Page 10 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 10
2 D R U M U l SOCIALISMULUI O Nr. 5 180 VINERI 3 SEPTEMBRIE 1971
EXISTĂ S O N M f ll Şl POSIBILITĂŢI SĂ SE
OBţlNĂ PRODUCŢII TOT MAI MARI DE GRlU
Ce măsuri
La consfătuirea judeţeană privind cultura griului s-a subliniat că cerealele păloase
au o importanţă deosebită pentru economia naţională, fa pt ce impune ca în fiecare
unitate agricolă să fie luale măsuri eficiente In scopul val orificăril superioare a rezerve-
lor de creştere a producţiei la unitatea'de suprafaţă,
Materializării unui asenic nea obiectiv, prin asigurarea încă de pe acum a unei teme- trebuie aplicate
Iii trainice recoltei viitoare, trebuie să^i fie subordonate toate eforturile organizaţiilor
de partid, organelor agricole Judeţene, conducerilor unită ţilor agricole, tuturor coopera- Cunosctnd efl fertilizarea te
lorilor şi mecanizatorilor în c ampania agricolă de toamnă, renului este un factor chele
In pagina de faţă prezen tăm principalele aspecte şi co ncluzli reieşite din dezbateri- pentru sporirea recoltei de ce pentru a pregăti
le consfătuirii, care au constl tuit un valoros schimb de experienţă reale pâionsc, la C.A.P. Bre
tea Şiretului s-nu luat măsuri
In vederea administrării In-
grAşftmintelor chimice, respec
tiv a superfosf aiului. La e- temeinic
xccutnrcn Acestei lucrări o
contribuţie de scamă şl-a a-
<l«s-o şi mecanizatorul Gheor-
Şlie Simultte. Important de re recolta viitoare
Ir toate unităţile agricole s o c ia le ţinut este că o atenţie deose
bită se acordă rcparttz&rll uni
forme a Îngrăşămintelor folo
site şl respectării unei propor Din programul prezentat la
'Rezultatele bune obţinute io Simeria de pe 160 ha cile 3 550 mari diferenţe între producţii ţii optime Intre «zot şi fosfor. consfătuire privind sporirea
producţiei in anul următor, ca
ncest an la cultura griului de kg, C.A.P. Bobîlna de pe 205 le obţinute în cadrul acelo re sintetizează experienţa <i-
monstrează faptul că şi în con ha cîte 3)86 kg, C.A.P. Aurel raşi unităţi. Or, experienţa a cumulată şl propunerile (acu
diţiile pedoclimatice ale jude Vlaicu de pe 189 ha cite 3 053 dovedit că dacă se aplică în te. se impun atenţiei o scrie
ţului nostru se pot obţine pro kg, iar C A P. Geongiu, de pe tregul complex de lucrări ce de măsuri obligatorii pentru
ducţii mari. Acest lucru este 310 ha, cite 3048 kg la hectar. rut de tehnologia griului se toate unităţile agricole din ju
dovedit de realizările ferme Producţii cuprinse între 2 500 pot obţine producţii mari şi deţ. Tn primul rînd se deta
lor întreprinderilor agricole — 3 000 kg la hectar au obţi constante pe toate suprafeţele şează necesitatea unei bune
de stat şi ale multor coopera nui şi cooperativele agricole cultivate, în toate unităţile şi amplasări a griului după plan
tive agricole de producţie. din Cristur, Repoltu Mare, In fiecare an agricol. Dacă te premergătoare timpurii sau
Toate unităţile agricole so- Foii, Prlcaz, Brîznic şl altele. cele 30 de cooperative agrico după prăşitoare, care asigură
ciolisle care au asigurat cul Sînt demne de evidenţiat e- le care au realizat o produc fie transportate în ctmp şl în dităţii solurilor, cunoscînd cS eliberarea terenului pînă ccl
