Page 12 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 12
1 4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 180 O VINERI 3 SEPTEMBRIE 1971
Intflnirea tineretului latino şi !\l 23-lea Cuvîntarea premierului Fam Van Dong
nord-am m an de solidaritate
cu lupta popoarelor din Vietnam, Congres cu prilejul aniversam zilei
Laos şi Cambodgia internaţional naţionale a R.D. Vietnam
SANTIAGO DE CHILE 2 (A- succese în procesul transfor
gerpres). — In capitala chi- mărilor revoluţionare în care HANOI 2 (Agerpres). — In R. D. Vietnam, poporul viet tragerea tuturor trupelor ame
Iiană a început sesiunea ple sini angajate ample forţe po al cuvîntarea rostită ta adunarea namez a dat o bătălie pe trei ricane si să folosească prile
nară a întîlnini tinerelului la litice şi sociale, în vederea festivă consacrată celei de-a fronturi : militar, politic şi di jul pentru a repatria militarii
tino şi nord-american de so realizării aspiraţiilor funda 26-a aniversări a Revolutei plomatic. Realităţile au de americani capturaţi, ele refu
lidaritate cu lupla popoarelor mentale ale poporului chilian. din august şi a proclamării monstrat elocvent că numai în ză să recunoască populaţiei
din Vietnam, Laos şî Cambod Doresc să reafirm de la a R. D. Vietnam. Fam Van Dong, acest fel putem să mobilizăm sud-vielnameze dreptul auten
ceastă tribună, a spus in con
gia. In prezidiul primei sesi tinuare Dan Marţian — spri Jpimondiei" membru al Biroului Politic al forţele ce pot fi mobilizate în tic la autodeterminare. Dim
uni a lost ales şi şeful dele C.C. al Partidului celor ce întreaga noastră tară, ca si potrivă, ele vor să menţină
gaţiei Uniunii Tineretului Co jinul deplin al poporului şi ti muncesc din Vietnam, pre în străinătate, şi chiar in Sta trupele americane în Vietna
munist din România, Dan neretului român faţă de lupta şedintele Consiliului de Mi tele Unite, pentru a face să e mul de sud, să menţină admi-
Marţian, prîm-secretar al CC. popoarelor Indochinei împotri MOSCOVA 2 (Agerpres). — niştri, a făcut o trecere în re şueze, pas cu pas, planurile si nistraţia-marionetă actuală, ca
al U.T.C., ministru pentru pro va agresiunii americane, pen Corespondenţă de la Silviu vistă a marilor victorii pe ca procedeele crude şi tenebroa un instrument al politicii de
blemele tineretului. tru libertate şi independentă. Podină : La Moscova au luat re poporul vietnamez le-a în se ale duşmanului, să-i de- „vietnamizare" a războiului,
Luind cuvîntul, conducăto Delegatul român a prezen sfîrsit lucrările celui de-al registrat în lupla împotriva a- mascăm natura, adevăratul întreaga naţiune vietnameză,
rul delegaţiei de tineret ro tat apoi acţiunile şi manifestă 23-lea Congres internaţional gresiuniî americane, pentru său chip de agresor si răz compatrioţii noştri şi luptăto
rile de solidaritate ale tinere al „Apimondiei”, la care au salvarea naţională, precum si boinic, să-l izolăm cit mai rii din sud — a spus Fam
mâne a adresat un salut căl participat peste 3 000 de api mult cu putinţă, să-l învin Van Dong — ridică mai sus
tului român cu lupta popoare pe frontul construcţiei socia
duros tineretului chilian, po lor şi a tineretului din Indo- cultori din 55 de ţări liste tn nord. După ce a a gem si să avansăm spre vic stindardul unirii şi al luptei si
