Page 104 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 104
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 203 • JOI 30 SEPTEMBRIE 1971
Mesajul C.C. al P.C.R. cu ocazia Cu prilejul alegerii
I f l r U noastre î n Con-
glliul guvernatorilor
aniversării creării P.C. din Uruguay al A.I.B.A.
Cocteil oferit de
MONTEVIDEO 29 (Ager- ruguay noi succese în tar al C.C. al P.C. din Uru ambasadorul
pres). ~ Cu prilejul celei activitatea consacrată întări guay, tovarăşul Rodney Aris- Inundafil In
de-a 51-a aniversări a creării rii rindurilor sale şi a capaci mendi, care a rostit un amplu României la Viena sud-estul Sardiniei l
Partidului Comunist din Uru tăţii politico-organizatorice, discurs, In care s-a ocupat l
guay, In marea sală „Pena- unirii tuturor forţelor progre de problemele actuale ale VIENA 29. — Corespon P a g u b e le m a t e r i a l e p ro - i
rol" din Montevideo a fost siste, democratice şi antiim- vieţii politice interne, subli dentul Agerpres, P. Stănces- v o c a t e in u l t im e le z ile d e /
organizată o mare adunare perialisle tn cadrul Frontului niind că, în Uruguay, „clasa cu, transmite: Cu prilejul a i n u n d a ţ ii in s u d - e s tu l S a r - \
populară. Cu. acest prilej, s-a Amplu, In lupta împotriva im muncitoare uruguayană con legerii tării noastre în Con d i n i e i au fo st e v a l u a t e la l
dat citire mesajului Comitetu perialismului, pentru victoria stituie coloana vertebrală a siliul guvernatorilor al A.l.E.A. m a i m u l t e m il i a r d e d e lire .
lui Central al Partidului Co idealurilor democraţiei şî pro alianţei populare „Frente Am- (Agenţia Internaţională pen ita lie n e . S u te d e h e c ta r e i
munist Român cu ocazia ani gresului social, ale indepen plio", acesi front antîîmperia- lru Energia Atomică). Dumi d e t e r e n a g ric o l sin t corn- ţ
versării creării Partidului Co dentei naţionale şi păcii. )îst, democratic avansat, ca tru Aninoiu, ambasadorul p le t a c o p e r it e d e a p e , m a i i
munist din Uruguay prin ca In cadrul adunării populare re S$i propune să conducă R.S.R, la Viena, reprezentant m u lte p o d u r i s-a u p r ă b u şit, »
re se urează P.C. din U- a luat cuvtntul primul secre poporul la guvernare". permanent al României pe t m p ie d i c î n d c o m u n i c a ţ i il e \
Ungă A.l.E.A,, a oferit marţi cu n u m e r o a s e sa te , ce a u ţ
seara un cocteil. Au partici r ă m a s lip s it e şi d e e l e c t n - ».
y.
c ita te . U n m a r e n u m ă r d e
pat prof. foan Ursu, preşedin
DEZBATERILE DIN ADUNAREA GENERALĂ A 01.11. tele Comitetului de stat pen c o se au su fe r it g r a v e a v a - ii
rii, ia r a lte le s-a u d ă r îm a t
,
tru energia nucleară, guver
c o m p l e t. A p r o x i m a t i v 1 500 î
nator din partea tării noastre
în consiliul guvernatorilor, şe d e p e r s o a n e , iz o la te in m a i l
m u l t e sa te , au fo s t tr a tis- <
ful delegaţiei R.S.R. la cea
NEW YORK 29. — Cores dependentei naţionale esle o Şed inia plenară de mier de-a 15-a sesiune a Conferin U.lt.S.S. Institutul tic cerce lArl ştiinţifice din Harkov, care se ocup* dc Influenţele nocive ale p o r t a t e in z o n e sig u re. T
pondentul Agerpres, C. Ale- manifestare de profunda soli curi dimineaţă s-a Inchcial cu zgomotului In locuinţe, Întreprinderi, străzi, şi-a corelat forţele cu Comisia special* cu proble P e d c a ltă p a rte , c o a s- \
xandroaie, transmite : In cu- daritate: solidaritate care u- discursul ministrului de ex ţei generale a A.l.E.A,, şi cei mele zgomotului de pe Ung* consiliul orăşenesc In vederea liml tArll surselor dc zgomot. le le s u d ic e ale S ic ilie i au 1
