Page 13 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 13
PROLETARI D IN T O A T E ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V Â ! Semnarea comunicatului comun
cu privire la vizita delegaţiei
Partidului Comunist din Japonia
Vineri dimineaţa a avut loc membru supleant ol Comitetu
la Bucureşti semnarea comu lui ExecuMv, secrelar al C.C.
nicatului comun cu privire la al P.C.R., Alexandru Senco-
vizita delegaţiei Partidului Co vici, membru al C.C. al P.C.R.,
munist din japonia tn Repu Şlefan Andrei, membru su
blica Socialistă România. pleant al C.C. al P.C.R. prim-
Comunicatul a fost semnat de ndjuncf de şef de scclie la
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. CC. al P.C.R., iar din partea
secretar general al Partidului japoneză tovarăşii Tomio Nîs-
Comunist Român, şi de tovară hîzawa, membru al Biroului
şul KenJÎ Mlyamolo, preşedin Permanent al Prezidiului C.C.
tele Prezidiului Comitetului al P.C.J., Koichiro Ucda,
Central al Partidului Comu membru al Prezidiului C.C. al
nist din Japonia. P.C.J., Shiro Toyodn, membru
au luat parte
La semnare
ORGAN ĂL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN tovarăşii; Emil Bodnaraş, al C.C. al P.C.J., Eizo Koba-
supleant
al
vashi, membru
membru al Comitetului Execu C.C. «1 P.C.J., Hiroshi Kîku-
tiv, al Prezidiului Permanent nami, activist la Secţia inter
al C.C. al P.C.R., Paul Nicu- naţională a C.C. al P.C.J.
lescu-Mizil, membru al Comi După semnare, conducătorii
tetului Executiv, al Prezidiu
ANUL XXIII. Nr. 5181 SIMBATA 4 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI lui Permanent, secretar al celor două partide frăţeşti
CC. al P.CR., Mihai Gere, şi-au strîns călduros mîinile.
Vizita tovarăşilor Nicolae Ceauşescu Bilanţul industrial
al judeţului pe 8 luni
şi Santiago Carrillo la Ploieşti Totalitatea indicatorilor de tone metal peste plan ctt
plan pe luna august şl pe reprezintă angajamentul a
ansamblul celor 8 luni au nual. Cu realizări similare
Vineri dimineaţa, tovarăşul al P.C.R., şef de secţie la C.C lar judeţean, Mihail Florescu, politica realistă, clarvăzătoare, dezvoltare si diversificare pentru a satisface “ mai bine (ost considerabil depăşi|I. se prezintă şi celelalte co
Nicolae Ceauşescu. secretar al P.C.R., iar din partea spa ministrul industriei chimice, a partidului şi statului nostru. a producţiei, conform in cerinţele pieţei interne şi ex Aceasta este concluzia ce se lective. Depăşirile de plan
general al Partidului Comu niolă de Santiago Alvarez şi Gheorghe Alecu, prim-secretar In spiritul tradiţiilor muncito dicaţiilor date de secre terne. desprinde din analiza date cumulează 1 820 tone cocs.
nist Român, împreună cu to Ignacio Gallego, membri ai al Comitetului municipal Plo reşti ale petroliştilor praho tarul general al partidului, Se vizitează, apoi, ctleva lor de bilanţ al industriei ju 13 730 tone fontă şl 8 550 to
varăşul Santiago Carrillo, se Comitetului Executiv ol Parti ieşti al P.C.R., membri ai co veni, ei dau, totodată, glas se arată că la sfîrşitul actua din principalele sectoare ale deţului nostru, concluzie ca ne laminate finite pline.
