Page 99 - Drumul_socialismului_1971_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5175 9 SIMBÂTÂ 23 AUGUST 1971

Festivalul căluşarului

w românesc — Slatina 71

LITER ATU R A Sk
A R T A
W W W

■ ■ a u n a

W
BA LADA
dcrief/?m t/e, dt/Românie

t e n u r i : H G M iN e s c u
H u zic o î K5Piej£ANU Stâpînâ-i (ara mea îndatorat
asupra-mi, pe viată
i $«I _ ~ 0 o
iar eu supus al ei şi pe moarte,
i / > şi-ndatorat. jarâ de cintec,
frate de dor,
' . y ' »
o - / ' y* *■<✓ y - <?, do! - c<* Po m o • n> e To ■ nj meo de cu rosturile de lumină,
^<9 - te - /? npr - *00- Se. or - /T><z de ho - e> c L o t fe c u - t u f visului bârbat, glie română, S p H H
strâmoş tară a mea,
cutezâtor măsură
şi înţelept, între Cel 7 mesageri al anei populara hunedorane t căluşarii din Bolu.
pornit Râm şi Sarmi,
sâ-nfrunte nemâsluitâ Am fost martori cu citeva ţia plină de inedit a costu­ Atit pe scena din Pădurea
zodii pripăşite piatră de hotar zile in urmă La o nouă şi maţiei, caracteristică zonei Serului, cit şi pe scena tea­
veniîe de neunde, in drumul remarcabilă prezenţă folclo­ Orăştiei. trului de vară din Slatina,
rică hunedoreană intr-o ma­
hunedorenii au constituit o
Fără a exagera, căluşarii
să sirimtoreascâ soarelui, nifestare de anvergură na­ din Boiu s-au dovedit a fi revelaţie. Numai aşa se ex­
murmurul mării, leagăn de viteji, ţională. Este vorba de tradi­ unicul mesager valoric al plică de ce In spectacolul
<70 p o - cer - ‘Of O o - < * [ " . / • umbra carpatină, de oameni ţionalul Festival al căluşa­ căluşarului transilvănean. O­ festiv din seara zilei de 23
d u - 5/ m o o - np vcr - ^ rului românesc de la Slati­ mogenitatea, armonia şi August, rezervat celor mai
umbletul apelor, între oameni, na, manifestare care şi-a do- bune formaţii, au fost soli­
~SoT spectaculozitatea au fost tră­
Re t foşnetul pădurilor, leagăn străbunului bindit in timp prestigiul şi săturile de fond ale forma­ citaţi şi căluşarii din Boiu.
-1 * "-~=ăt' risul copiilor, şi leagăn mie, notorietatea. ţiei hunedorene, Ca dovadă, După cc la două ediţii ale
3 e aurul holdelor, glie străbună, Dacă pină in acest an sfe­ interesul larg manifestat de festivalului căluşarului hu-
o s - /<*(? te nu - tre se Ou/ - ^<9 r»/ - <> datina noastră, slavă fie, ra de participare la acest studioul „Al. Sahia" şi tele­ nedorean, formaţia din Boiu
.< festival era restrinsă, refe- viziunea română. a ocupat in 1970 locul al
de-a fi înfloritoare Românie, rindu-se doar la zona Mun­ Constituind realmente un ll-lea, iar in 1971 locul 1
pruncii acestui picior de plai, teniei — de astă dată ea a Inedit al festivalului, mai a­ (alături de căluşarii din Ro-
mos), iată că, de astă dată,
pâmint, gură de rai, cuprins şi căluşarul transil­ les după ce şi-au afirmat intr-un festival naţional, că­
vănean. Ritmului trepidant
credinfa datină lumii al căluşarului muntenesc i prezenţa la demonstraţia luşarii din Boiu, instruiţi de
oamenilor muncii din 22 Au­
in binele cum alta nu-i, s-au adăugat sobrietatea, ele­ gust, căluşarii hunedoreni maestrul coregraf Vasile
c/f- /o //o do - ro c ^
zilei de mîine, stâpînâ mie, ganţa şi elasticitatea elemen­ au cucerit scenele Slatinei. Chevereşan şi de vătaful Ar-
a noastră stâpinâ lui, tului particular ardelenesc Alături de faimoşii căluşari tenie Homorodeanu, prin
in joc. Tocmai această par­ din Vîlcele, Scorniceşti, clasa şi ţinuta lor artistică,
veşnic străbunului ou alcătuit o nouă treaptă
Ce-ţl doresc eu ţie, dulce Românie Spună lumii large steaguri tricolore. ticularitate, această nuanţă Brincoveni sau Osica, artiş-
nâscu)ifor şi fiului. specifică de stil, a conferit in ierarhia valorică a fol­
Ţara mea de glorii, (ara mea de dor? Spună ce-1 poporul, mare. românesc. tii-căluşari din Boiu şi-au clorului românesc.