vintul rostit în cadrul dezba neste popoarele, indiferent de terne al Libanului, Khalyl lalţi membri aî delegaţiei. Sig- In fotografic: Un grup dc specialişti mAsurlnd Intensitatea zgomotului In strada. fo st c u p r in s e d e f u r tu n i J
terilor din Adunarea Genera distantele sau diferentele de Abou Hnmad, axat In special vard, Eklund, director gene v io l e n t e în s o ţite d e p lo a ie , )
lă a O.N.U., ministrul aface opinii dinlre ele, popoare a pe situaţia din Orientul Apro ral al A.l.E.A., John Hali, c a re au d is tr u s m a i m u lte ţ
rilor externe al U.R.S.S., An căror singură ambiţie este de piat. El a ceru! retragerea tu prof. Ivan Jeludev, A. Finkel- ca se şi an izo la t c ite u a sa - l
drei Gromîko, a arătat că, cu a nu împărţi cu nimeni holă- stein, R. Rometsch. directori Sesiunea Comisiei i te. C a n t i ta t e a m a r e d e a p ă
cît este mai larg cercul sta rirea destinului lor". Prin re turor trupelor israeliene de pe generali adjuncţi, alţi funcţio DIN TARILE SOCIALISTE c ă z u tă a p r o v o c a t u n e le \
teritoriile arabe ocupate şi s-a
telor care apără cauza păcii fuzul de a accepta orice fol nari superiori ai A.l.E.A., a v a r ii şi t e m p l e l o r g r e c e ş ti ^
şi contribuie activ la căuta de hegemonie, a spus minis pronunţai pentru rezolvarea membri aî consiliului guver mixte d in z o n a a rh e o lo g ic ă *
rea soluţiilor pentru proble trul francez, o tară îşi aduce situaţiei populaţiei palestinie- natorilor si aî corpului di MOSCOVA. — La Tobolsk laminate de aluminiu, ceea in su lei. P o r tu l E m p c d o c i \cv
mele internaţionale litigioase, cea mai bună contribuţie la plomatic. au început lucrările de pre ce reprezintă o producţie de $i o ra ş u l B u te r a au fost
cu atlt slnt mai numeroase crearea unei adevărate comu gătire a şantierului unui ma circa două ori mai mare de-x româno-iraniene c o m p l e t iz o la te d e r e s tu l Si-
posibilităţile de înaintare spre nităţi internaţionale. re combinat petrochimic. Pe cît cea obţinută anterior. In ciliei. P e s te o su tă d e f a
o securitate trainică, oriclte Referindu-se la problema o suprafaţă de 75 km pătraţi anul viitor, la Combinatul de TEHERAN 29 (Agerpres). - m ilii a u rămas fără locu
piedici ar trebui Înlăturate. convocării unei conferinţe ge- Simpozion internaţional în memoria vor fi înălţate clădirile fa la Şibenik se vor încheia lu La Teheran a fost semnat
Referindu-se, In continuare, neral-europene de securilale, bricilor de cauciuc sintetic, crările de construcţie la sec miercuri protocolul celei de-a inţe, iar o persoană şi-a
p i e r d u t v i a ţ a . Consiliul mu- \
la situaţia din Europa, A. Gro Schumann a afirmat că aceas polietilenă, polipropilenă, fe ţia de electroliză, cu o capa 7-a sesiuni a Comisiei mix n ic ip a l a l o ra ş u lu i E m p e - i
ta ar trebui să poarte titlul fostu ui preşedinte egiptean G.A. Nasser
mîko a subliniat că pe conti nol, acetonă, alcooli sinte citate de 110 000 tone de a te româno-iraniene. Docu
nentul nostru se observă In de „Conferinţa asupra secu tici şi altele. Oraşul Tobolsk luminiu pe an. mentul a fost semnat de Cor d o c le a a p r e c ia t pagu bele. ,
prezent semnele unei evoluţii rităţii şi cooperării în Euro CAIRO 29 (Agerpres), — secretar general al Ligii, prof. a fost ales pentru această ★ nel Burtică, ministrul comer ca f iin d d e p e s te d o u ă m i- \
-a evenimentelor in direcţia pa", Inlrucît securitatea si co După cum anunţă agenţia univ. Roman Moldovan. conf. construcţie deoarece prin a PRAGA. — Recent a fost ţului exterior al Republicii lia r d e lire. \
