Page 1 - Drumul_socialismului_1971_09

W « .
PROLETARI D IN TO A T E ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V A ! Preşedintele

Consiliului de Stat,

m O LAt CtACŞtSCC,

a prim it pe directorul

executiv a! OkUlII

Preşedintele Consiliului de A participat Corneliu Mâ-
Stat, Nicolae Ceauşescu, a nescu, ministrul afacerilor ex­
primit marţi după-amiază pe terne.
Ibrahim Helmi Abdel-Rahman, Cu acest prilej a avut loc o
directorul executiv al Orga­
nizaţiei Naţiunilor Unite pen­ convorbire care s-a desfăşu­
ANUL XXIII. Nr. 5 178 MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1971 tru dezvoltarea industrială. rat intr-o atmosferă cordială.
4 PAGINI - 30 BANI

Şedinţa | Un nou magazin încheierea Congresul internaţional
lucrărilor
i celei de-a 21-a de logică, metodologie

Comitetului Executiv intercooperatist Conferinţe şi filozofia ştiinţei

ia Hunedoara |
internaţionale Cel de-al IV-lea Congres newtonian al explicaţiei' ? G.
Patzîg (R.F. a Germaniei) de­
9 internaţional de logico, meto­ spre : „Aristotel, Lukasiewicz
dologie şi filozofia
ştiinţei a
al Comitetului Centrai doara tşl îmbogăţeşte Hune- j Pugwash continuat marii in aula şi am­ si originile logicii cu mai mul­
Azi.
municipiul
re- )
te valori" ; E. Scheibe (R.F, a
fiteatrele Universităţii din Bu­
ţeaua comercială cu un nou i
Marţi s-au încheiat la Sina­
magazin. Este vorba despre ; ia lucrările celei de-a 21-a cureşti. Germanici) despre: „Explica­
rea aproximativă D-N şi dez­
Agenda de lucru din această
magazinul de prezentare şl Conferinţe internaţionale Pug­ zi a cuprins o serie de prele­ voltarea fizicii". Expunerile au
In- I
desfacere al asociaţiei
suscitat interesul ^participanţi­
wash, la care au participat pe­
al Partidului Comunist tercooperatlste care s-a a- ! — savanţi de renume mondial, personalităţi ale vieţii ştiinţi­ lor la congres, ele fiind ur­
geri suslinute de
cunoscute-
ste 100 de oameni de ştiinţă
menajat şl se deschide pe ;
mate de ample şi vii dezba­
internaţionale. Prof. H.
fice
strada Libertăţii nr. 33.
repre­
specialişti şi experţi,
In programul aceleiaşi zile a
j Aici se desfac pentru J zentanţi ai unor universităţi Schnelle (R.F. a Germaniei) a teri.
vorbit despre : „Probleme ale
; populaţie diverse produse Si asociaţii ştiinţifice — din 32 lingvisticii teoretice" ; prof. U. figurat, de asemenea, dezba­
de ţări ale lumii. In şedinţa
terea în cadrul a două simpo­
: c a ; legume, preparate din
Român j carne, brtn2eturl. peşle, ar- zidată de prof. H. Alfven, lau­ spre ; „Insolvabilitatea algorit­ zioane a unor probleme actu­
Matîajasievjtch (U.R.SS.) de­
plenară finală, care a fost pre­
j tlcole de artizanat şl altele.
ale şi controversate din ştiin­
mică a
problemei a zecea a
reat al Premiului Nobel, pre­
Prin acest magazin
coo-
;
In continuare au fost pre­
\ peratlvele agricole îşi pot şedinte de onoare al Pugwash, Iui Hilbert" ; prof. L. Mink ţele psihologice şi logice.
„Divergenţa
(S.U.A.) despre:
j valorifica surplusul de pro- au fost prezentate şî discu­ dintre istorie şi sociologie in zentate comunicările înscrise
celor cinci
tate concluziile
j duse agroallmentare, pre- pe ordinea de zi o lucrărilor.