porului chilian şi urări de noi china. Adunarea generală a „Api mintit principalele etape ale torie". îşi întăresc hotărirea de a
mondiei", tinută cu prilejul în agresiunii S.U.A. împotriva După ce a înfăţişat nume lupta şi învinge pentru a de
cheierii congresului, a apro Vietnamului, arătlnd că aces roasele iniţiative de pace ale termina eşecul total al planu
Prin referendumuirile din Egipt, Libia şi Siria bat planul de lucru pe urmă tea au fost marcate de victo Republicii Democrate Vietnam, lui american de «vietnamiza
vorbitorul a arătat că, in con
re" a războiului. Un fapt foar
torii doi ani, hotărînd, printre
rii din ce în ce mai mari ale
textul înfrângerilor
repetate,
altele, construirea Ia Bucu poporului vietnamez, Fam Van tot mai severe, ale politicii a te nou, foarte încurajator în
sudul ţării noastre este că,
A fost aprobată formarea reşti prin cooperare internaţi Dong a subliniat că poporul mericane de „vietnamizare" a în ciuda prezenţei americani
apicultorului,
onală, a casei
vietnamez şî-a păstrat consec
care va găzdui Institutul inter vent iniţiativa în acest război. războiului, la 1 iulie 1971, lor şi a marionetelor lor, toa
Federafiei Republicilor Arabe naţional de tehnologie $1 eco Combinatul do covoare „Lluboreţo" dc lingA Moscova pro Din aceasta, a relevat el, re Guvernul Revoluţionar Provi tă lumea vede că ei au pier
nomie apicolă al „Apîmon- duce peste 200 000 m ? de covoare pe zi, care $e bucură de apre zultă victoriile noastre. Mai zoriu al Republicii Vietnamu dut partida, că timpul lor a
lui de Sud a prezentat, la con
irecut si — lucru si mai re
In cadrul referendumurilor La Damasc, ministrul aface diei". S-a hotărît, de aseme cieri atlt in ţară cit şl peste ho tare. Nu demult şl-a Început ac mult ca oricînd trebuie să vorbirile de la Paris, soluţia marcabil — ei înşişi gîndesc
populare care au avut loc la rilor interne, Aly Zaza, a de nea, instituirea unui program tivitatea secţia de fabricare a covoarelor cu ajutorul maşinilor de menţinem si să promovăm a în şapte puncte, care, încă de astfel.
tricotat, datorita căreia se măreşte eu mult productivitatea com
! septembrie in Egipt, Libia şi clarat că Federaţia Republici de asistenţă tehnică pentru binatului. ceastă iniţiativă pentru a ob la publicarea sa. a avut un Ocupindu-se apoi de pro
Siria a fost aprobată formarea lor Arabe a fost aprobată in dezvoltarea apiculturii In ţă In fotografie: Maşini de (esut covoare. ţine succese si mai mari si larg ecou în opinia publică blemele inlernc, Fam Van
Federaţiei Republicilor Arabe Siria de 96,4 la sută dinlre par rile In curs de dezvoltare. pentru a progresa spre victo din întreaga lume. „Se întîm- Dong s-a referit la pagubele
şi constituţia acesteia, elabo ticipanţii la referendum. Din Adunarea generală a ales ria definitiva: eliberarea Su plă foarte rar, a menlionat provocate de inundaţiile din
rată de şefii celor trei state. totalul de 2 210 405 de votanţi noul consiliu executiv al „Api Personalităţi politice din Japonia cer resta dului, apărarea Nordului so Fam Van Dong, ca într-un acest an în R. D. Vietnam şi
cialist, realizarea reunificării
Ministrul de ' interne egip 1 818 205 s-au pronunţat „pen mondiei", care este format paşnice a patriei. război atU de indîrjit şi atît a trasat sarcinile ce stau in