pe-un picior de plai, festivalului 9 notă aparte,
Braţele nervoase, arma de lărie Cind s-aprinde sacru candida-i vilvoare. dobindit merituos aplauzele
pe-o gură de rai, RADU SELEJAN distinctă, întregită de bogă­ entuziaste ale spectatorilor. AURELIAN SIRBU
I.a trecutu-ţl mare. mare viitori Dulce Românie, asta (l-o doresc.
Fiarbă vîdu-d cupe. spumege pocalul
Dacă flii-ţl mîodrl aste le nutresc
Ce-tl doresc eu (le. dulce Românie.
Căci rămîne sltnca deşi moare valul suită de lovituri, In urma că­
Tînâră mireasă, mamă cu amorl R A D U C I O B A N U
Dulce Românie, asta (l-o doresc. rora se destramă tn el, pe O antologie a
Fiii tăi trăiască numai in irăţie rlnd, lumea convenţiilor misti­
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori, ficate, lumea tabieturilor, păs­
burg poeziei româneşti
Vis de răzbunare, negru ca mormintul Viaţa In vecie, glorii, bucurie. „CREPUSCUL" trată cu sfinţenie sub arcadele
Spada la de stnge duşman lumegînd. Arme cu tărie, suflet românesc, pitoreşti ale vechiului
transilvan, Mal întii Si moare
Şi deasupra idrei fluture ca vtntul Vis de vitejie, fală şl mindrie. in război unicul fiu, căruia
Visul tău de glorii falnic triumfind. Dulce Românie, asta ţi-o doresc! spera să-i predea ştafeta ono­ Cunoscutul poet, cercetător
Debutul editorial al scriilo- remarcabil, naraţiunea limpe­ o parte, amurgul lumii din ca­ rabilei profesiuni de avocat. şi editor eminescian, neobo­
lui deveah Radu Ciobanu s-a de. . re lăceo, parte şi avocatul Aceasta este prima lovitură sit animator al râspindirii
petrecut cu citeva luni In ur­ Ca şi nuvela, romanul „Cre­ Moldovan, pe de altă parte, suferită de citadela familială. literaturii române peste ho­
tare, Mihail Steriade, stabilit
mă. cu ocazia apariţiei volu­ puscul" Îşi polarizează acţiu­ metamorfozele holărîloare cc Intervin apoi. pe rlnd, marile de mult timp in Belgia, a pu­
mului de nuvele „După-nmia- nea in jurul figurii avocatului se petrec in viaţa unui om evenimente în istoria poporu­
za bălrinului domn". Cea de a Sever Moldovan, reprezenlant Imbătrînil In slujba falselor lui, toate cu efect înnoitor, dar blicat de curind în Editura
un volum intitulat
„Soveja"
universul
neiertătoare pentru
De la cenaclul doua carto a lui Radu Cioba­ tipic al burgheziei mijlocii idealuri, incapabil să înţelea­ de minciuni pioase ale domnu­ „Anthologie inachev£e de la
nu poale li considerata — tn-
gă că asistă la naşterea unei
dintr-o societale condamnată
tr-un fel — un al doilea de- la pieire, condamnată de către lumi noi, în care omului i se lui Moldovan ; victoria insu­ po^sie roumaine” , cu urmă­
toarea dedicaţie: „Dedic res­
bul, de această dolă In genul islorie să se destrame în flă- redă tocmai ce are mai mult recţiei naţionale antifasciste pectuos această lucrare Exce­
„RITMURI" romanului de o respiraţie e- armate, zorile revoluţiei soci­ lenţei sale Domnului Nicolae
etatizarea.
aliste,
Deci,
pe
picâ mai larga. Intre prima şi
cea de-a doua carie a scriito­ fundalul social-istoric al ro­ Ccauşescu. Preşedintele Re­
rului există legături strînse. Cronica librăriei manului, se petrec schimbări publicii Socialiste România,
Mii ne dimineaţă la ora Criticul Nicolae Balolâ — a­ esenţiale, care se oglindesc, ale c&rui indrumări şi solici­
10. la sediul Casei judeţene utorul cronicii consacrate vo­ implicit, în conştiinţa avocatu­ tudini jn materie de învăţă-
lui, tn viaţa familiei sale.