In ziua de 31 august 1971 a avut loc judejene pentru pregătirea activiştilor j cum şl produsele obţinute grupe de lucru ale Conferin­ filozofia recentă a istoriei" ; Comunicările au fost urma­
ţei, constituite pe problemele
şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al de partid, ai organizaţiilor de masă şi j din activităţile anexe In- securităţii europene, dezarmă­ Acad. A. Joja (România) de­ te de ample dezbateri.
spre: „Problema universalului
| dustriale, contribuind ast- rii, măsurilor internaţionale Lucrările reuniunii continuă.
P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae obşteşti, precum şi propunerile de orga­ | lei la mal buna aprovizto- pentru prevenirea şi lichida­ la Aristotel" \ E. McMullin (Agerpres)
Ceauşescu, secretarul general al Parti­ nizare a Institutului pentru pregătirea I nare a populaţiei munlcl- rea conflictelor locale, îmbu­ (S.U.A.) despre: „Conceptul
I plulul Hunedoara. nătăţirea colaborării şi coope­
dului Comunist Român. cadrelor de conducere din economie şi rării între state şi combate­
Au participat miniştri şi şefi ai unor administraţia de stat. i _______ rea efectelor poluării mediu­ Declaraţiile unor personalităţi
lui ambiant.
instituţii centrale. Comitetul Executiv al C.C, al P.C.R. Prof. J, Rotblat, secretar ge­
In cadrul şedinţei au fost examinate a mai adoptat hotâriri cu privire la exe­ neral al Pugwash, a enunţat ştiinţifice participante la cea
apoi principalele acţiuni şi în-
şi aprobate propunerile privind îmbu­ cutarea unor lucrări de investiţii, modi­ tîlniri pe care şi le propune
ce se va de-a 21-a Conferinţă Pugwash
nătăţirea activităţii Academiei de invâ- ficarea Decretului pentru organizarea şi j Miron Nlcolescu, mişcarea Pugwash pînă la vi­
itoarea conferinţă
ţâmînt social-politic „Ştefan Gheorghiu" ; funcţionarea Băncii de Investiţii, precum I membru străin al tine la Oxford (Anglia), între
lărgirea şi reorganizarea şcolilor inter- şi cu privire la alte probleme curente. 7 şi 12 septembrie 1972. In La Sinaia s-au desfăşurat întîî să-mi exprim admiraţia
continuare, o serie de partici­
i Academiei poloneze panţi au făcut sugestii privind lucrările celei de-a 21-a Con­ personală pentru politica ex­
dv.
ternă promovată de ţara
ferinţe
Pug­
internaţionale
extinderea, diversificarea şî wash, la care au participat pe­ E o politică inteligentă şi con­
de ştiinţe creşterea eficientei acţiunilor ste 100 de cunoscuţi oameni secventă, bazată pe principi­
de viitor ale mişcării Pug­ de ştiinţă — laureaţi ai Pre­ ile universal recunoscute, ca­
Competenţa şi râspLndere<. : ; Populare Polone din Bucu- dere, prof. H. Alfven a mulţu­ miului Nobel, experţi, repre­ re trebuie să stea la baza re­
wash.
academicieni,
Republicii
La Ambasada
Rostind cuvintul de închi­
laţiilor dintre state : indepen­
specialişti şi
j reştî a avut loc,' marţi la a- mit -gazdelor, Comitetului na­ zentanţi ai unor universităţi, denţa, suveranitatea, neames­
a­
tecul în treburile interne,
institute şi asociaţii ştiinţifice
ţional român Pugwash, pentru din 32 de ţări. vantajul reciproc. In lumea
j miază, festivitatea înmlnă-
colectiva - orientate ferm spre : rii Diplomei de membru ospitalitatea de care s-au hu- această conferinţă Pugwash au contemporană este deosebit de
la
O serie de participanţi
curat participanţii, pentru con­
ţară,
ca
important
fiecare
desfăşurării
diţiile asigurate
■ străin al Academiei polone-
• ze rie şliinte, academicia- conferinţei. avut amabilitatea să răspundă mare sau mică, să respecte
acesle principii, să insiste a­
DEZVOLTAREA i nului Mîron Nlcolescu, pre- desfăşurat şedinţa Comitetului misul „Agerpres" la Sinaia, supra dreptului fiecărui stat
Ia întrebările adresate de tri­
In cursul după-amiezii, s-a
de a-şj urma propria cale de
Academiei Repu-
: şedinţele
I. Socaciu :
care
Permanent al Pugwash,
; blicii Socialiste România. a aprobat documentul final al Prof. Bern.ird T. Peld, rie dezvoltare".