tean, Mandouh Salem, a anun tru". din : prof. dr. ing, V. Harnaj bilirea în drepturi a R.P. Chineze la O.N.U. de complex ca acesta, o solu fala populaţiei în vederea de
Datorită liniei internaţionale
ţat, Intr-o declaraţie radiodi Potrivit datelor oficiale, pu (România) preşedinte, R. Ban- clarvăzătoare şi politicii ex ţie propusă de una din părtî păşirii dificultăţilor create de
fuzată, că participanţii la re blicate la Tripoli, peste 98 la ker (S.U.A.)şi G Bilas (U.R.S.S.) TOKIO 2 (Agerpres). — Ma- zaţiei parlidului Komeilo din să găsească o primire atît de aceste calamităţi şi pentru
ferendumul din Egipt au apro sută dintre cei care au votat vicepreşedinţi, dr. S. Canna- sayoshi Ohira, fost ministru prefectura Hyogo au adoptat terne judicioase a partidului profundă, atît de largă, chiar realizarea planului de stat pe
şi statului nostru — a conti
bat In proporţie de 99,95 Ia in cadrul referendumului de mela (Italia) secretar general, de externe al Japoniei si lider o rezoluţie In care cer lansa nuat vorbitorul — pe plan in si în cadrul cercurilor politi 1971. Inlre altele, el a rele
sulă crearea Federaţiei. Din Si 7 secretari. al celei de-a doua fracţiuni, ca rea unei campanii naţionale ternaţional am ciştigat simpa ce din Statele Unite. Cu ţoală vat necesitatea perfecţionării
evidenta, situaţia este coaptă
7 773 037 de egipteni care şi-au ta 1 septembrie au aprobat ca In unanimitate, adunarea ge mărime, a Partidului liberal pentru strlngerea unui milion tia, sprijinul şi ajutorul, care in evoluţia războiului şi in muncii de partid, a activităţii
serviciilor de
economice, a
exprimat votul, 7 759 507 au Libia să facă parte din Federa nerală a hotărît co următorul democrat, de guvernămint, a de semnături In favoarea re reprezintă, în esenţă, solidari conştiinţa oamenilor pentru o gestiune ale statului şi de
spus „da". ţia Republicilor Arabe congres al „Apimondiei" să cerut guvernului nipon să-şi stabilirii relaţiilor diplomatice tatea militantă a popoarelor soluţie chemată să pună capăt conducere a economiei, nece
aibă. loc în octombrie 1973 în schimbe pozilia fată de Repu dintre Japonia şi R.P. Chineză Uniunii Sovietice, Chinei si războiului si să restabilească sitatea utilizării tuturor forţe
Argentina, la Buenos Aires. blica Populară Chineză şi să — anunţă agenţia Kyodo. Re altor ţări socialiste, a popoa pacea pe baza unei distincţii lor de muncă ale societăţii,
Lucrările sesiunii Cu prilejul festivităţii de în înceapă convorbiri guverna zoluţia urmează să fie prezen relor din întreaga lume fală clare între agresor şl victima sporirii randamentului muncii
chidere, au fost decernate di mentale cu Pekinul cît mai cu- tată spre aprobare convenţiei de lupta noastră. Această soli agresiunii". şi eficacităţii economice, mă
daritate militantă se manifes
agenţia
rînd posibil, anunţă
Consiliului U.N.C.T.A.D. plome şi medalii pentru cele Kyodo. Ohira a cerut guver naţionale a partidului Komeito, tă în formarea în realitate a de „vietnamizare'’ a războiu ririi acumulărilor socialiste si
planului
In ciuda eşecului
îmbunătăţirii treptate a vieţii
care va avea loc la Tokio, în
mai reuşite exponate prezen
tate la expoziţia internaţională nului să renunţe la Încercările tre 21 şi 22 septembrie a.c. unui front al popoarelor lumii lui în Vietnamul de sud şi în poporului.
