierea tratatelor sovielo-
putea să-şi îndeplinească cum cunosc din timp ordinea de zi la Sinaia, In cele cinci grupe vest-german şi polono-vest-
trebuie sarcina încredinţată de a plenarelor comitetelor de speciale de lucru organizate german, realizarea acordului
partid". partid şî a adunărilor genera pe problemele: securitatea cu privire la Berlinul occiden
Pătrunşi de această respon le ale organizaţiilor de bază, europeană ; îmbunătăţirea me tal, negocierile SALT etc., ca
Producţia carboniferă pe coordonate superi tului orăşenesc de parlid Brad gram de lucru individual parti canismelor internaţionale pen re au contribuit la îmbunătă
iar pe bază de grafic şi pro
sabilitate, secretarii Comite
tru prevenirea conflictelor lo
S-a
ţirea
climatului politic.
cipă la acestea, fapt ce Ie per
studiază în permanentă rlocu-
menlele Congresului al X-lea mite să acorde'un ajutor con cale şi pentru menţinerea pă exprimat părerea că există
cii ; securitatea internaţională
premise adecvate pentru or
cret în adoptarea unor mă
şi dezarmarea j mediu! Încon
al partidului, holăririle Comi
oare de tehnicitate, randament, eficienţă tetului Central, expunerile se suri cit mai bune. jurător ; cooperarea economi ganizarea unei conferinţe a
tuturor ţărilor europene pentru
Din practica muncii noastre
cretarului general al partidu
că şi tehnologică între
na
lui, hotărîrile şi legile adop am tras concluzia că timpul ţiuni. securitate, conferinţă menită
să contribuie la eliminarea po
tate pe linie de stat. Am obiş pe care-1 efectuează pentru au- Participanţii au abordat a sibilităţii producerii de con
Institutionolizate prin hotă- Colectivele care alcătuiesc ne lei beneficii suplimentare. din tehnico-economic, raportul nuit şi qbişnuim să extragem topregătire, allt secretarii or- ceste probleme majore ale flicte militare în Europa, la
rlrîle conducerii partidului şi Centrala cărbunelui Petro •Dezvoltarea extracţiei de consiliului de administraţie e- din aceste documente sarci IOAN MANAJE contemporaneităţii într-un spi crearea unul sistem de secu
statului ca foruri muncitoreşti şani se afirmă in acest prim cărbune pe seama extinderii videnliază progresele înregis nile care ne revin, să orga secretar al Comitetului orăşe rit deschis, de respect reci ritate care să garanteze con
de conducere coleclivă a u- an al noului cincinal prin sar şi intensificării mecanizării şi trate în domeniul îmbunătă nizăm şi să urmărim în per nesc de partid Brad proc at opiniilor, formullnd tinentului nostru pacea şi li-
nitaţilor economice, adunările cini şi realizări de prestigiu promovării tehnologiilor mo ţirii condiţiilor de muncă şi manenţă aplicarea lor. Acest sugestii şi propuneri concrete
generale ale reprezentanţilor In mineritul românesc. Rapor derne, In condiţii de deplină viată ale minerilor. A sporit sistam I-am imprimat şi la de soluţionare a lor.