Abordind unele aspecte ale
conferinţei.
DE MATERII (Agerpres) (Agerpres) la Universitatea Cambridge dezarmării, reputatul fizician
(S.U.A ) i
„Aş vrea ca
mai
american a subliniat că „A*
ccastă problemă este una din
cele mai importante ale zile­
Dezvoltarea continuă o ba­ dul exemplar în care s-au neferoase, fier, bauxită, obţi- logice Deva. Pe lingă îndepli­ lor noastre. Se impune cu a-
zei de materii prime a tării, angrenat la înfăptuirea sarci­ nînd în acelaşi timp depăşiri nirea indicatorilor cantitativi cuitafe realizarea unor măsuri
prin creşterea extracliei de nilor trasate de partid în do­ de 10,1 şi 103 la sută la pro­ şi de eficienţă stabiliţi,, aceas­ TEHNOLOGIILE AVANSATE - LA BAZA
substanţe minerale utile şi meniul dezvoltării bazei de ducţia de utilaj minier şi pie­ tă unitate care îşi desfăşoa­
valorificarea superioară a a­ materii prime. Aceasta se ex­ se de schimb. Aceste reali­ ră activitatea de cercetare (Contmua/e în pag. a 4-a)
cestora, se înscrie în galeria primă deosebit de evident zări sînt urmarea eforturilor geologică în perimetrul cen­
problemelor esenţiale ale ac­ prin valoarea şi semnificaţia tuturor colectivelor, în rinriul tralei a reuşit ca prin lucră­
tualului cincinal. realizărilor dobîndite în pri­ cărora la loc de frunte se si­ rile executate să definească SPORIRII RECOLTILOR Dl GRIR SI ORZ
Este firesc, deci, ca aduna­ mul semestru al cincinalului. tuează I.M. Barza, i.M. Bocşa, elemente noi in cunoaşterea ! La^ propunerile |
rea generală a reprezentanţi­ Din darea de seamă asupra I.M. Dobreşti, exploatările 9
lor salariaţilor de la Centrala activităţii C.M.N. Deva, pre­ miniere Ruşchita, Săcârîmb şi importantelor zăcăminte de pune întrebarea : căror factori solului, o dată cu arătura in-
substanle minerale utile de la
minereurilor neferoase Deva zentată de ing. Aurel Lăpuş- Atelierele centrale Crişcior. Cooperativa agricolă din
— organism economic a că­ Ohaba-Ponor, Muncel-est, Ve- Uăpuşnic se numără printre se datoresc aceste rezultate ? corporîndu-se sub brazdă în- | cetăţenilor !