GENEVA 2 (Agerpres). — In Reprezentantul român a expri „Apicultura-197r\ Din cele 30 sale de a menţine Taîwanul Documentul menţionat expri ca sprijin pentru lupta po ciuda opoziţiei poporului pro In încheiere, Fam Van
cadrul lucrărilor sesiunii a Xl-a mat, de asemenea, convinge de medalii de aur acordate de In Organizaţia Naţiunilor Uni mă hotărirea partidului Ko porului vietnamez şi a altor gresist din Statele Unite si a Dong a adresat un cordial sa
popoare dîn Indochina împo
a Consiliului U.NC.T.A.D., ca rea că punerea In aplicare a juriu celor peste 20 de lări te. „O astfel de poziţie, a ară triva agresiunii americane. opiniei publice mondiale, cer lut de solidaritate, de luptă şi
re se desfăşoară In Palatul acestui program va contribui participante, tara noastră a tat el, va fi în contradicţie cu meito de a acţiona cu* vigoare curile guvernante americane de victorie popoarelor din ţă
nu au dat nici un răspuns po
Naţiunilor din Geneva, a fost la stimularea transferului in oblinut 6. Apicullorii români atitudinea generală a opiniei pentru recunoaşterea guver „In lupta foarte complexă şi zitiv la soluţia în şapte rile socialiste frăleştî, popoa
examinat raportul grupului in- ternaţional de tehnică către au oblinut, de asemenea, pes publice". nului R.P. Chineze ca singurul îndîrjită împotriva agresiunii puncte, a spus vorbitorul. Ele relor revoluţionare din lumea
americane, a spus preşedin
terguvernamental pentru trans toate ţările şi, în special, că te 35 de medalii de argint şi ★ reprezentant al Chinei. tele Consiliului de Miniştri al refuză să declare categoric re- întreagă, poporului progresist
din Statele Unite,
ferul de tehnică. tre ţările în curs de dezvolta bronz, precum şi diplome de TOKIO 2 (Agerpres). — Par-'
Luind cuvîntul pe marginea re. merit. ticipanţîi la convenţia organi
acestei probleme. In legătură
cu care România a prezentat
propuneri la O.N.U., reprezen Noul guvern bolivian n-a reuşii
tantul ţării noastre, Victor Al- f ARM ELECTORALĂ DIN VIETNAMUL DE $DD
dea, a subliniat că U.NC.T.A.D.
are un rol important de jucat să realizeze stabilitatea în fără
in cadrul eforturilor, vizînd
SAIGON 2 (Agerpres). —
facilitarea transferului inter LA PAZ 2 (Agerpres). — Mi potrivit observatorilor, faptul Intr-un comentariu al agen La 29 august, pe teritoriul tăţile au completat buletine prezentat mal mult de 1,5 (
cu
le si au sigilat urnele...
naţional de tehnică şi elimina nistrul bolivian al apărării, că noul regim instalat in urma ţiei. France .Presse, se remar Vietnamului de sud, ocupat două zile înainte de alegeri. milioane alegători înregis
traţi. Circa o treime din vo
rea decalajului tehnologic e- Jaime Florenlino Mendieta, ci loviturii de stat nu a reuşit că faptul că „Falanga" a fost de trupele S.U.A., a fost în Agenţia France Presse men turile exprimate, inclusiv Sn- i
xîstent între lări El a apreci tat de agenţiile internaţionale să realizeze stabilitatea în ţa principala forţă a opoziţiei scenată farsa „alegerilor" ţiona că, lntr-o serie de lo tr-o serie de cartiere ale Sai-
at că programul de lucru a- de presă, a anunţat că trupe ră. Alianţa dintre „Mişcarea timp de 12 ani, cit «Mişcarea pentru Camera inferioară a calităţi, numărul participan gonului si In fosta capitală Se cautâ un vrăjito r j
doplat în unanimitate de gru speciale antiguerilă au fost naţionalistă revoluţionară", naţionalistă revoluţionară" s-a asa-zisei Adunări Naţionale ţilor la vot a depăşit numă imperială, Hue, au fost acor
pul inlerguvernamental repre dislocate pentru a întări gar „Falanga socialistă boliviană" aflat la putere. Printre mem de la Saigon. In prezenţa rul alegătorilor înregistraţi. date deputaţilor opoziţiei ca Organizatorii iradi.ţiona- ^
si forţele armate, raliate lor,
brii de rînd ai falangei se aud
Iul ui festival care se des- Ă
zintă un început promiţător nizoana de Ia Oruro, puternic în vederea răsturnării guver deja glasuri împotriva alian armatei de intervenţionîsti Această diferenţă dintre re re militează pentru încetarea /ăjoară în localitatea Not- {
în ce priveşte îndeplinirea a centru minier din Bolivia. nului generalului Torres, nu ţei cu „principalul inamic po şi de mercenari ai lor, locu alitate şi fals este iarăşi războiului şi pentru retrage tingham (Marea Britanic) 1
cestui rol de către U.N C.T.A.D. Această măsură confirmă, are baze solide. litic", care. in aprilie 1959, i-a itorilor din oraşele şi satele semnificativă... rea trupelor americane din au ţinut cn pentru acest an \
lichidat conducerea. Pe de altă sud-vietnarrleze neelîberate Organizatorii farsei electo Vietnamul de sud. să angajeze un vrăjitor ca- l
parte,, în rîndurile armatei se li s-a propus să-şi „manifes rale şi oamenii aflaţi in sol re să fie capabil să men- !