a creaţiei populare din lumului de nuvele din „Ro­ mînt, cultura şi difuzare a
mânia literara" — n remarcai efirIIg înalte şl purificatoare nevoie : demnitatea şi liberta­ Dincolo de semnificaţiile
Deva, strada Eminescu nr. poeziei s-au soldat cu rezulta­
faptul că nuvela, care a dat ale luplei duse In numele u^ tea in fapte şi-n gindire. Fă- mesajului cărţii, trebuie să re­
17, are Ioc şedinţa de i titlul volumului, ascunde Iu nui ideal nobil. Sever Moldo- ră-nrioiolă că destinul indivi­ marcăm calităţile tehnice ale te prestigioase... M
lucru a cenaclului „Rit­ sine problematica unui roman vnn încorporează, simbolic, dual al lui Sever Moldovan romanului „Crepuscul". Radu Lucrarea cuprinde versuri
muri". Va citi din ultimele posibil. Intuiţia criticului s-a întregul declin al unei clase poartă omprenla tragică a ne­ Ciobanu esle un tradiţionalist reprezentative din Eminescu.
dovedit juslă, deoarece nu­ sociale, care, neavind un crez înţelegerii unui adevăr obiec­ In cel mai bun sens al cuvîn-
sale croaţii poeta Florica Blaga, Arghezi, Bacovia.
vela „După-amiaza bălrinului ferm, o ideologie progresistă, tiv : destinul oricărui compo­ (.u lui. Respinglnd tenlatiile
Jianu ( „Ţara mea*', ,.Cir­ domn" esle punctul de porni­ dispare în clocotul fierbinle nent al societăţii se împleteş­ focile ale experimentelor ste­ Barbu, Pi 1 lat, Goga, Adrian
cuit", „Un cinlec", ,,A ră­ re al romanului „Crepuscul". al marilor prefaceri sociale, te inseparabil cu n soartă co­ rile şi mode literare elemere, Maniu, Vinea, Labiş, precum
tăcit"', „Ruga pentru mine", Dar afinităţile nuvelei cu re­ petrecute în ţara noaslră din lectivă şl că nu se poate trăi prozatorul optează pentru na­ şi creaţii lirice ale unor elevi
centul roman (apărut la Edi­ 19<I4 încoace, Prin urmare, ro­ In afara acestui destin, al unui raţiunea inteligibilă, comuni­
„Imn zilei de azi"). şi studenţi cu debuturi pro­
tura Eminescu) nu sini numai manul „Crepuscul" are ca te­ popor Întreg, fără riscul imi­ cativă, lipsită de exhibiţiile
In continuare, audiţii mă declinul unei lumi perima­ nent al pieirii. inlelectualistc ale incursiunilor miţătoare pe acest lârim.
de ordin lemalie, ci regăsim
muzicale din opera lui te, declin obiectiv, dictat do „Bătrtnul domn" — ctt de fals-filozofice. ' Personajele sa­ In curînd, 'Editura „Miner-
Jnhannes Hrahins. In „Crepuscul” calităţile de legile istoriei. Altminteri şi bine i se potriveşte avocatu­ le trăiesc tocmai prin acel va" va publica o culegere de
netăgăduit ale prozatorului: titlul romanului are o valoare lui acest pseudonim pus In­ conlur sigur pe care autorul îl „Poeme". în ediţie bilingvă
claritatea stilistică, realismul simbolică, reprczentlnd, pe de tre ghilimelel — primeşte o trage cu mina sigură, nu cu ( româno-franceză ) de acelaşi
detaşarea rece, speculativă a
conslructivislului detaşat, ci autor.
cu înţelegerea umană a crea­
In toamna anului 1922 a so­ lungi. Apoi, calm, cu atitudi­ semnări şi un caiet cu porta­ mărea incercările disperate Haţegului, de pe Tirnave şi organizat un ansamblu muzi­ torului care scrie pentru a li
sit, la Liceul pedagogic din ne firească, prietenos, a tre­ tive. ale acestora. N-a ridicat ni­ din alte părţi ale ţării. Vocile cal (care nouă ni se părea i- cilit şi a fi înţeles întocmai.