turii de grîu un «grofond co forlurile făcute şi realizările ţie medie sub 1 000 kg la hec corporate sub brazdă. statul a creat unităţilor o se mai tlrziu la data dc 5 octom
respunzător soiurilor ce se obtinule de cooperativele a tar obţineau cel puţin 2 000 Rolul decisiv al fertilizării rie de avantaje în scopul ad brie. Se vor evita de la am
cullivă in cadrul judeţului au gricole din zonele în care pă- kg, atunci producţia globală Uniformitatea administrării ministrării nitrocalcarului. plasare terenurile Joase, cu
făcut o bună pregătire a pa mîntu) are o fertilitate natura a judeţului putea fi depăşită îngrăşămintelor pe teren şi exces dc umiditate şl cu grad
tului germinativ, au folosit sâ- lă mai scăzută şi care, în a nu cu 1 550 tone, ci cu peste respectarea unui raport echi In cuvîntul lor. numeroşi ridicat de tmburulenare. tar
mintă cu o valoare biologică cest an, au reuşit să obţină 7 000 tone. Aceasta ar fi con Un aport hotărîtor în ba terminat asemenea rezultate librat — de 2/1 — intre azot participanţi au insistat ca or lalele cultivate cu grîu atacat
şi culturală ridicată, au res producţii de peste 2 000 kg la tribuit în mod substanţial şi lanţa recoltei de cereale pâ- o constituie preocuparea ne- Si fosfor reprezintă imperative ganele agricole judeţene şi de dăunători. Hm iţind la mini
pectat normele de sămîntâ şi hectnr. Printre acestea se nu la îmbunătăţirea situaţiei eco- ioase îl are fertilizarea tere satîsfâcătoare a consiliilor de care trebuie materializate fă conducerea l.A.T.M. nr. 20 Si mum posibil cultivarea păioa-
adîncimea de semănat, au asi mără cooperativele din Rişca, nomico-financiare a unităţilor nului cu îngrăşăminte orga conducere pentru fertilizarea ră nici o excepţie. In acelaşi meria să se preocupe mai în selor după păioase în anul al
gurat o densitate optimă pe Brad, Slnpetru, Zlaşti şi al respective. nice şi chimice, precum şi a- terenului, fiind tarlale unde limp, pe baza cartăritor agro- deaproape de onorarea la timp doilea. în acest scop. condu
metru- pătrat, iar In perioada tele. In .judeţul nostru, sînt însă slgurarea unul raport optim de ani de zile nu s-a aplicat chimice făcute, se cer între a comenzilor de îngrăşăminte cerile unităţilor şl cadrele teh
de vegetaţie au aplicai corect Există însă un număr în mari rezerve de creştere a Intre azot V fosfoî. Toţi lu prinse acţiuni ample şi susţi chimice pentru care plată es nice au datoria ca. pînă la da
lucrările de întreţinere şi la semnat de cooperative care, producţiei la cultura grîuluî. nici un fel de îngrăşâmînt. te asigurată din vreme. la de 5 septembrie a.c., să re
recoltat şi treieriş au în chiar în condiţiile favorabile Este de datoria tuturor facto crătorii din agricultură ştiu Rău este că din neajunsurile nute in vederea corectării aci vizuiască şl să definitiveze
că nu se poate concepe obţi
lăturat pierderile, au reuşit din acest an, deşi sînt situate rilor de Tfispunriere din J..A.S. nerea de recolte sporite de semnalate nu s-au tras învă schiţele de amplasare şl teh
ţămintele cuvenite nici pen
să obţină producţii mari de în 2one unde pămîntul are şi C.A.P, de a valorifica pe grîu la hectar fără adminis tru pregătirea recoltei viitoa nologiile de lucru pentru cul
grtu, Aşa de pildă, I.A.S. Si- un potenţial pedologie mai ri deplin experienţa cîştigntă In Respectarea epocii optime tura griului.