exprimă teama că „Mişcarea te" sprijinul faţă de regimul da lor nu s-au purtat cu me Multe organizaţii influente ţină timpul frumos în dc- )
naţionalistă revoluţionară" ar marionetă al generalului najamente nici cu candidaţii ale opoziţiei au condamnat curs de două săplămhii. cit (
putea să preia singură puterea. Thieu. pentru mandatul de deputat în mod public, falsificarea a sc desfăşoară festivalul Un J
De asemenea, mai există cel Cu toate că „numărătoa care nu le-au convenit. Cu legerilor, la care s-au dedat anunţ iu acest: sens a fost *
puţin 10 grupări politice care rea" voturilor nu s-a Înche reprezentanţii administraţiei dat şi, din 100 de candi- ţ
nu sînt de acord cu «Frontul citeva zile înainte de vota Thieu. Observatorii politici
naţionalist revoluţionar'' — în iat, ziarele şi radioul din re a fost bătut candidatul o pun in evidentă faplul că. daţi care s-au prezentat ,
fiinţat de noile autorităţi bo- Saigon anunţă deja că parti poziţiei Cian Tuan Nam, iar în cursul perioadei preelec spre angajare, a fost ales. \
liviene, declarîndu-se în tota zanii actualului „preşedinte" în ziua alegerilor a fost a după lungi dezbateri. Pe- ţ
lă opoziţie cu guvernul ac au obţinut (aşa cum fusese, restat încă un pretendent torale. s-a format un front lelengro Lee. in virstă de
70 de ani. Organizatorii au S
tual. de altfel,. planificat), din 159 indezirabil la locul de depu larg al forţelor de opoziţie, promis o substanţială re- I
Rezistenţa revoluţionară, for de mandate, „cele două tre tat — reprezentantul opozi care luptă pentru retragerea
mată de forţele de stingă, a imi necesare pentru contro ţiei Than. In acest mod, ar trupelor americane de pe compensa, chiar şi dacă )
anunţat într-un manifest difu lul deplin al Adunării Naţio teritoriul Vietnamului de sud va reuşi numai să reducă 1
zat in capitala ţării, La Paz, nale". mata, politia st serviciul se şi pentru reglementarea paş doza obişnuită dc prec.ipi- \
hotărîrea sa de a lupta prin Alegerile s-au desfăşurat curităţii — instrumente ale nică a problemei vietname taţii, care sc înregistra la \
toate mijloacele împotriva ac într-un mod care caracteri menţinerii regimului — au ze. Nottingham in timpul fes- ^
tualului guvern. De asemenea, zează asemenea înscenări. asigurat obţinerea „victoriei" Acestea sînt numai citeva
organizaţiile sindicale ale mi Intr-o serie de provincii, îm de către partizanii lui aspecte care demonstrează tivalului. ^
nerilor, cu o deosebită influ potriva alegătorilor a fost Thieu. elocvent eşecul încercării Muzeu Sa Dalias ^
enţă politică în Bolivia, si-au folosită forţa, inclusiv gaze Populaţia sud-vielnameză regimului Thieu de a se con
reafirmat sprijinul pentru A le lacrimogene si armele de $i-a manifestat însă cu fer solida „prin organizarea unor
In fotografie: Aspect din a foc. După cum au declarat mitate opoziţia faţă de farsa asemenea alegeri", farse e „Texas school book dc- i
telierul de ţesâtorle de la o dunarea Populară, organism în reprezentanţii opoziţiei, în electorală. Datele oficiale a lectorale în înţelesul cel mai positonj", clădirea din o- I
fabrică de ţesături din Ham- care nu participă membrii ac provincia Binh Binh autori rată că, la alegeri, nu s-au deplin al termenilor, raşul Dallas de unde se a
D IN LUM EA C A P IT A LU LU I houng (R.P.D. Coreeană). tualului grup guvernamental. firmă că Lee Osivald a
tras asupra preşedintelui
John Kcnnedy, va fi trans
Greve în Argentina zat respectivele companii că formata in muzeu dc ac
s-au sustras, începînd din tualul său proprietar El va
BUENOS AIRES 2 (Ager tembrie va fi declanşată gre DAMASC. — La cel 1961, de la plata sumei de expune aici colecţia sa de
pres). _ pesle 5 000 muncitori vă generală. Tot la Cordoba, de-al 18-lea Tîrg Inter 7 000 000 dolari, datorali sta cărţi şi relicve legate de
din oraşul argentinian Cordo- juriştii au declarat o grevă naţional de la Damasc tului chilian ca urmare a amintirea defunctului pre