pe centralele industriale au tul de activitate pe primul se securitate a muncii, a marcat substanţial salariul mediu lu comitetele de. partid şi biro O atenţie deosebită a fost
menirea de a executa contro mestru al anului, prezentat de în acest An progrese substan nar, s-au primit peste 330 de urile organizaţiilor de bază tinua in pogi a* 3-a) acordată problemei securităţii ICgntjnjiOfe Jfi pag a 4 a)
lul muncitoresc asupia activi dr. ing. Petru Roman, pre ţiale. Concentrarea producţiei apartamente, funcţionează 9 din oraş. europene. Numeroşi vorbitori
tăţii consiliului de administra şedintele consiliului de admi- prin extinderea abatajelor cămine cu peste 2 300 locuri şi Un mijloc real şi de mare
ţie, de a anali7.a cu răspunde 10 cantine cu peste 2 000 lo folos în munca noastră II au
re mersul înfăptuirii sarcinilor curi. Mai bine de 23 milioane materialele publicale In revis
economice, de a dezbate şi lei s-au cheltuit pentru pro tele „Munca de partid", „Lup
iecţia muncii, învălămînt şi a
ale centralei industriale şi u- Adunarea generală a reprezentanţilor sistenta socială a minerilor. ta de clasă"', „In ajutorul pro
soluţiona problemele
majore
pagandistului', In presa
de
nîtătilor componente, menite Manifestind exigentă şi spi parlid şi alte publicaţii, în
să conducă la perfecţionarea salariaţilor de la Centrala cărbunelui rit critic fată de activitatea deosebi cele care se referă
activităţii economice, la înde desfăşurată, participanţii la la stilul şi metodele de mun
plinirea exemplară a prevede dezbateri s-au referit pe larg că ale organelor de partid, la
rilor planurilor anuale şi cin Petroşani la neajunsurile manifestate în metodele de conducere ale
cinale cadrul exploatărilor, unităţilor vierii economice şi sociale,
Pe aceste coordonate esen şi la conducerea centralei, au
ţiale de atribuţii şi răspun făcut însemnate propuneri pen pe care ne străduim să le a
deri, conferile de largul de tru asigurarea îndeplinirii plicăm în practica munciţi
mocratism al ortnduiri» noas nislratie, a expus în fata n- frontale a sporit comparativ planului în a doua jumătate a noastre concrete. De aceea,
tre socialiste, s-a desfăşurat dunârii un cuprinzător bilanţ cu anul trecut cu 25 la sută, anului şi pregătirea temeini am recomandat ca tott secre-
prima adunare generală a re- care atestă «bnegalia si hăr iar ponderea producţiei extra că a producţiei pe 1972. torii organizaţiilor de partid
prezenlanlilor salariaţilor pe nicia • colectivelor minereşti, e- se din abataje cu tăiere me — Am rctinut că pînă la să fie abonaţi la aceste pu
Centrala cărbunelui Petro forlul rodnic al muncitorilor, canizată a crescut de la 5,3 slirşitul anului şi în anul vi blicaţii şl îndeosebi la revis
şani. La lucrările adunării au maiştrilor, inginerilor şi cadre la 17 la sută. Aceste progre itor minele noastre vor pri ta „Munca de partid". Mate
luat parte tovarăşii Ştefan At- lor de conducere din centrală se, determinante pentru creş mi mai multe maşini şi utila rialele publicate in această
măşan, secretar al Comitetu pentru îndeplinirea exempla terea productivităţii şi efici je — a spus în cuvîntul său revistă ne-au ajutat să înţele
lui judeţean de partid, Lucian ră, sub conducerea şi îndru entei producţiei, se datorează minerul şef de brigadă Petre gem unele probleme, aşa cum
Drăguţ, secretar general al marea organelor şi organiza importantelor fonduri de in Constantin, de la mina Lu- a fost cazul cu reglementă
Consiliului economic, Petro ţiilor de partid, a tuturor pre vestiţii acordate centratei pen peni, Erou al Muncii Socialis rile privind încasarea coti
Furdui, preşedintele Uniunii vederilor planului şi angaja tru creşterea gradului de do te. Consider că eforturile foar zaţiei de partid, munca orga
sindicatelor din ramura mine mentelor. Unităţile centralei tare tehnică a minelor. Astfel, te mari pe care statul Ic face nizaţiilor de bază cu colecti
şi energie electrică, loan Lă- au realizat suplimentar în n- exploatările carbonifere dis vele de agitatori, organizarea
zărescu, adjunct ol ministru ceastă perioadă peste 80 000 pun în prezent de peste 25 000 pentru mecanizare trebuie sa şî desfăşurarea muncii poli
lui minelor, petrolului şi geo tone cărbune net, ceea ce se slllpî hidraulici, 122 maşini de tice de masă.
logiei. Pogea Brincoveanu. pre reflectă în depăşirea planului încărcat, 25 combine pentru a LAURENJIU VISK1 Au fost revizuite şi împros
şedintele Consiliului judeţean la producţia globală şi marfă bataje, 5 combine pentru lu pătate colectivele obşteşti de
al sindicatelor, Gheorghe Fe- ca aproape 30 milioane lei. crări de înaintări, precum şi
her, secretar at Comitetului S-au obţinut în acelaşi timp e alte utilaje, instalaţii şi echi (Continuare m pag. a 3-a) agitaţie politică de masă care
municipal de partid Petro conomii în valoare de aproape pament modern. cuprind aproape 2 000 de co
şani. 10 milioane lei şi 9,7 milioa- Raportînd realizările de or- munişti. De asemenea, au fost