meria a realizat de pe întrea dicai, datorită nerespectării cultura griului, de a aplica pe trarea unor cantităţi cores re. Ca dovadă, pînă acum, doar O deosebită preocupare sc
ga suprafaţă de 233 ha o pro tehnologiilor indicate, au rea scară largă tehnologiile avan punzătoare de îngrăşăminte la C.A;P. Beriu şi Căslău s-au cere in privinţa fertilizării te
ducţie medie de 2 970 kg la lizat producţii slabe. Din rîn- sate, ncprecupeţind nici un e pe fiecare tip de sol. D’în pă încorporat in sol — pe cile renului. acţiune care se va
hectar. Ferma din Deva, apor- dul acestor unităti (ac parle fort pentru a realiza, de pe cate insă o astfel de cerinţă 80-100 hectare — îngrăşă de însămînţare — desfăşura numai sub controlul
linfnd întreprinderii amintite, cooperativele agricole riîn fiecare bucată de teren culti a fost şl este ignorată în nu minte chimice, iar la Orăş- cadrelor tehnice şl in baza
a oblinut cite 3 800 kg pe fie RIu Alb, Dineu Mare, Holden, vată cu grîu, producţii cît mai meroase cooperative agrico tioara de Sus şl Dineu Mic unor planuri Judicios întoc
care hectar. Asemenea pro Popeşti, Răcăşlic, Ruşi, Ocoliş, mari. le, fapt cere uneori, orîcît de s-a făcut fertilizarea cu îngră mite în flcCarc unitate. Sc va
ducţii şi chior mai mari au ob Nădâşlîa de Sus, Birtin şi al Directivele Congresului al corect s-ar aplica celelalte lu şăminte naturale, dar pe su condiţie obligatorie avea tn vedere stabilirea unor
ţinut şi unele cooperative a tele, unde producţia medie a X-lea al partidului prevăd că crări, duce la înjumâtăţirea prafeţe mai reduse. Deosebit doze diferenţiate şl asigurarea
gricole de producţie C.A.P. fost sub 1 000 kg la hectar. în perioada cincinalului 1971 — producţiei. de grav este că, pe lingă ne- ţia nu a depăşit 900 kg Ia hec respectării raportului de 2/1
Lfipuşnic a realizat pe 80 ha In cadru) consfătuirii s-a 1975 cultura cerealelor va con asigurarea unor cantităţi su Producţia de grîu obţinută tar, fiind mal mică cu 600— între azot şi losior. Pc terenu
cil e 3 573 kg la hectar, C.A.P. evidenţiat şi (aptul că sînt tinua să deţină locul princi Inginerul Alexandru Roşu, ficiente de îngrăşăminte, se in acest an la cooperativa a- 700 kg faţă de media înregis rile unde grîul se cultivă du
pal In producţia vegetală, a- directorul S.M.A. Orăştie, a tărăgănează în mod nepermis gricolâ din Sălaşu de Sus s-a pă leguminoase, dozele de în
jungîndu-se Ia o producţie de abordat pe larg asemenea as şi executarea arăturilor, la li situat sub nivelul oricăror aş trată pe cooperativă. grăşăminte cu azot sc vor
pecte. El a arătat Că unităţi
teptări, fiind cu peste 88 de
Concluziile ce trebuie des
Săminţa — 17,5—18,5 milioane tone în a le cooperatiste deservite de nele unităţi existînd şi acum tone mai mică decît prevede prinse din aceste exemple sînt reduce cu 25—30 la sută fală
nul 1975. înfăptuirea
acestui
de necesar, iar pc cele unde
suprafeţe
să
care urmează
obiectiv cere din partea tutu S.M.A. Orăştie sînt încadrate fie Insâmînţate în această rile planului, Intre cauzele ca cît se poate de clare. Pentru în anii precedenţi s-au folo
re au influenţat negativ soar
a evita scăderea producţiei şi
în 2one cu o fertilitate destul
fosfor,
ror organelor şi organizaţiilor
sit doze normale de
ta recoltei, inginerul şef al
hotărîtor de partid, conducerilor unită de scăzută. Cu toate acestea, toamnă neeliberate de pale şi C.A.P., Nicolae Moldovan, a a valorifica Ia un nivel supe cantitatea de superfosfat se
baloţi.
productiv al
rior potenţialul
la C A P. Orăştie, Beriu şi Câs-
va reduce cu 30 la sulă.