destinderii. El a spus că con operarea sînt legale indestruc MEN. miercuri s-a deschis la univ. Grigorie Botoi şi dr. propiere trece conducta prin aprobat un plan complex de Socialiste România, preşedin
vocarea conferinţei general- tibil. Cairo un simpozion interna Constantin Flnrca, redactor- cipală de ţiţei care uneşte lucrări hidrotehnice pe rîul tele părţii române în Comi „O S O -7" şl J|
europene, progresele pe ca Ministrul de externe al U- ţional în memoria fostului şef adjunct al revistei „Lu bogatele zăcăminte de pe Jihlava, Moravia de sud. O- sia mixtă, şi de Houshang doi sateliţi )
\
lea destinderii în Europa tre gandei, Wanume Kibedi, a re preşedinte egiptean Gamal mea". trol din Siberia de vest de biocl-ivul central, care con Ansari, ministrul economiei al
buie să apropie rezolvarea levat In cuvlntul său că Afri Abdel Nasser. La această ma Preşedintele Republicii A zona europeană a Uniunii So centrează volumul cel mai \\
problemei 'lichidării blocurilor ca nu mai poate tolera opri nifestare, care se desfăşoară rabe a Egiptului — menţio vietice. mare de lorţe de muncă şî fi Iranului, preşedintele părlii V
militare pe continent — tel marea popoarelor din coloni sub auspiciile Organizaţiei de nează agenţia MEN — a adre nanciare, îl constituie con iraniene în Comisia mixlă De p e p o lig o n u l d e la ţ
care se conturează în prezent ile portugheze. solidaritate a popoarelor Asi Datorită construcţiei com In protocolul sesiunii se pre C a p e K e n n c d y a fo st la n - <[
ca principial posibil, ceea ce In continuarea dezbaterilor, ei şi Alricii, iau parte dele sat participanţilor la simpozi binatului. se va dezvolta şi strucţia hidrocentralei Da- văd măsuri în vederea dez sat m ie r c u r i s a te litu l . O S O - >
constituie un nou moment pe ministrul de externe al Cana gaţii dintr-o serie de ţări on un mesaj în care a evo oraşul : în următorii zece lesice, cu o capacitate de voltării în continuare a coo 7", e c h ip a t cu a p a r a te p e n - \
orizontul politic european. dei, Mitchell Sharp, s-a decla cat personalitatea lui Gamal ani. populaţia Tobolslcului ur 410 megawaţi. Noua con perării economice bilaterale tr u e f e c tu a r e a u n o r c e r c e - I
rat tn favoarea restabilirii din Europa, Asia şi Africa. Abdel Nasser şi rolul său în mează să ajungă Iu 500 000 strucţie are menirea să in şi a schimburilor comerciale.
Ministrul de externe sovie Din tara noastră participă o persoane. tervină în reţeaua energetică ţă ri a s u p r a c o r o a n e i s o la - J
tic a arătat apoi că Ura sa drepturilor legitime ale R P delegaţie a Ligii române de lupta de eliberare naţională, a tării in perioadele consu: In timpul sesiunii a fost re. C u a c e e a ş i ra c h e tă p u r - )
acordă o mare însemnătate Chineze la O.N.U. Ministrul împotriva colonialismului si ★ semnat şi memorandumul pri tă lo a r e n T h o r - D e lta “ a fo st 1
canadian a evidenţiat apoi prietenie cu popoarele din imperialismului. niului de vîrf. Rolul ei de vind schimburile de mărfuri
dezvoltării relaţiilor cu tarile importanta deosebită pe care Asia şi Africa, formală din BELGRAD. — în ultimul echilibrare a balanţei consu în anul 1972. La semnare au lansat şi s a te litu l „T e t r - 4 “ ^
din Europa, Asia, Africa, A (ara sa o acordă realizării u prof. univ. Stancîu Stoian, In cursul şedinţei inaugu timp, la marele combinat iu mului energetic se va sîmli d e s t in a t p e r f e c ţio n ă r ii s is - ţ
merica Latină, Oceania, nefă- nui acord pentru încetarea tu rale s-a dat apoi citire mesa goslav de metale neferoase mai ales In marele centru in participat Alexandru Boabă, tern u lu i d e stafii p e n t r u 1