Deva, ca profesor de vioară, cut printre bănci. A stat de A sunat dc recreaţie. Pro­ ciodată vocea, n-a bruscat pe tinere aduceau în clasa noas­ mens). Cu acesta a dat o se­ Este interesant faptul că roma­ v-1.rFTLi - i r u M n i
absolventul premiant al Con­ vorba cu noi, ne-a întrebat fesorul a ieşit din clasă tot nimeni, găsea cuvinte de în­ tră aleanul doinelor, tonali­ rie de concerte in sala tea­ nul se construieşte din două
servatorului din Praya, tină- ce am studiat la vioară, dacă aşa de liniştit cum venise. E- curajare pentru cei timizi. Pc tăţile arhaice ale colindelor trului orăşenesc Ansamblul planuri temporale In primul
ruf muzician ' Sabin Drăgoi. cunoaştem notele. A început levii erau emoţionaţi, le fuse­ mine mă lăuda că scriu fru­ şi elocvenţa baladelor. In cuprindea cor şi orchestră, rlnd, cu un plan al prezentului
Sosirea noului profesor a pro­ să ne cerceteze viorile, dar seră răscolite amintiri despre mos notele muzicale. Cind timpul acesta, Sabin Drăgoi iar alămurile şi suflătorii fă­ oferindu-ni-se posibilitatea ur­ ANTH0EO<311
dus mare emoţie in rindurile noi ne dam seama că in acel locurile dragi, unii mai fredo­ vedea un elev că n-o poate nota mereu in caietul său, ceau parte din fanfara regi­ măririi personajelor atit din
elevilor, care aflaseră de stu­ timp ne cercetează pătrunză­ nau încă obsedaţi de stingă- scoate in nici un chip la ca­ tratiscria cintecele pe note. mentului de grăniceri din lo­ prisma prezentului lor — adi­
diile strălucite ale acestui fiu tor pc fiecare. Nc-a inlrcbat cia cu care au cîntat Au ur­ păt, lua vioara din mina a­ Uneori cerea cile unui coleg calitate. Cind aveam timp, a­ că prin prisma a ceea ce au IN A G M IM lE
de ţăran dintr-o comună de de unde sîntem, dacă pe la mat, in săptămînile următoa­ cestuia şi continua el exer­ să repete clntecul. Rareori se sistam la repetiţii aciuat un­ devenit — şj în al doilea rînd,
pe Valea Mureşului, din ju­ noi oamenii ctntâ şi dacă sint re, lecţiile de vioară. La în­ ciţiul, spre marea noastră bu­ intimpla să ceară să i se ciu­ deva intr-un colţişor. Mă e­ prin optica trecutului lor —
rul Săvirşinului. cintcee frumoase, dacă nouă ceput ne arăta cum se acor­ curie. Uneori cînta împreu­ te a treia oară. Din cind (n moţiona extraordinar amploa­ cind doreau să devină ceva, DE i l
...Eram într-a cincca. In­ ne place să cintăm. S-a lă­ dează vioara — lucrul aces­ nă cu elevul scos la lecţie, a- cind, in timp ce transcria, rea ce o luau exerciţiile mu­ să permanentizeze un ideal ce
tr-n zi însorită dc toamnă, ne sat din nou liniştea in cla­ ta se desfăşura ca un adevă­ jutîndu-l să simtă partitura, fluiera melodia. Cu mare plă­ zicale. Nu mai auzisem nicio­ nu era făcut să dureze.
aflam in clasa noastră de la să, profesorul parcă s-a închis rat ritual. Primele acorduri să înţeleagă ritmul, să lege cere vedeam cum reproduce dată aşa ceva. Mă impresio­ Romanul „Crepuscul" este m m m
etajul al doilea, cind cine­ in el... Apoi, blînd, adresin- pc care arcuşul din mină pro­ corect melodia Şi să o nuan­ el cintecul, de astă dată fre­ na şi faptul că de bagheta a­ un bun roman social, care in­
va ne-a anunţat fu recreaţie du-se întregii clase, ne-a cc- fesorului le realiza atingind ţeze. Profesorul işi adapta rit- donat după note. Lecţiile tre- cestui ttnăr profesor ascul­ vestighează o problematică in­
că a sosit noul profesor de tau bărbaţi cu mustaţă şi 0-
vioară. Aflasem de la vechiul chelari, unfi dintre ei cărunţi; teresantă, delicată, cu curaj, mmmwmwm
nostru profesor că în curind ascultau de asemenea femei francheţe, fără echivocurj Ide­
vioara ne va fi predată de şi ascultau militarii din fan­ atice, In spiritul unei litera­
un suplinitor, pe cind el — fara regimentului.