ţilor agricole socialiste, orga
pus pe un prim plan neres-
nelor agricole judeţene, tutu tău, unde s-au aplicat mal bine Ca o necesitate acută, din pectarea epocii optime de în- pămîntuluî, este important ca Referitor la pregătirea le-
consfătuirii
s-a
Nu mai este un secret pen nele din ele dovedindu-se. in ror cadrelor de specialistî din tehnologiile de lucru şi s-au dezbaterile faptul că se impun sămînţare, coca' ce al rage du semănatul să se eleclueze în- renului. trebuie ca arătura de
li-o perioadă de limp cît maî
desprins
tru nimeni faptul că sămînta acelaşi limp mai precoce şi agricultura judeţului moi mul fertilizat suprafeţe mai mari, măsuri hotărîte în privinţa ur pă sine şi o calitate maî sla scurtă, ca lucrarea să se în bază să se execute la adin-
constituie unul din cei mai cu bune însuşiri de panifica tă preocupare pentru valorifi s-au obţinut producţii mulţu gentării primirii şî adminis bă a semănatului. Prin puterea cheie cel maî tîrziu la sfirşitul cimca de 18—22 cm. urmărind
importanţi factori de produc ţie. carea cît mai deplină a po mitoare — de 1 500-2 350 kg trării îngrăşămintelor chimice lor de sinteză, cîleva cifre sînt decadei a doua a lunii octom să nu iese bulgări prin folosi
ţie la cultura griului. Abor- In legătură cu pregătirea tenţialului productiv al pămin- grîu la hectar. în alte unităti cit se poate de edificatoare. brie. In acest scop. s-a indi rea plugului în agregat cu
dlnd această problemă, ingine seminţelor pentru recolta vii lului, luarea de măsuri şi exe însă — la C.A.P. Dîncu Mare, pe toate suprafeţele ptanifi- De pe suprafeţele unde semă cat să se acorde o maXîmă a- grapa stelată. Apoi. sc vor a
rul şef al C.A.P. Lâpuşmc, toare. inginerul Eugen Iohom, cutarea întregului complex de Jeledinti, Mărtineşli — recol efite. De asemenea, este de natul s-a făcut în perioada 24 lcn|ie eliberării cu rapiditate plică discuiri repetate în agre
Teodor Solomon, a arătat că, şeful Laboratorului de control lucrări agrotehnice care să a tele au fost destul de slabe, maximă însemnătate ca toate septembrie — 20 octombrie, a terenurilor de culturile pre gat cu grapa şi lucrări dc ni
900-1 100 kg
intre
pe lîngă alţi factori, folosirea al seminţelor Deva, n prezen sigure creşterea continua a oscilînd la hectar. Una din stocurile de îngrăşăminte or s-au realizat în medio cile mergătoare şi să se asigure o velare a terenului. Pregătirea
terenului sc va face de către
boabe
seminţei elită din soiul Be- tei o situaţie cnre trebuie să 1 600 kg grîu la hectar, în bună pregătire a patului ger mecanizatori numai în baza
zostaia a contribuit la realiza dea mult de gindit cadrelor producţiei de grîu. cauzele principale care a de ganice existente In unităti să timp ce de pe restul terenu minativ. Deoarece o parte dîn ordinului de lucru în care spe
rea unei producţii medii de lehnîce şi conducerilor unită lui, unde însămînţările au în- culturile tîrzii de toamnă du cialiştii vor indica, pentru îîe-
3 573 kg boabe la heclar. Ţi- ţilor agricole. Astfel, in urma lîrziat după data de 20 octom pă care s-a amptasat grtul carc parcelă, condiţiile tehni
nînd seama de învăţămintele analizelor efectuate pînă acum, brie, s-ou oblinut numai cîte sînt înlîrziale în vegetaţie, ce şl calitative ce Irehuîe res
desprinse, pentru recolta anu doar jumătate din cantitatea 600—800 kg boabe la hectar. ceea re nu dă garanţia elibe pectate.
lui viitor unitatea şi-a asigu de grîu verificată corespunde La fel de edificator este şî e- rării lor la timp, s-a recoman Calitatea lucrărilor va fi
rat şî condiţionat întreaga normelor cerule. Majoritatea xomplul prezentat de ingine dat ca în fiecare unitate să se permanent supravegheată de
cantitate de sămînţă din soiul probelor s-au respins din C H E M A R E rul şef de Ia C.A.P. Boşorod, stabilească încă o variantă de inginerii şeii, şefii fermelor,
Nîcolne Boldea. El a arătat că
Bezostaia, însă se vor lua mă cauza purilă|îi slabe (ceea ce pe tarlalele undo cerealele pS- brigadieri şl şefii secţiilor de
suri ca în cadrul unităţii să necesită repetarea operaţiuni amplasare, pe terenuri care mecanizare, intocmindu-Sc pîo-
sc cultive încă un soi zonal lor de condiţionare) şi a ata ioase s-avi însămînlat la sfir- pot şi trebuie să fie pVcgătile ces-verbat de recepţie pebîru
care să aibă perioada de ve cului de dăunători. Aspecte şitul lunii octombrie şî înce de pe acum în vederea însă- fiecare tarla. Pentru nsîgnta-
getaţie diferită de cea a pri negative privind calitatea se către toate cooperativele agricole din judeţ putul lunii noiembrie, produc mînlârii. tca succesului însămînţăriloL
mului soi amintit. minţelor s-au semnalat Ia terenul va fi pregătit cu ret
Cu privire ia extinderea în C.A.P. Surmizeqetusa. Rîu puţin 10—15 zile înainte de
producţie a unor soiuri noi, Alb, Răcăştie, Archia, Tolin, Materializarea sarcinilor ce ne revin din obiectivele stabilite de cel de-a! X-lea semănat, iar în ziua snu pre
s-a apreciat că pentru zona Boş, Banpotoc, Dineu Mare, Congres al P.C.R. cu privire la accelerarea procesului de dezvoltare intensivă şl moder Nu trebuie ignorate ziua executării acestei lucrări
noastră prezintă un deosebit Ostrov ş.a. In vederea înlătu nizarea agriculturii, pentru creşterea producţiei agricole vegetale şi animale în perioada se va pregăti palul germina
inteTes soiurile Favorit, Da rării neajunsurilor constatate, 1971-1975 a stat şl stă perma nent în atenţia comitetului de partid şi a consiliului de con tiv. Terenurile afinate se vor
tăvălugi înainte sau după se
cia, Lovîin 10 şi 231, precum cadrelor tehnice le revine ducere ale C.A.P. Simeria. In acest sco.p, în urma consultării cooperatorilor şl a mecaniza mănat dacă este nevoie.