cînd nici o excepţie pentru turor experienţelor nucleare jului adresat simpozionului „Boris Kidrici" din Şibenik dustrial al tării — oraşul ambasadorul tării noastre la c a p ta r e a s e m n a l e l o r v e h i- \
nimeni. In toate mediile şi a sugerat de preşedintele Consiliului au fost efectuate ample lu Brno în zona căruia este Teheran, şi membrii celor do
In cuvlntul său, ministrul a ca. pînă la realizarea unei ast Şedinţa Consiliului de Miniştri al Republicii So crări pentru extinderea şi amplasată hidrocentrala. uă delegaţii. c u le lo r d in c a d r u l p r o g r a- ţ
facerilor externe al Franţei, fel de înţelegeri, statele nu cialiste România, Ion Gheor- modernizarea laminorului de m u lu i „ A p o llo " . A m b i i sa- ||
Maurice Schumann, s-a refe cleare să cadă cel puţin de de Securitate ghe Mflurer, si de alţi şefi de aluminiu. Ca urmare, aici vor tc liţi v o r e v o lu a p e o r b ite i
rit la tendinţa de afirmare a acord să-si reducă numărul şi state şi guverne. fi produse anual 50 000 tone c ir c u m t e r e s t r e la a l ti t u d i n i ^
fiinţei naţionale a statelor si amploarea exploziilor nuclea O \ v a r ia b ile .
a subliniat că „afirmarea in re subteran*. NAŢIUNILE UNITE 29 (A-
gerpres), — Consiliul de
Securilale al O.N.U. continuă J Exltoniea — nouă J
CEYLON Proiect de lege privind dezbaterile pe marginea situ LONDRA Adunarea populară împotriva , ramură â j l
aţiei din Namibia. Vorbind în .
numele Organizaţiei Unităţii \ C o m i t e t u l p e n t r u d e sc o -
desfiinţarea Senatului Africane, preşedintele Mauri- | p e r ir i şi i n v e n ţi i din a
Ionici, Moktar Ould Doririah. aderării Angliei la Piaţa comună
»
U .R .S .S . a în r e g is tr a t d o u ă
COLOMBO 29 (Agerpres). lor progresiste ceyloneze îm s-a pronunţat în favoarea a , t d e s c o p e r i r i a le s a v a n ţ i lo r ^
— Camera Reprezentanţilor a potriva elementelor conserva doptării imediate a unor „mă LONDRA 29, — Corespon glia este imperios necesar \ s o v ie tic i. E s te v o r b a d e a- i
Parlamentului ceylonez a a toare, care, In ultimele luni, suri concrete” pentru a se dentul Agerpres, Nicolae Plo- „să militeze pentru securita i p a r iţia u n e i v o i r a m u r i a ’
probat, In a doua lectură, au blocat o seric de măsuri pune capăt ocupării ilegale a peanu, transmite: Marti sea tea europeană, penlru desfiin ’ f iz ic ii — e x i t o n i c a . D u p ă \
proiectul de lege privind des democratice propuse de gu acestui teritoriu de către Re ra, In sala clădirii Friends ţarea blocurilor, pentru coo ) c u m a declarat unul din I
fiinţarea Senatului. Prima oa vernul Frontului unit de stin publica Sud-Africană. Mecting House din Londra perarea economică si comer d e s c o p e r i t o r i i e x ito n ilo r , ;
ră, acest proiect a fost sanc gă. Senatul, compus in spe Preşedintele Comisiei O.N.U. s-a desfăşurat o mare aduna cială cu toate ţările", „Ade t p ro f. u n i v E v g h e n i G r o s s }
ţionat, cu două treimi dîn vo cial din deputaţi ai partide pentru Namibia, Edwin Oge- re populară împotriva aderă rarea la Piaţa comună, a a • d in L e n in g r a d , e x it o n u l es- )
turile Camerei inferioare, în lor de dreapta, reprezenta in be Ogbu (Nigeria), a cerut, rii Angliei Ia Piaţa comună, dăugat J. Gollan, ar însemna \ te u n s i s t e m compus din- i
luna mai anul acesta. Potri teresele marii burghezii. Re la rîndul său, ca O.N.U. să manifestare organizată de P.C. sfîrşitul suveranităţii britani l tr - u n e le c tr o n şi o s a r c i- J