ba, capitala provinciei cu ace de 24 de ore, protestînd fală a lost organizată „Ziua devalorizării monedei naţio
laşi nume, se află de aproape de numeroasele atacuri tero Republicii Socialiste Ro U N & K nale. şedinte al Statelor Unite,
o săptămînă în grevă, cerind riste declanşate de organiza mânia". Cu acest prilej,
majorarea salariilor. Sindica ţiile de extremă dreaptă. Pro directorul pavilionului COPENHAGA. — Un nu \ Pescari ingenioşi \
tele au comunicat că în cazul fesorii şi medicii au anunţat, românesc, losîf Grama, măr de 42 de organizaţii sin
neîndeplinirii cererilor formu de asemenea, că vor înceta a oferit un cocteil. Au dicale din Danemarca, care A pescui în vestita fin- ■
late de muncitori, la 22 sep lucrul la 8 septembrie, participat Karam Touma, industriei, informează agen reunesc peste 100 000 de ' Lină Trevi monedele pe *
viceguvernator al Băn ţia China Nouă muncitori, au lansat iniţiati \ care le aruncă turiştii, in \
Proteste împotriva măsurilor economice cii Centrale a Siriei, va convocării unei conferin i speranţa de a mai reve- \
Charle Souccar, preşe ţe pentru crearea unui pu ’ dea o dată Roma, nu este »
LIMA. — Preşedintele Re
anunţate de preşedintele Nixon dintele Camerei siriene publicii Chile. Salvador A- ternic front împotriva intră \ considerai un delict de ] l
l justiţia italiană. Două per-
pentru industrie. Nazera ilende, care întreprinde un rii Danemarcei în Piaţa co J scana care au scos din )
WASHINGTON 2 (Agerpres). noii politici economice a Sta Hafez, directorul general turneu printr-o serie de ţări mună. Conferinţa urmează » f întina 1 050 lire şi res- A
să înceapă la 8 septembrie,
Rall Dahrendorf, membru al telor Unite ea va produce mo al Tîrgului de la Da latino-americane, a sosit la Copenhaga. L pecliv 100 dc lire au fost j
Comisiei Pieţei comune pentru dificări de structură în rela masc, precum si nume miercuri Sntr-o vizită oficia . achitate : potrivit magis- )
comerţ exterior, a declarat că ţiile economice interoccidenta- roşi alţi invitaţi. lă la Lima — capitala Peru TRIPOLI. — La Tripoli a \ Iraţilor, aceste monede \
recentele măsuri economice le, aducînd mari prejudicii co lui. El a fost Intîrapinat de avut loc miercuri o întîlnlre ^ trebuie să fie considerate I
anunţate de preşedintele Nixon merţului internaţional". Aceste preşedintele Velasco Alvara- a şefului statului . libian, « drept obiecte abandonate
constituie o sfidare a intere măsuri, arată autorul articolu do, de membri ai guvernului Moamer El Gedafi. cu şeful J intr-un loc public. î
selor partenerilor americani lui, răspund doar intereselor şi de reprezentanţi ai opini stalului sudanez. Gaafar El t ţ
AMMAN. — Regele Husse-
din Europa occidentală. Inlr-un speciale ale americanilor, ig- in a numit noul senat al Ior ei publice. Presa peruană Numeiry. şl cu vicepreşe \ Bani noi in Elveţia \
articol publicat în ziarul „New daniei — anunţă postul de scoate in evidentă, in comen dintele egiptean, Husseln El
York Times" Dahrendorf scrie norînd pe cele ale partenerilor radio Amman. Mandatul se tariile consacrate vizitei luî Shaîet. care au participat la Deşi actualele monede
că „oricare ar fi semnificaţia S.U.A. Salvador Allende la Lima, dc hirlie din Elveţia se a-
natului precedent a expirat comunitatea de interese a festivităţile organizate în ca fl.ă in circulaţie doar de 15
pitala libiană cu ocazia ani
VENEZUELA Sute de muncitori concediaţi la 1 septembrie. Pe de altă popoarelor peruan şi chilian. versării a doi ani de la pre ani, guvernul n hotărît e
citat
parte, postul de radio
informează că în baza unui luarea puterii de către actu miterea unor alte monede;
banca naţională a hotărît
fără motiv de concernele americane decret regal sesiunea ordi SANTIAGO DE CHILE. - alul regim din Libia — anun deja instituirea unui con
nară a Adunării Naţionale a Toate bunurile companiilor ţă agenţia MEN. Intr-o decla curs pentru elaborarea lor.