şi liniile Turda 194-65 şi 195 obligaţia de căpetenie să ia torilor şi in baza analizei făcute cu mult disccrnămînt asupra rezultatelor obţinute la In legătură cu asigurarea şl
cultura griului în acest an, au fost stabilite măsuri pentru valorificarea superioară a re
65 care, în urma experimentă neînlîrziat măsuri hotărîte în zervelor şi a posibilităţilor existente in cadrul cooperativei noastre pentru creşterea pro lucrările de întreţinere condiţionarea seminţelor, toa
rii in cadrul Staţiunii agrico scopul selecţionării întregii ducţiei de grîu în anul agricol 1971-1972. te problemele ce se ridică în
cantităţi de seminţe exislcnle
le din Geoagiu, au dat recol Pentru a obline* rezultate cît mal bune la cultura grîu lui în anul următor, cooperato unităţi trebuie rezolvate pină
şi executării corecte a trata
te apropiate sau chiar mal mentelor cu Criptodin şi rii din Simeria adresează tuturor cooperativelor agricole din judeţ o chemare la între la data de 5 septembrie a.c..
In complexul de măsuri ce
mari riecîl soiul Bezoslaia, u- F. B. 7. cere avînd următoarele obiective se aplică în vederea sporirii terenurile unde s-au manifes iar rezultatele analizelor vor
© amplasarea judicioasă a griului şi asigurarea unui agrofond corespunzător prin tat astfel de cazuri. O expe II comunicate de laborator pî-
utilizarea tuturor îngrăşâmînt elor organice şi chimice deşii nate acestei culturi producţiei de grîu la hectar, rienţă bună In această direc nâ la 15 septembrie. Tratarea
lucrările de întreţinere a cul ţie, care se cere a fi gene seminţelor sc tace cu cel pu
Am plasarea judicioasâ © pregătirea palului germinativ la limp şl în cele maî bune condiţiuni agrotehnice turii ocupă un loc prioritar. ralizată, s-a 1 nt St nit la coope ţin S zile înainte de seminal,
® folosirea seminţelor din soiurile raionale şt eu valoare biologică şt culturală ridicată
Dacă lanurile nu sînt menţi
cind umiditatea griului
rativa agricolă din Băieşti.
este
© executarea semănatului în cadrul epocii optime (20 septembrie — 20 octombrie), nute în permanenţă curate de Re(erindu-se la însemnătatea sub 14 Ia sută şi cu maximum
buruieni şi dacă nu se scurg
a culturii într-o perioadă de cel mult 15 zile cu respectarea indicilor calitativi ceruţi de tehnolo apele care băltesc pe culturi, combaterii buruienilor, tova 5 zile înainte de fnsămlnţare.
gia culturii griului
cînd umiditatea depăşeşte pro
răşul Andrei Redl, inginerul
® efectuarea la timp şl pe întreaga suprafaţă a lucrărilor de întreţinere efectul celorlalţi factori — să- şei al C.A.P. Deva şî preşedin centul respectiv.