cretar general al Partidului dului Comunist din Spania. lectivului de conducere al sentimentelor de prietenie fră lului cincinal producţia globa marelui grup industrial. Oas re atestă din nou angajarea Minerii din Valea Jiului
Comunist din Spania, au făcut Oaspeţii au vizitat două din grupului industrial, reprezen ţească, de solidaritate interna- lă va fi cu 65 la sută mai ma peţii trec prin labirintul de plină de abnegaţie, hărni au urcat producţia suplimen
o vizită în municipiul Ploieşti, tre cele mai reprezentative în tanţi ai comitetului de partid ţionalistă, dintre clasa munci re decît în 1970, sporul obţî- instalaţii, unde urmăresc cu cie, competenţă şl răspunde tară de cărbune net la
oraş cu vechi tradiţii munci treprinderi ploieştene: Gru şi organizaţiilor de masă. toare din România şi clasa nîndu-se în bună parte prin interes explicaţiile privind re a colectivelor de munci, 91 900 tone, Iar cel din Po
toreşti, puternic centru in pul industrial de petrochimie Pe o mare pancartă, la in muncitoare din Spania, dintre creşterea productivităţii mun procesele tehnologice. a organizaţiilor de partid din iana Ruscăl raportează pe
dustrial al Urii. adevărat nu şi uzina „t Mai". trare sînt înscrise în limbile comunişti români şi spanioli. cii. La despărţire, în aplauzele întreprinderile hunedorene. ste plan 2 175 tone (Ier tn
cleu al industriei noastre pe La intrare în incinta mare română şi spaniolă urări de Oaspeţii sînt invitaţi să vi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi uralele mulţimii, tovarăşii la îndeplinirea exemplară a minereu marfă. Rezultate
trochimice şi al construcţiei lui complex industrial, care bun sosit. ziteze marele complex. In fata recomandă ca, pe baza expe Nicolae Ceauşescu şi Santia prevederilor primului an al demne de laudă înregis
de utilaj petrolier. reuneşte, pe o întinsă platfor Sute de chimişti si rafinori unei machete, directorul gene rienţei deja acumulate şi a go Carrillo au felicitat colec cincinalului. trează şi colectivele P.C. O-
Desfăşurată in atmosfera
tivul pentru realizările obţi
răştie, I.P.B.
Bîrcea. „Mar
Cel doi conducători de par mă, rafinăria şi combinatul fac oaspeţilor o călduroasă şi ral al grupului industrial de dezvoltării cercetărilor proprii, nute şi i-au urat noi succese. însufleţltoare generată de mura" Simeria. unităţile
tide au fost însoţiţi de tovară petrochimic, tn întîmpinarea entuziastă primire. Ei îşi ex petrochimie, Adrian Stoica, să se perfecţioneze şi mai dezbaterea programului pro C.E.I.L. Deva şi ale indus
şii Paul Niculescu-Mizil, oaspeţilor au venit tovarăşii primă dragostea şi devotamen prezintă cîteva date privind mult procesul de prelucrare pus de tovarăşul Nicolae triei locale, care au dat pe
Gheorghe Stoica, Mihai Dalea, Itie Cîşu, prim-secretar al Co tul faţă de partidul Comunist activitatea acestei importante superioară a ţiţeiului, iar sor Ceauşescu pentru educarea ste plan In cele 8 luni 75 to
Miu Dobrescu, precum şi de mitetului judeţean de partid, Român* fată de secretarul său unităti productive. timentele să fie diversificate IContinuare Tn pog. a 4-a) comunistă a oamenilor mun ne produse dtn mase plas
Ghizela Vass, membru al C.C. preşedintele Consiliului popu general, adeziunea deplină la Prezentîndu-se programul de într-o măsură şi mai mare, cii. tn avîntul general pen tice şl 156 tone pigmenţi
tru tntîmplnarea zilei de 23 metalici, 7 000 mc prefabri
August cu realizări de pres cate din beton. 2 340 mc
Mitingul prieteniei dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania tigiu. activitatea industrială cherestea şi alte produse.
dtn cea de-a 8-a luni a anu
Domeniul Investiţiilor mar
lui s-a
concretizat prin In
tensificarea eforturilor pen chează de asemenea impor
tante succese. Pe totalul ce
tru asigurarea unui ritm lor 8 luni s-a realizat 67,3 la
susţinut In toate unităţile. sută din planul anual de In
Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUSESCU Cuvintarea tovarăşului SANTIAGO CARRILLO Datorită acestui fapt cotele vestiţii şi 63,6 la sută la
au
peste plan
construcţii-montaj.