vit prevederilor constituţio cent, Camera superioară a întreprindă acţiuni hotărî te din Marea Britanic. Cu acest ce asupra sferelor cheie ale ) nă p o z i t iv ă , s i s t e m c a p a b il \
nale, orice proiect aprobat Parlamentului a refuzat să pentru a pune capăt ocupări! prilej, J. Gollan, secretar ge economiei, care decid viito li sd se m iş te pe r e ţe a u a c ris- ţ
de două ori de Camera Re sancţioneze proiectul de le acestui teritoriu de către tru neral al P.C din Marea Brita- \ la iu lu i şi sâ t r a n s p o r t e e- i
prezentanţilor devine automat ge, aprobai în prealabil de pe sud-africane. nie, a subliniat că penlru An rul nostru”. ţ n e r g ii c o n s id e r a b ile . P o si- ’
lege. Camera Reprezentanţilor, pri I b ilila le a e x is te n ţ e i e x it o n i -
Observatorii politici din Co i lor a f o s t p r e v ă z u t ă te o r e -
lombo apreciază această ho- vind naţionalizarea unor în \ tic p e n tr u p r im a oard d e
tărîre ca un succes al forţe treprinderi particulare. Criza financiară occidentală — în dezbaterea i s a v a n t u l s o v i e t i c l a k o v ■
i F ra n k c l, în a n u l 1931.
conferinţei Fondului Monetar International \ D u p ă c u m r e la te a z ă a
Declaraţia Ministerului de WASHINGTON 29 (A'gcr- dorinţa ca dolarul să fie de ciale de extragere. De ase l i genţ.ia T A S S , e x ito n ic a ,'
v a g ă si o la rg ă a p l ic a r ?
pres).v — Dezbaterile confe valorizat prin sporirea preţu menea. devalorizarea şi ree l ) s tu d iu l f o to s in te z e i, fr*oo, ,
tică, c h i m i e b io lo g ic ă , o n -
Externe al R. P. D. Coreene rinţei Fondului Monetar In lui aurului, ca o parte a rca- valuarea monedelor să fie sta i co lo g ie. i
ternational au continuat să e-
linierii monedelor tuturor ţă
tornicite în termenii dreptu
videnlieze adincile divergen rilor. Se menţionează, in a rilor speciale de extragere, şi ) U n g r u p d e f iz ic ie n i so- <
PHENIAN 29 (Agerpres) — sud. Guvernul R.P.D. Coreene te existente în legătură cu cest sens, intervenţia minis nu in termenii aur sau do ) v ie tic i, in fr u n te cu p ro f. i
Ministerul Afacerilor Externe şi întregul popor coreean, re actuala criză financiară occi trului de finanţe al Angliei, lar. cum s-a făcut pînă acum. 1 uniu. lu r i P r o k o s k in , a î n - ^
al R.P.D. Coreene a dat pu levă declaraţia, condamnă in dentală După cum transmite Anthony Barber, care s-a pro Subliniind că actualul sis , r e g is tr a t, cu ajutorul sin- i
blicităţii o declaraţie care mod holărit aceste acţiuni ca agenţia AP participanţii au nunţai pentru statornicirea tem monetar interoccidental I c r o f a z o t r o n u l u i d e la S e r- )
condamnă aspru S.U.A. pen re pun piedici în calea reuni- evocat posibilitatea unor re unui nou sistem monetar in- se află intr-un mare pericol, S.U.A. CrUa dolarului a determinat noi m*surl administrative ţ p u h o v o , cu e n e r g ie d e p e- ^
tru faptul de a fi strecurat Ia ficării paşnice a Coreei, si in presalii economice împotriva leroccidcntal, care să reducă ministrul de finanţe japonez In S.U.A. Una dintre acestea este îngheţarea salariilor anunţata la ste 70 m il i a r d e e lc c t r o n v o l ţ i, \
cea de-a 26-a sesiune a Adu sistă ca Organizaţia Naţiuni SU.A., dacă guvernul ameri dolarul la rangul celorlalte Mîkio Mizuka, s-a pronunţat Casa Alb*. t cel m a i m a r e d i n lu m e , nu - l
nării Generale a O.N.U. pro lor Unite să adopte neîntîr- can nu vo renunţa de urgen monede Sistemul ar urma să penlru crearea unui nou sis Cheltuielile pentru menţinerea războiului din Vietnam cresc *» clee d c a n tih e liu -3 . E x is- .