9 recoltarea fără pierderi a întregii producţii in cel mult 10 12 zile lucrătoare rnîntâ de calitate, îngrăşămin tele consiliului întereoopera- Conducerile S.M.A. şî f.A.S.
I-n cadrul consfătuirii mulţi noase producţia a depăşit ® depăşirea producţiei mpdîl planificate cu 15 la sută te, buna pregătire a ' patului tist Deva, spunea că una din au obligaţia ca pînă la data
dintre vorbitori s-au referit la 4 000 kg la hectar, in schimb 9 realizarea integrală a fondului de stat planificat germinativ şi semănatul la cauzele care fac ca nivelul de 5 septembrie să asigure
Importanţa pe care o are am pe restul suprafeţelor pro timp — este mult diminuat. Re producţiei să fie mult diferit terminarea reviziilor şl repa
© asigurarea din produc ţin proprie a necesarului de seminţe pentru
plasarea judicioasâ a culturi ducţia a fost cuprinsă între din toamna anului 1972. însămînţările terenurile unde apa a stagnat de la o unitate la alta şi în raţiilor la toate utilajele ce
timp îndelungat pe culturi, re
lor. 3 200-3 900 kg la hectar. Ex COMITETUL DE PARTID Şl CONSILIUL DE CONDUCERE colta a lost compromisă, evita tre brigăzi In cadrul aceleiaşi sc vor lolosl în actuala cam
panie. iar cu 5 zile înainte dc
Cultura griului ocupă un perienţa dobîndîtă ne este de ALE C.A.P. SIMERIA rea unor asemenea neajunsuri cooperative este şi modul di semănat Inginerii şefi din
loc preponderent în structura un real folos în pregătirea re punînd în faţa conducerilor ferit de executare a lucrărilor C.A.P., brigadierii şl şefii sec
producţiei — spunea Laurean * coltei anului viitor. C.A.P. obligaţia de a executa de întreţinere. La C.A.P. Deva ţiilor de mecanizare vor exe
s-a observat o diferenţă apre
Radu, vicepreşedinte al C.A.P, şanţuri de scurgere pe toate ciabilă de recoltă în aceeaşi cuta reglarea şl proba maşini
Simeria. Consiliul de condu tarla, pe suprafeţele unde pli- lor de semănat. ncadmiţîbd
cere, cadrele de specialişti au nici o abatere dc Ia normele
acordat şi acordă în continua Pregătirea terenului - lucrare vitul s-a făcut chîtalc, produc stabilite. Maximă atenţie se
re o atenţie deosebită folosi ţia fiind mai ridicată faţă de va acorda organizării loturilor
cele unde plivilul s-a efectuat
rii cu eficienţă ridicată a manual. Pe 120 de hectare ier- pentru producerea seminţelor.
bazei tehnico-maleriale, apli hotăritoare in creşterea IU bicîdate, buruienile nu au Semânatut se efectuează în
cării tehnologiilor avansate stînjenit cu nimic dezvoltarea baza ordinului de lucru dat
care permit obţinerea unor grîuluî, în timp ce pe alte 80 de inginerul şef din C. P. şi
producţii cît maî mari şî con producţiei de hectare, din caii2a ploilor directorul tehnic din I.A.S.. a-
stante pe unitatea de supra frecvente, deşi s-a făcut pli vîndn se în vedere respecta
faţă. Munca depusă în aceas In «cuvînlul său, tovarăşul grîuluî. Avem pregătite si vit ul manual, buruienile au di rea tuturor indicilor de cali
tă direcţie a fost răsplătită Aurel Mareş, preşedintele fertilizate 140 ha teren care minuat recoltă. Rezultatele ob tate şî a epocii optime, care
din belşug. Noi am obţinut o C.A.P, Aurel Vlaicu, sublinia urmează a fi Insămintat cu ţinute i-ău determinat pc în judeţul nostru este de ta
producţie medie de 3 550 kq — între alţi factori — nece grîu şî orz. cooperatorii din Deva să pre 20 septembrie la 20 octoVii-
grîu la hectar, realizînd un sitatea pregătirii judicioase In unitatea noastră — ară vadă pentru anul următor ex brie în limita epocii respecti
ve. lucrarea sc va executa in
plus de producţie faţă de cît a terenului, asigurarea unui ta în cuvîntul său tovarăşul tinderea metodei de combatcTe cel mult 15 zile. In ca2ul că