realizărilor
crescut substanţial ajungînd
Realizările de prestigiu în
la valori de 183 milioane lei registrate in Industria hu-
Dragi tovarăşi, După cum cred că aţi pu să creştem de 2,5-3 ori pro Dragi tovarăşi. meninjată de pofta imperialis sine stătător linia sa, fără nici la producţia globală, 237 mi nedoreanâ trebuie să deter
Doresc să încep acest mi tut constata în cursul acestei ducţia de utilaj petrolier faţă tă. (Aplauze). un amestec dinafară. (Aplauze lioane lei Ia producţia mar mine din partea organizaţi
ting al prieteniei dintre co vizite, tovarăşi, oamenii mun de anul 1970, şi nu de circa 2 Aduc satutul călduros al oa In acest sens, doresc să a puternice). fă vindută şi încasată şi ilor de partid, comitetelor de
muniştii români şi comuniştii cii din România sînt preocu ori I Va trebui deci să ne su menilor muncii şi al intelec firm că Partidul Comunist din Mişcarea comunistă nu esle 1 350 lei la productivitatea direcţie şl consiliilor de ad
spanioli, prin a adresa dele paţi şi discută continuu cum flecăm bine mînecile — cum tualităţii înaintate din Spania, Spania apreciază foarte mult o religie, cu apostolii şi papii muncii. ministraţie o mal Intensă
gaţiei Partidului Comunist din să realizeze mai bine, cu re se spune pe româneşte — şi muncitorilor şi tehnicienilor vizita tovarăşului Nicolae săi, cu dogmele şi centrele Respectînd tradiţia de a îl mobilizare a colectivelor de
Spania, în frunte cu tovară zultate cit mai bune, cu efi să ne apucăm serios de trea de la uzinele „1 Mai", clasei Ceauşescu în Republica Popu sale infailibile. Ea este o miş .mereu în fruntea întrecerii, muncă şl crearea tuturor
şul Santiago Carrillo. un sa cientă economică cit mai ridi bă. Eu sţnt convins ' că Între muncitoare frăţeşti şi poporu lară Chineză, Republica Demo care revoluţionară de clasă, slderurgiştit hunedoreni au condiţiilor ca la (Inele celor
lut călduros din partea Comi cată programul elaborat de gul colectiv de oameni ai lui frate din Republica Socia crată Vietnam, R.P.D. Coreea care trebuie să rezolve In lup acumulat noi depăşiri de
tetului Central al partidului Congresul al X-lea al parti muncii din uzină — muncitori, listă Romănia. (Aplauze pu nă si Republica Populară Mon ta pentru socialism o mulţime plan.# Astfel, la producţia de trei trimestre să se obţină tn
nostru, a clasei noastre mun dului nostru privind făurirea ingineri, proiectanţi — va răs ternice). golă; După părerea noastră, a de probleme istorice diferite, otel s-a trecut cu 715 tone toate întreprinderile rezulta
citoare şi a poporului român. societăţii socialiste multilate punde cu cinste acestor sar Legături foarte adinei- de ceastă vizită se înscrie In an în funcţie de dezvoltarea şi Peste „graniţa" celor .25 000 te de valoare-
(Aplauze puternice). Totodată, ral dezvoltate.. (Aplauze pre cini făcînd ca producţia de u prietenie şi înţelegere unesc samblul iniţiativelor şi efortu condiţiile fiecărei |ări. Diversi
dbresc să folosesc acest prilej lungite). Este adevărat, sîntem tilaj petrolier să crească în cele două partide comuniste rilor tovarăşilor noştri români tatea ei îşi are rădăcini in
pentru a vă adresa dumnea de-abia la începutul cincina ritmul in care creşte şi pro ale noastre. Sînt legături fău pentru a menţine legături şi forţa mişcării comuniste, în
voastră, întregului colectiv do lului — au trecut numai 8 ducţia de maşini-unelte. A rite în timpul anilor de cola contacte între statele socialiste puternica sa dezvoltare şi a
oameni ai muncii din uzina luni — dar putem spune că ceasta este sarcina care tre borare şi ajutor reciproc, în şi în cadrul mişcării comunis dori să reduci această diver
„1 Mai", un salut călduros începutul este deosebit de buie să ne-o propunem I (A care partidul vostru, partid de te şi muncitoreşti şi de a sitate prin amestec ar echi Colectivitatea forestierilor
din partea Comitetului Cen bun. In întreaga ţară, planul plauze puternice). Văd că to guvernămînt, care conduce un contribui Ia depăşirea actua vala cu încercarea de a opri
tral al partidului. (Aplauze producţiei industriale a fost varăşul ministru şi directorii stat, a păstrat un profund res lei crize existente în relaţiile rotatia soarelui. (Vii aplauze).