profesor titular — va preda AMINTIRI DESPRE SABIN DRĂGOI In faţa arătosului ansam­ turi care are menirea să-şi ra­ • * 'HM «a «b 1 . .—m
in continuare muzica vocală. blu muzical, Sabin Drăgoi mi cordeze mesajul In valoarea
Aşteptam cu emoţie să-l ve­ se părea mai distant decit in tradiţiilor artei progresiste ro­
dem. Un coleg, care pindise faţa clasei noastre şi uneori mâneşti. Coperta volumului editat sub
spre cancelaria profesorilor, mai sever. Îngrijirea poetului Mlti&ll 6ie-
a venit in grabă in clasă, a- Doi ani a fost Sabin Drăgoi AL. COVACI rlade.
nunţindu-ne că noul profesor rut să ne glndim ce cîntece cite două strune deodată ne mul după posibilităţile elevu­ ceau repede şi toţi elevii re­ profesor la $eoa!a normală
urcă spre etajul nostru, îm­ din satul nostru ne slnt mai înfiorau; era o distanţă i­ lui. Se lumina la faţă ori de gretam că s-a terminat ora. din Deva, primii săi ani de
preună cu directorul Constan­ dragi. Ne privea liniştit şi, mensă intre sunetele acestea cite ori vedea că realizăm u­ Sabin Drăgoi locuia împre­ profesorat. Apoi a fost numit
tin Sporea. Au urmat clipe după un timp, ne-a întrebat: limpezi şi sonore şi scîrţiitu- nele progrese şi n-a trecut ună cu soţia sa intr-un imo­ director la Conservatorul din
de tensiune pină cind s-a des­ Care dintre voi vrea să cln- rilc noastre. Puţini erau ele­ mult timp pină să observăm bil al şcolii rezervat pentru Timişoara.
chis uşa. A intrat. cu pas a­ te ceva de la el de-acasă ? E­ vii care cîntau la vioară du­ cum căpătăm o digitaţie mai oaspeţi. După-amiaza veneau Plecarea sa ne-a lăsat in Posta literară
păsat, mai iutii directorul, iar moţionat, un coleg, Crtsnic, a pă note, cu oarecare acurate­ sigură, iar fraza muzicală de­ amindoi cu ulciorul la o /în­ suflet o adincă părere de rău,
după el, liniştit, Sabin Dră­ început o doină ; mai curajos ţe, un exerciţiu pe două-trei venea mai limpede, mai curgă­ tina din curtea şcolii, vestită dar in acelaşi timp eram cu­
goi. Noul profesor, de statu­ a cintat Munteanu, apoi O- portative. Cel mai indemina- toare şi mai melodică. Nicio­ prin apa rece pe care o con­ prinşi de mîndric că profe­ Curcă Arlstlcă — Flunedoa- Emil Lurcl — Hunedoara,
ră măruntă, brunet şi palid, prea, Tirşia şi alţii. S-a spart tic la vioară, in clasa noas­ dată orele de vioară nu erau ţinea. Pentru mine era lucru sorului nostru i s-a făcut o ra Acelaşi răspuns ca data Dolly — Haţeg. Strofe cu­
cu faţa conturată geometric, gheaţa. Aproape fiecare voia tră, era un consătean al meu, plictisitoare. După ce un nu­ de mirare că doamna căra cinste aşa de mare. Doi ani
avea sprincene bogate, In li­ să arate cum se cintă pe la Constantin Luca. Acesta prin­ măr de elevi işi cîntau exer­ ulciorul, iar soţul o ducea pe ne-a fost profesor, dar ce ani trecută ; poezia istorică esle minţi | chiar dacă cele mai
nie dreaptă, iar părul tl pur­ ei. Uitasem de vioară — doi­ dea insă cu mare uşurinţă ciţiile pregătite pentru lecţia ea de braţ. bogaţi! Faima profesomilul ceva mai mult decît o lecţie. multe stnt scrise îngrijit, de­
ta tuns scurt. Noi aşteptam nele, colindele, cintecele de cintecele după ureche ; cu no­ respectivă, lua el vioara şi /I Inlflneam uneori pe stra­ creştea, iar foştii elevi de la Încercaţi să studiaţi modelele notă tn general un nivel de