punerea privind scoaterea de ziat măsuri în vederea retra tă la suprataxa de 10 la su fie bazat pe o nouă formă a tem, In care aşa-ziscle „hlr- ins* necontenit, stlrnlnd protestul opiniei publice. In legătura cu \ te n ţa d e a n l i m a t e r i e in na- *
pe ordinea de zi a actualei gerii din Coreea dc sud a lă impusă asupra importurilor, drepturilor speciale de extra tii-aur" să joace un rol de aceasta in ziarul american „Inte rnaMonal Herald Tribune" a ap** tu r ă a fo st p r e z is ă d c m u lt. ^
sesiuni si amînarea cu un an trupelor S.U.A,, care ocupă gere din cadrul Fondului Mo pîvol. Intr-un asemenea sis rut caricatura alAturatA, In care costul armamentului este simbo-
a examinării unor probleme Coreea de sud sub stindardul precum şi la refuzul de a de netar International, create în tem. a spus el. schimbarea Uzat prlntr-o rachet* lnc&lecat* de un nfacerlst bine hr*nit, eu ţ S t u d iu l a n t i p a r t ic u l e lo r a \
privind Coreea. In declaraţie ON U., precum şi în vederea valoriza dolarul. Indicaţii ale 1969, In cadrul căruia dola parîtălîi monedelor va trebui trabucul in mln*, zburlnd la In Alţlme şl sfldînd pe cei de jos, t p r o g r e s a t însd o d a tă cu i
se arată că scoaterea de pe dizolvării „Comisiei ONU. unor contranctiuni au fost e- rul si lira să nu mai fie e să fie exprimată în termenii amAriţl şi .îngheţaţi". Este vorba de salari) şl progrAmul de dez* a p a r iţia u n o r a c c e le r a to r i
ordinea de zi a celei de-o pentru unificarea şi refacerea vidonţiate în discursul minis chivalate intr-o cantitate fi voltare a S.U.A. Textul care Însoţeşte caricatura este următorul:
26-a sesiuni a Adunării Ge Coreei". In încheiere, decla trului vest-german al finanţe drepturilor speciale de extra .la aceasta altitudine nu ninge". p u te r n ic i.
nerale a problemei privind re raţia subliniază poziţia justă lor, Karl Sehiller, care a ţi xă de aur ci să fie definite gere. create In cadrul Fon
tragerea trupelor americane a guvernului R.P.D. Coreene nut să prevină partea ameri In termenii drepturilor spe- dului Monetar International. \
din Coreea de sud şi a pro si lupta dreaptă a poporului cană că R.F. a Germaniei „ar
blemei privind dizolvarea „Co coreean în problema reunifi- putea fi obligată să întreprin 'M
misiei O.N.U. pentru unifica cării Coreei pe cale paşnică, dă măsuri de represiune du
rea si refacerea Coreei" re- pe baza unor principii demo reroase în politica sa econo „F-1ir îşi... MOSCOVA. — Primul ministru al Indiei, Indlra crete ale Pentagonului pri vinciale şi pot fi aleşi In
prezinlă o încercare a impe cratice, prin eforturile poporu mică si monetară". Gandhi. şl-a încheiat vizita oficială in Uniunea Sovie vind Implicarea S.U.A. în organele legislative.
rialismului S.U.A. de a per lui coreean însuşi, fără ames Participanţii vest-europen! tică şi a plecat, la 29 septembrie, pe calea aerului, la. conflictul din Asia de sud- Această hotărîre a pre
manentiza ocuparea Coreei de tec dinafară. au formulat, de asemenea, „bombardează" Delhi. est. din care o serie de pa şedintelui Yahia Khan se a-
La plecare, premierul indian a fost condus de pri
i mul ministru sovietic, Alexei Kosîghin, şi de alte per saje semnificative au fost plkă, în special, membrilor
care au format recent gu
se
publicate — după cum
producătorii | soane oficiale. ştie — de ziarele „New vernul în Pakistanul de est.