prelungite). nu numai realizat, dar şi de sînt de acord ; asta înseamnă pect fa)ă de independenţa par dintre ele. (Aplauze prelungi Marea Revoluţie Socialistă
Vizita pe care delegaţia păşit ; aşa cum s-a întîmplat că ei vor da ajutor pentru tidului nostru, perioada în ca te). din Octombrie a deschis por răspunde ferm cerinţelor
Partidului Comunist din Spa şi în judeţul dumneavoastră şi realizarea acestor sarcini. (A re am dezbătut problemele Noi, comuniştii, nu ne pu ţile dezvoltării revoluţiei mon
nia o face în România, con cum am constatat astăzi că se plauze). comune cu o totală francheţe tem resemna cu ideea de a e diale. De aceea, gloria lui
vorbirile pe care le-am avut realizează cu succes şi tn u Nu doresc să mai insist a şi pe bază de egalitate depli terniza diviziunea mişcării Lenin şi a bolşevicilor este
asupra diferitelor probleme ale zina „1 Mai". (Vii aplauze). supra problemei calităţii pro nă. In felul acesta, intre noi noastre, şi cu atlt mai pu|in nemuritoare. Uniunea Sovieti
activităţii partidelor noastre şi Ne bucură, fără îndoială, fap duselor, a perfecţionării con s-a întărit un tip de reiaţi» în cu ideea divizunji ţărilor so că a continuat această operă, perfecţionării producţiei
ale situaţiei internaţionale tul că am început „cu drep tinue a producţiei. Mi-a făcut care domneşte sinceritatea şi cialiste, in două sau mai mul contribuind în mod hotărit
constituie o vie expresie a re tul" — cum se spune la noi impresia că acest lucru este încrederea reciprocă. întru to te blocuri opuse. prin sîngele si sacrificiul său
laţiilor frăţeşti ce s-au sta — noul plan cincinal. Reali bine înţeles de colectivul dum tul străine de orice spirit de Este adevărat că acum. în la înfrtngerea hitlerismului şi Forestierii hunedoreni sînt marea Comitetului judeţean
tornicit de multă vreme Intre zările din primele 8 luni de neavoastră si că veţi avea instrumentizarc, de folosirea epoca actuala, este depăşit tipul la expansiunea forţelor revo de partid şi cu sprijinul con
partidele noastre şi care se monstrează atît realismul pre permanent In vedere ca tot ce unuia de către celălalt. Este de unitate care exista in luţionare din lumea întreagă. angajat» cu întreaga lor răs
dezvoltă în mod minunat. (A vederilor Congresului al X-lea producem să poată concura un tip de relaţii ce nu cunoaş tre noi atunci cînd nu era (Aplauze puternice). pundere, hărnicie şi putere dc ducerii Ministerului Indus
plauze puternice). De altfel, al partidului, cît şi capacita cu succes orice produse simi te sinuozităţile diplomatice, de decit un singur stat socialist. După revoluţia din octom muncă la realizarea impor triei Lemnului.
aceste relaţii datează de mult, tea creatoare a clasei munci care nu totdeauna sint lipsite Azi nu poate exista o tară brie, a triumfat revoluţia din tantelor sarcini trasate de Primul semestru a fost mar
aş putea spune că îşi au ră toare, a poporului nostru, ca lare realizate pe plan mondi contactele din cadrul mişcării sau un partid care să îndepli China şi In alte ţări. între ca conducerea partidului, prin cat de o mai intensă preocu
dăcinile în Înseşi începuturi re, stăpîn pe destinele sale, al. Aveţi această capacitate şi noastre în această etapă com nească rolul de centru condu re se află şi ţara voastră. La prevederile mobilizatoare ale pare pentru valorificarea su
le mişcării muncitoreşti, ale îşi făureşte viitorul aşa cum eu urez colectivului dumnea plicată. (Aplauze). cător al mişcării. Nu se mai 90 de mile de S.U.A., Cuba actualului cincinal, în dome perioară a masei lemnoase.