in picioare. A urmat un mo­ nuntă, strigăturile de la horă tele nu stătea nici el prea ciuta cite un exerciţiu nou dă ; era concentrat şi fluiera, şcoala dc pe Valea Mureşului genului din creaţiile scriitori­ începător. Pe alocuri se obser­
ment dc linişte adincă. Noul se succedau neîntrerupt. In grozav; ba unii colegi îl în­ cuprins in metoda după care îmi părea ciudat şi faptul că se mîndreau că le-a fost das­ lor români clasici şi contem­ vă unele imitaţii după o poe­
venit şi-a rotit calm privirea timpul acesta am băgat de treceau. învăţam şi nu rareori se in­ fluiera de unul singur pe căl. porani. zie ce se vrea cu orice preţ
peste întreaga clasă. /»t pu­ seamă cu toţii că profesorul Niciodată Sabin Drăgoi nu timpla să lase metoda la o stradă. Multe lucruri le-am Sub castanii de lo poalele „filozolică". Trebuie să deve­
ţine cuvinte, directorul ne-a işi apleca atenţia mai mult se enerva de stîngăciilc şi parte şi să improvizeze lu­ inţeles mai tirziu. cetăfii Deva şi-a purtat visu­ A. Atanasescu — Hunedoa­ niţi mai personali tn stihuri.
prezentat pe tinărul profesor, asupra doinelor şi colindelor. nepriceperea noastră. Calm şi cruri noi. In clasă atunci era Noi elevii, in curtnd ne-am rile, a creat şi a glndit unul ra. S-ar cuveni ca după attia Mai trimiteţi.
care, cu această oră, îşi în­ Din cind in cind, işi nota ceva blînd, cerea fiecărui elev să adevărată sărbătoare, eram e­ dat seama ca directorul Spo­ dintre ctitorii de seamă ai vreme de cînd aţi debutat W
cepea cariera sa didactică. in carnetul său şi întreba pe ciute cum poate el. Dovedea moţionaţi, îi admiram măies­ rea, care manifesta severita­ culturii noastre muzicale şi ne bucurăm de împliniri, dc Dumitru Peneş — Deva, loan
După ce a plecat directorul, cite un elev, după ce acesta înţelegere şi răbdare pentru tria şi doream să ne etnte te faţă de unii profesori, chiar chipul i-a rămas viu in me­ realizări mai mari în creaţiile Chlraş — Petroşani, loan I a ­
Sabin Drăgoi nc-a făcut semn işi termina cintecul, cum sc liecarc, chiar şi pentru cei mereu. Cind vedea că execu­ in vederea noastră, avea eu moria elevilor care îl priveau dv. E drept, aproape toate po­ ca ■— Brad. Semne îmbucură­
cu mina să stăm jos. El a numeşte şi de unde este el. mai neîndemînatici. Unii, mai tarea lo vioară a exercitiilor totul altă atitudine faţă de cu sfială şi dragoste şj care eziile trimise recent cuprind toare, subminate însă In cele
rămas in picioare, nu s-a in- Către sfirşitul orei ne-a spus puţin înzestraţi, copleşiţi de merge mulţumitor, ne cerea Sabin Drăgoi. i-au urmărit cu emoţie ascen­ lucruri frumoase dar., reuşi­
d>ei>tat spre catedră. Din nou titlul metodei dc vioara ce emoţie, realizau sonorităţi ce să punem vioara in cutie şi Respectul nostru faţă de It- siunea de-a lungul deceniilor. tele sc opresc undeva Ia ju- mai multe cazuri de o mono­
liniştea a cuprins clasa. Ne-a trezeau )X)Jta de ris a clasei, cu toţi; porneam colindul i­ nărul profesor a crescut ji măUilea drumului. N-ar fi rău tonie care dizolvă tensiunea
privit cu atenţie pe fiecare; urma să' ne-o procurăm. ne-a dar ne stăpineam văzind răb­ maginar prin satele de pe mai mult, cind am văzul cum, Conf. univ. dr. ca în locul umbrelor şi negu­ internă a ideii. Maî trimiteţi.
clipele păreau extrem dc cerut să avem un caiet de in­ darea cu care profesorul u r­ Valea A Iureşului, din Ţara intr-un timp foarte scurt, a ALEXANDRU TOHANEANU rilor să faceţi loc soarelui şi
luminii,.. Red.