s-a planificat de 1 350 kg la pat bun germinativ culturilor Aurel Pera, preşedintele chimică a buhjienilor din la timpul eslc umed şî răcoros,
hectar. Cum a fost posibilă de păioase. In acest an — C.A.P. Geoagiu — griul a o nurile de păioase. Pentru a semănatul va începe şi se va
realizarea unei asemenea pro — spunea dinsul — am obţi cupat o suprafaţă de 310 ha. ceastă pledează şî realizările termina cu 5 zile mai repede
ducţii ? Ţin să subliniez că nut o producţie medie de îar producţia medie la hectar dobîndite de Staţiunea agri faţă de perioadele indicate. O
«lături de ceilalţi factori ca 3 053 kg de grîu la heclar. a fost de 3 048 kg la hectar. colă din Geoagiu, unde pen grijă deosebită va exista ta
re condiţionează realizarea u Este o producţie bună. To- Nici pe noi nu ne satisface a- tru fiecare leu învestit în sco recepţia lucrărilor. După se
pul îerbicîdăriî cu Dîkotex şî
nor producţii bune de grîu luşi noi nu sîntem mulţumiţi. ccastă realizare. Puteam să 2,4 D a culturii de grîu, s-a mănat. vor sta în atenţie lu
la hectar, un rol deosebit de Am avut 2-3 taîlale unde lu obţinem şi 3 500 kg la hec<- obţinut o producţie suplimen crările de îngrijire a culturii
important îl are amplasarea crările de pregătire a terenu lar, dacă acordam atenţia cu tară de cîte 11,5 kg boabe. şl combaterea bolilor şi a dău
judicioasă a culturii, alege lui nu s-au făcut in mod co venită pregătirii în mod co Merită, de asemenea, aten nătorilor. urmărindu-sc îndea
rea plantei premergătoare. La respunzător şi la timp. A- respunzător a întregii supra ţie relatarea inginerului Mihai proape starea dc Vegetaţie a
noi, pregătirea recoltei a în ceasla a influenţat în mod feţe de teren destinate cultu I U Varvarichi, dîroctorut I.A.S. lanurilor.
ceput cu alegerea terenului negativ nivelul producţiei şi rii griului. Ţinînd seama de Simeria, care afirma că Ia u Pentru finalizarea în condi
pentru cultura griului. Am ca urmare de pe suprafeţele importanţa pe care o are nitatea respectivă, deşi Ia se ţii optime a sarcihilor amin
semănat 130 hectare de qVîu respective am Tealizat pro pregătirea terenului în creş mănat s-au asigurat cîte 550 tite. este necesar ca în fieca
după leguminoase şi rădăci- ducţii sub 2 000 kg la hectar. terea producţiei agricole, am boabe gcrmînabile )a mp, din re unitate să se întocmească
noase, iar 30 hectare după Trăgînd învăţăminte dîn ex trecut la eliberarea terenului cauza unor deficienţe la pre planuri operative cu termehe
porumb. Necesitatea ampla perienţa acestui an, am luat şi execularea arâlurilor. Avem gătirea terenului şi apariţiei şi responsabilităţi precise pe
In scopul AsigurArii mirt tin zc temeinice recoltei Viitoare rte. cereale pAîo.vse, In cadrul fermei
sării griului după cele mai masuri pentru eliberarea cit arate şi îngrăşate cu super- nr. 5 a I.A.S. Haţeg se luerc.v/A Intens ?a prcjjAtiren terenului destinat insAtnlnţ,Avilor rte lUanmA. buruienilor, pînă la recoltare oameni, a căror înfăptuire să
bune plante premergătoare o mai grabnică a terenurilor, o- fosfat (200 kg la hectar) 250 Mecanizatorul Ion Timofte, pe care vl-l prezentăm în fotografie, exccuiA t u conştiinciozitate tlis- nu au mai rămas dccît cîte (ie urmărită ptincl cu punct
dovedeşte următorul exem xecutnrcn arcurilor şi a lu de hectare, urmînd ca înain cuIrcA suprafeţelor arate dupi el ibcrarca rte culturi (impurii. , 380—400 plante la mp, ceea de către organizaţiile dc par
tid, de consiliile populare, con
plu : de pe suprafeţele unde crărilor de întreţinere a a te de însămînţare să aplicăm ce a influenţat negativ soarta ducerile unităţilor agricole şi
griul s-a pus după legumi cestora pină lo însărainţarea şi azotatul de amoniu. producţiei. cadrele tehnice.