creării partidelor noastre; dar, îl doreşte. (Aplauze puternice, voastră cele mai mari succese! Presa din tara mea si pre poate repeta uniformitatea din ' construieşte socialismul. Chile niul exploatării şi industria In această jumătate de an
mai cu seamă, acestor rela îndelungate). (Aplauze puternice). sa burgheză străină au subli acea epocă, nu mai poate e înfăptuieşte o experienţă nouă lizării lemnului la un nivel noi am exploatat aproape
ţii li s-a creat o bază foarte Mi-a făcut o deosebită plă Desigur că ceea ce realizaţi niat in aceste zile frecventele xista nici un monolitism mon prin guvernul său de unitate superior de calitate şi eficien 600 000 mc lemn, am recupe
trainică prin participarea co cere să constat că întreg co dumneavoastră, ceea ce reali întrevederi între tovarăşa Do- dial. (Aplauze). Şi aceasta nu populară. tă. Toate colectivele noastre, rat din vechile parchete pe
muniştilor şi antifasciştilor ro lectivul acestei minunate uzi zează oamenii muncii din Plo lores Ibarrurj şi mine ş» tova numai datorită condiţiilor ac Căile şi tormete revoluţiei, în frunte cu organizaţiile dc ste 100 000 mc de masă lem
mâni la lupta poporului spa ne s-a apucat serios de trea ieşti reprezintă doar o parte — răşul Nicolae Ceauşescu, se tuale ale luptei, care se deo probleme pe care le are de re partid, depun strădanii deose noasă şi am predat ocoalelor
niol împotriva fascismului şi bă. că de la ultima vizită — este adevărat, destul de însem cretar general al Partidului sebesc fundamental, de la o zolvat sînt foarte diferite tn bite pentru a se încadra cit silvice 135 parchete. Ara ex
pentru o dezvoltare democra pe care am făcut-o eu circa nată — din ceea ce se produ Comunist Român, ca şi Intre (ară la alta, de ta o regiune fiecare ţară. De aceea, învăţă mai bine în efortul general tins tehnologia de exploatare
tică. din anii 1936-1938. (A 7 luni în urmă — s-au obţi ce în tara noastră prin efor a!(i conducători ai ambelor a lumii la alta, ceea ce în sine tura leninistă nu constă in a al oamenilor muncii din jude in trunchiuri şi catarge fapt
plauze puternice). Aceste re nut rezultate bune. S-au in turile clasei muncitoare. ale partide. ar fi, deja, suficient. In plus. copia pe unul sau pe celălalt, ţul nostru la îndeplinirea pla ce a dus la creşterea indica
laţii au continuat să se dez trodus în fabricaţie şi s-au întregului nostru popor. Sîn în zilele noastre lumea s-a ci de a descoperi, de a găsi nului şi angajamentelor, do torilor de utilizare a masei
volte în noile condiţii de as realizat noi prototipuri de tem satisfăcuţi de felul în ca Este adevărat, întrevederile schimbat profund, în primul ce este caracteristic, specific vedind prin aceasta o atitudi lemnoase exploatate.