rui activitate esle subordo­ tcl, Hondo) şi altele. unităţile care au obţinut re­ Cu privire la cultura griu­ grâşămîntele chimice în doze
nată spre acest scop — să Raportul consiliului de ad­ zultate meritorii la culturile lui se poate arăta că amplasa­ de cîte 250 kg superfosfat şi
se fi orientat ferm spre dez­ Adunarea generala a reprezentanţilor ministraţie evidenţiază pro­ de cereale pâioasc, Lansînd, rea s-a făcut în lunca rîului renul s-a menţinut în stare | Două noi |
200 kg azotat la hectar. Te­
baterea competentă şi res­ grese însemnate şi în creşte­ la începutul acestui an, che­ curată de buruieni prin dis-
ponsabilă a acestei probleme salariaţilor de la Centrala rea eficienţei activităţii eco­ marea la întrecere între coo­ SCHIMB cuirî repetate pînă la însă- ; trasee I
perativele agricole din judeţ,
majore pentru economia na­ nomice. Productivitatea mun­ care a avut drept obiectiv de­ mînţare. Pregătirea patului
ţională. minereurilor neferoase Deva cii a sporit fată de prevederi păşirea producţiilor planifica­ germinativ s-a realizat cu
Minerii fruntaşi, maiştrii, te în toate sectoarele de activi­ DE EXPERIENŢA 10-12 zile înainte de începe­ i de autobuze i
inginerii, cercetătorii, cadrele cu aproape 5 la sută, determi­ tate, conducerea unităţii, sub rea semănatului. Incorpora­ ■
de conducere, ceilalţi repre­ nând în proporţie de 83 la su­ îndrumarea organizaşi de rea seminţelor în sol s-a fă­ ; îmbunătăţirea continuă a j
zentanţi ai salariaţilor au că, preşedintele consiliului de Activitatea de cercetare tă depăşirea planului de pro­ partid, a luat măsuri pentru Mureş, pe terenuri unde cul­ cut cu semănătoarea SU-29. ! transportului de călători I
salutat .prezenţa )o adunare a administraţie, rezultă că toate geologică a întrunit de ase­ ducţie. Aceasta datorită în punerea în valoare a întregu­ turile s-au compromis în anul lucrarea fiind terminată îna­ j stă mereu atît în atenţia j
tovarăşilor Bujor Almăşan, colectivele din centrală, a că­ menea aprecieri pozitive. Pla­ principal promovării metode­ lui potenţial productiv al u­ 1970 din cauza inundaţiilor. inte de sfîrşitu] decadei a i întreprinderii de transpor- j
ministrul minelor, petrolului ror activitate se desfăşoară nul de lucrări a fost realizat nităţii, pentru folosirea cit Imediat după retragerea apei doua a lunii octombrie. I turl auto. cit şl a cetăţeni- j
şi geologiei, Ştefan Almăşan, In prezent sub semnul unei în proporţie de 105,8 la sulă, lor moderne de mare randa­ mai judicioasă a pâmîntului şi zvîntarea terenului, s-a tre­ i lor. Propunerile lor au fost j
secretar al Comiletului jude- puternice şi entuziaste mobi­ executîndu-se un volum de ment care deţin în prezent o prin aplicarea tehnologiilor cut la executarea arăturii de TRAIAN SUBA i „puncte de pornire" în mul- j
lean de partid, Petre Furdui. lizări pentru a transpune în peste 17 000 m galerii, 640 m pondere de 43 la sută în tota­ înaintate specifice fiecărei cul­ bază pe întreaga suprafaţă — preşedintele C.A.P. lăpuşnic te trasee de autobuze, azt {
preşedintele Uniunii sindica­ viată programul de educare puţuri, 1 400 m suitori, 17 500 lul extracţiei de minereuri. turi. Eforturile depuse de că­ 80 de hectare. Arătura s-a e­ apreciate pentru utilitatea }
lelor din ramura mine şi e­ comunistă elaborat de tovară­ m foraje, precum $i alte lu­ tre cooperatori şi mecaniza­ xecutat la adîncimea de 25-28 lor. Studiul unor asemenea j
nergie electrică. şul Nicolae Ceauşescu, au ob­ crări care au evidenţiat noi Sporirea -.productivităţii mun­ tori în această privinţă se cm, în agregat folosindu-se propuneri a dus la deschl- !