York
Times”, „Washington
Post" si „Boston Globe”. i LIMA. — Statul peruan
i i
I NEW YORK 29 (Ager- j OSLO. — Primul ministru Doar o parte din materiale va prelua controlul direct
| preş). — Harry Bass, pre- ! al Norvegiei. Trygve Brat- le neincluse în actuala e- asupra producţiei de cupru
j şedinţele firmei „Selb Ma- j tell. a primit delegaţia gu ditie, care cuprinde 12 volu şi aur din mina „Tlntaya",
| nufacturlng Co.'\ care pro- j vernamentală chineză, con me. au fost publicate de zi situată Ia 400 kilometri de
| duce anumite subansamble j dusă de Clu Hua-mln. mi arele menţionate. centrul Industrial Cuzco.
| ale bombardierului „F-llI- , j nistrul adjunct al comerţu anunţă agenţia Prensa La
| a fost inculpat de un trl- i lui exterior, care se află In RAWALPINDI. — Prin- tina. In viitorii ani, guver
I bunal din Llttle Rock sub tr-o vizită In această tară la tr-un decret semnat de pre nul va învesti circa 26 mi
| acuzaţia de conspiraţie pen- invitaţia guvernului norve şedintele Pakistanului. Ya- lioane dolari în lucrările de
j tru a ascunde defectele in- gian. Agenţia China Nouă hia Khan, au fost aduse li modernizare a minei.
j reglstrale la avionul res menţionează că premierul nele modificări actualei le Totodată, la Lima s-a a-
pectiv. Aceste defecte au norvegian s avui o convor nunlat că circa 150 milioa
fost descoperite după ce bire prietenească cu oaspe lar Ould Daddah, a cerut gislaţii. Agenţia pakistane ne dolari vor fî învestiţi In
mal multe avioane ,.F-1H" ţii chinezi. preşedintelui Nlxon ca Sta ză de Informaţii relatează lucrările de construire a u
s-au prăbuşit, provocînd tele Unite să înceteze orice că, potrivit noului decret,
moartea echipajelor res BRUXELLES — împăra asistentă către ţările care membrii guvernului îşi pot nei mari artere care va a
pective. tul Japoniei, Hirohlto. a so practică colonialismul şl o prezenta candidatura în a duce o importantă contribu
sit miercuri într-o vizită presiunea rasială tn Airlca. ţie Ia dezvoltarea transpor
' Bass a fost găsit vino- neoficială la Bruxelles. Su Membrii misiunii, care in legerile pentru Adunarea
I vat. de asemenea, de veranul Japoniei va rămine naţională şi adunările pro turilor rutiere peruane.
i schimbarea intenţionată a clude şi pe minîştrj'i de ex
! seriilor unor subansam- in Belgia pînă simbătă. cînd terne ai Kenyei, Republicii
! ble ale avioanelor pentru va pleca spre Franţa, cea Malî, Zambiei şi Camerunu PEKIN. — Clu En-lal, premierul Consiliului de Stat.
| a ascunde calitatea proas- I de-a treia etapă a turneului lui, au fost primiţi la Ca Cl Pln-Iel. ministru ad-ioterlm al afacerilor externe,
| tă a lor, precum şl pentru } pe care II întreprinde prin sa Albă de către preşedin şi Van Sln-tln. locţiitor al şefului Statului Major al
! fraude in dauna guvernul ; şapte ţări europene. tele Nixon. Armatei Populare Chineze de Eliberare, au avut o în
i Iul. j
WASHINGTON. — O mi WASHINGTON. — Admi trevedere cu delegaţia Mişcării pentru Eliberarea Pa
Tribunalul urmează în zl- \ lestinei — Al Fatah — condusă de Abou Jihnd. Cu
I lele următoare să pronun- \ siune a Organizaţiei Unită nistraţia americană a dat acest prilej, informează agenţia China Nouă, a avut
te sentinţa împotriva aces- j ţii Africane, condusă de pre publicităţii o versiune cen loc o convorbire cordială, prietenească.
Vedere aerian* a oraşului Quito, capitala Ecuadorului. tuia. i şedintele Maurltantel. Mok- zurată a documentelor se-
Redacţia şl administraţia ziar ulol i Deva, str. Dr. P* Groia, ar. 35, Telefoane ar. 123 17 $1 1 15 89. Tlparal i întreprinderea poligrafica Deva.