CARACAS 2 (Agerpres). — eri, concernele americane în Iordaniei, ale cărei lucrări nord-americane „Andes Mi raţie făcută la sfîrşilul con Motivul schimbării mone
Intr-o declaraţie a Federaţiei cearcă să facă presiuni asu urmau să înceapă la 4 sep ning Company'', „Chile Ex- vorbirilor, vicepreşedintele delor este pus pe seama
ploration Company" şl
ale
egiptean a relevat că, în ca
muncitorilor din industria pe pra guvernului de la Caracas tembrie', a fost nmînată pen sucursalei consorţiului cu drul acestora, au fost abor înmulţirii cazurilor de fal
trolieră din Venezuela se a pentru a anula legea privind tru luna octombrie a.c. prifer „Anaconda" se vor a date probleme privind adera sificare a lor şi marii can
rată că monopolurile nord-a- naţionalizarea bogăţiilor de fla sub sechestru pînă Ia pla rea Sudanului la Federaţia tităţi a alocaţiilor existen
mericane continuă să conce gaze naturale ale tării. Federa PEKIN — La Invitaţia gu ta unor daune-lnterese statu Republicilor Arabe. El a pre te. Pe noile bancnote vor
rndusirla coostructoare dc va poare a
R, P. Bulgaria csic in
dieze fără nici un motiv sute ţia muncitorilor petrolişti a lui chilian. Hotărîrea a fost cizat, informează MEN, că plLnâ dezvoltare. In prezent, Bul garia nu numai cft satisface pc fi imprimate portretele u
de muncitori. In ultimul timp. dresează un apel tuturor oa vernului R.P. Chineze, la Pe pronunţată de secţia civilă a Sudanul se va alătura fede deplin necesităţile interne In acest domeniu, dar construieşte dife nor renumiţi oameni de
menţionează documentul, au menilor muncii din Venezuela kin a sosit o delegaţie guver Curţii Supreme in urma pro raţiei „după ce Instituţiile rite tipuri de vase, pentru alte ţArl. şliinţă elveţieni: f.eonard
Euler. Ferdinand dc Saus-
fost lăsali fără lucru pesle de a crea un front comun îm namentală suedeză, condusă cesului intentat de Consiliul constituţionale ale acesteia In fotografie : Petrolierul „S llton" a cărui construcţie sc a- sure, Konrad Hessner, Fran-
2 000 de muncitori petrolişti. de Rune Johansson, ministrul Apărării de Stat, care a acu vor fi create". prople de sflrşlt, In şantierele navale „Gheorghl Dlmltrov" din cesco Burromini.
Declaraţia subliniază că, re- potriva tuturor monopolurilor Varna.
curgînd la şantaj şi concedi străine.
Redacţia şl administraţia ziarului) Deva, 6tr, Dr. P. Groza, or, 35. (Telefoane nr, 123 17 şi 1 15 88. (Tiparul i întreprinderea poligrafica Deva.