Este un titlu de cinste pen­ ţinut realizări de prestigiu. zone cu potenţial de substan­ cii, reducerea consumului spe- concretizează în producţiile grapele cu colţi. Atenţie deo­ (Continuare in . pag. o 2 °) derea. o dată cu începutul !
tru colectivele celor 5 între­ Pianul producţiei globale şi ţe minerale utile, au adus ele­ sporite obţinute la grîu şi Orz. sebită s-a acordat fertilizării lunii septembrie, a două noi j
prinderi, 4 exploatări si 2 a- marfă a fost depăşit pe cen­ mente suplimentare In cu­ LAURENTIU V1SKI Astfel, pe întreaga suprafaţă trasee pentru călători. Este j
leliere care alcătuiesc centra­ trală cu 5,9 şi respectiv 5,8 noaşterea cantitativă şi cali­ cultivată cu grîu s-au realizat, vorba despre cursa Inter- j
la, pentru organizaţiile de la sută. In primul semestru, tativă a rezervelor. Rezultate în medie, cîte 3 573 kg boabe j Judeţeană Brad—Deva—Arad j
partid ce acţionează în aces­ centrala a furnizat suplimen­ deosebite pe această linie a la hectar, iar la orz produc­ ! şt de traseul Deva—Fornă-
te unităţi, pentru specialiştii tar economiei naţionale im­ obţinut întreprinderea de (Continuare * in pag. ia Z*a) ţia înregistrată este de 3 560 ! dle—Sullghete.
şl cadrele de conducere, mo­ portante cantităţi de metale prospecţiuni şi explorări geo­ kg boabe la hectar. Fireşte, se Parcurgînd distanţa de
198 km în 5 ore şl 38 de ml- ;
nute (plecare din Brad la
ora 6, din Deva la ora 7, cu
sosire în Arad la 11,38), au-
C U C IIIli SI REPARATIIIE SC 01ARE LA 9SA I Zam şl Lipova tace legătura j
de
I tobuzul care fncepind
azi străbate localităţile Tlla,
t f f f I auto directă cu oraşul dc \
| reşedinţă a judeţului Arad. S
Prin deschiderea acestui
Pentru invftţăminlul de cul­ nelor locale a făcut ca aceste pă plecat la Brad (cu treburi zilele în sac*. La ora 15, cînd nu susţine afirmaţia interlocu­ traseu, judeţul nostru dis­
tură generală, data de 1 sep­ inslîtutiî să fie gata pentru în­ importante, fireşte...) patru lu­ am vizitat şcoala, n-am văzut torului noslru. pune de mijloace auto di­
tembrie înseamnă începutul ceperea unui nou an de mun­ crători profită de umbră. Lu­ nici urmă de constructor. Şti­ Este cazul că inspectoratul recte pentru călători cu
anului de învăţâmînt şi tot­ că. Foarte bine se prezintă crările ou început Ia şcoala am că în construcţii, in situ­ şcolar să exercite în zilele toate judeţele limitrofe.
odată termenul scadent al Şcoala generală din Baia de din Ribicioara în data de 27 aţii urgenţe, ziua de lucru se care au mai rămas o verifi­ Cel de-al doilea traseu
conslrucliilor şi reparaţiilor Criş, unde, de fapt, au fost august (?!) şi merg cu încelî- prelungeşte. {Echipa aparţine care sistematică a situaţiei e­ — pentru deschiderea căru­
şcolare. Recenta şedinţă a Co­ terminate lucrările la toate nitorul din lipsă de materiale. I.G.C.L. Deva). xistente şi, împreună cu or­ ţa cetăţenii au depus multe
mitetului executiv al Consi­ şcolile dîn raza comunei. Am La nici una din şcolile a- ganele locale ale puterii de ore de muncă la amenaja­
liului popular judeţean a ana­ întilnit şi cadre didactice o- eesten nu am intîlnit de fapt stat, să ia măsuri urgente pen­ rea drumului spre Sulighete
lizat în delaliu siluatio lucră­ cupole cu pregătirea deschi­ nici cadrele didactice, nici or­ tru ca 15 septembrie să gă­ — împlineşte vechi dolean­
rilor de construcţii şi repara­ derii de Ia 15 septembrie, c- R A I D ganele locale direct interesa­ sească toate unităţile şcolare BobliiAtoarca IrLnA Hrlbal, de la F.F.A , „V Iscoza* Lupen), este ţe ale cetăţenilor din sat :
ţii ale unilătilor de învăţâmint levi muncind la recoltarea le­ te de executarea la timp a lu­ în cele mai bune condiţii de n lucrătoare vrednică 91 conjllln eloasâ. transportul elevilor spre
din judeţul Hunedoara. Con­ gumelor de pe lotul şcolar la crărilor. desfăşurare a procesului in- Foto: N. G H EN A şcolile din Fornădle şl De­
cluzia ce a rezultat in urma Şcoala generală din Vala de Tot la data de 1 septembrie, structiv-educativ.
analizei a fost aceea că şco­ Jos (dar de ce numai la cen­ Trustul de construcţii Deva, Unităţile de construcţii care va. ca şl al salariaţilor spre
lile, consiliile populare muni­ trul de comună?), la Vălişoa- „De abia am adus schelele şi prin şantierul IV Brad. trebu­ s-au angajat să execute lucră­ locurile de muncă. Aceste
cipale, orăşene$li si comunale, ra (pe toată raza comunei), asta pentru că ne-au ajutat ia să dea in folosinţă un in­ rile trebuie să-şi respecte con­ criterii au sta! şl la baza
precum şi Inspectoratul şcolar Podele, toate şcolile din co­ oamenii din sat" — ne spunea ternat cu 120 de locuri la Ca­ tractele şi să-şi concentreze orarului de mers al auto­
judeţean au obligaţia să ia muna Băi(a etc. zidarul Gheorghe Badea. sa de copii din Baia de Criş. eforturile, asigurînd cu mate­ ll\l PAGIMA A ll-A buzului. care-şi va începe
toate măsurile pentru execu­ Au mai rămas şcoli şi săli Mai sînt două sâplămînî pî- Lucrările sînt însă extrem de riale şi forţă do muncă unită­ cursa în ziua de 3 septem­
tarea în cel mai scurt timp, de clasă, puţine, e drept, care nă cind elevii vor veni la mult rămase în urmă. Ingine­ ţile şcolare unde au deschise brie, pleclnd din Sullghete
adică pînă la deschiderea ri­ încă nu sînt pregătite să-şi deschiderea noului an şcolar, rul Petru Lemle dădea asigu­ şantiere de lucru. Bineînţeles, la ora .6. Cele trei curse zil­
nului şcolar, a tuturor lucrări­ primească oaspeţii. dar la Vaţa de Sus, după cum rări solemne că pînă la 10 un aport însemnat trebuie să IU P rofesorii/ de ştiinţe sociale— activist nice. ultima avind plecarea
lor. La Ribicioara, localitate arată şcoala, nu se ştie încă septembrie interiorul interna­ şi-l aducă, prin muncă patrîo- de partid din Deva )a ora 18.30. vor fl
Am vizitat, în ajunul terme­ greu accesibilă, şcoala se gă­ unde va avea loc acest eve- tului va putea fi dat în folo­ lică, părinţii şi elevii, coope­ în măsură să satisfacă ce­
nului scadent, cîteva din a­ seşte în reparaţie capitală. Lu­ nimenl. sinţă Bine ar fi dar lipsa u- rativele agricole de producte. §£ Frumuseţea sobră a responsabilităţii rinţele, justificate, ale cetă­
ceste şcoli. crează aici un grup de zidari Aceeaşi situaţie şi la Căi- neî părţi din lemnărie (feres- Roid realizat oe ţenilor dîn satele pe care Ie
Am intîlnit şcoli unde inie-, de la I.G.C.L. Brad. Este ora nelu de Sus, unde se( lucrea­ Ire, uşi), a instalaţiei sanitaro, C. DROZD şi străbate autobuzul.
resul conducerii lor şi al orga­ 14 şi, în lipsa şefului de echi­ ză după metoda „n-au intrat a parchetului Ia parter, etc. M. BODEA