tăzi — condiţii, este adevărat, produse de înaltă tehnicitate. re se dezvoltă activitatea tn noastre sînt frecvente. Este a rînd . datorită existentei celor In căile revoluţiei în fiecare ne înaintată fată de muncă, Perfecţionarea continuă a
deosebite, deoarece Partidul Ni s-au arătat diferite grafi industrie, dar ştim că mai a devărat, între t o v a r ă ş u l 14 ţâri socialiste, a redeştep tară. (Aplauze prelungite). responsabilitate şi dăruire producţiei ne-a determinat să
Comunist Român este partid ce comparative cu utilaje si Nicolae Ceauşescu şi noi e tării revoluţionare a lumii a Consecvenţi acestei învăţă muncitorească în înfăptuirea ne ocupăm mai stăruitor de
de guvernămînt şi conduce instalaţii similare din străină vem mult de lăcut, mai avem xistă o profundă prietenie po treia şi a fenomenului decolo turi. noi nu acceptăm că par politicii partidului. calificarea, ridicarea califică
munca clasei muncitoare şi a tate ; nu pot decît să fiu bucu de parcurs un drum lung pen litică şi personală. Acesta mi nizării, care produce minuni tidele comuniste trebuie să se Sub aceasta trăsătură do rii şi reciclarea cadrelor. Nu
poporului romârt de construc ros de faptul că tovarăşii tru a asigura lichidarea râml- se pare că este lucrul cel mai ca lupta victorioasă n unui divizeze în favoarea unuia sau minantă şi înlr-un spirit de mai In primul semestru am
ţie a socialismului, tn timp ce ne-au asigurat că produsele nerii în urmă pe care am moş* firesc din lume şi pe nimeni popor mic — poporul vietna a altuia, în partizani ai unul maturitate, chibzuinţă şi com
comuniştii spanioli sînt obli pe care le realizează sînt la tenit-o din trecut şi pentru a n-ar trebui nici să-l uimească mez — împotriva agresiunii model sau altul. pregătit peste 100 de mecanici
gaţi să lupte încă în împre acelaşi nivel — uneori chiar ne ridica la nivelul ţărilor dez si nici să-l preocupe. In rea relei mai mari puteri imperio- Dacă ne întreabă cineva da bativitate s-a desfăşurat re de fierăstraie, funicularişti şi
jurări grele pentru a asigura mai înalt — cu instalaţiile si voltate. Este adevărat că aciu litate. asemenea relaţii ar tre liste. S.U.A. (Aplauze). că sîntem prosovietici, noi cent adunarea generală a re tractorişti, 15 maiştri şi teh
dezvoltarea democratică a milare produse pe plan mon atul plan cincinal poate fi bui să fie In loate cazurile in Lumea s-a schimbat şi da prezentanţilor salariaţilor din nicieni şi sintem în curs de
Spaniei; cu toate aceste con dial. Acesta este un lucru socotit hotărîtor în această tre conducătorii mişcării co torită imensei dezvoltări a spunem că d a !, în sensul că combinatul nostru. Primul a primi la posturi 12 tineri
apărăm şi vom apăra totdeau
diţii deosebite, colaborarea şi b un! Dar trebuie să aveţi în privinţă, pentru că dacă vom muniste şi muncitoreşti inter mijloacelor de producţie, con na cuceririle Marii Revoluţii nostru for muncitoresc de ingineri. Menţionez că ridica
prietenia dintre partidele noas vedere, tovarăşi, că şi între realiza prevederile lui, ne vom. naţionale, chiar şi în acele secinţă a revoluţiei tehnico- Socialiste din Octombrie. In conducere a apreciat că în rea ponderii personalului ca
tre au cunoscut o puternică prinderile din alte ţări fac a apropia mult de statele dez cazuri cînd nu există un a ştiintifice care modifică anu să in acelaşi, sens, noi sînlem primul semestru al anului co lificat are loc in condiţiile
dezvoltare. (VII aplauze). semenea comparaţii; noi ne voltate din punct de vedere cord deplin în toate probleme mite structuri sociale şî ridi şi prochinezi, deoarece consi lectivele unităţilor şi sectoa întăririi disciplinei In muncă,
Cunoaştem împrejurările gre comparăm însă cu ceea ce se industrial. Ne vom crea o ba le. Luptăm împotriva unui că probleme noi în cadrul derăm că revoluţia înfăptuită relor au înscris in .bilanţ re ale preocupărilor pentru stabi
le în care sînt obligaţi să ac găseşte In producţie în acele ză bună pentru ca în urmă duşman comun încă puternic — mişcării revoluţionare din ţă în această mare tară ca şi a zultate valoroase. Producţia lizarea muncitorilor. Consider
tiveze comuniştii, toti cei care ţări, nu cu ceea ce se află în toarele cincinale România să imperialismul —, care ne com rile dezvoltate, care trebuie noastră şi sintem gata s-o a globală a fost realizată in ca un fapt demn de relevat că
luptă pentru democraţie şi pregătire pe planşe, ca şi la devină o ţară puternic indus bate prin toate mijloacele, ca să-şi propună ducerea revolu părăm. proporţie de 101 la sută, iar in această perioadă, pe baza
pentru dezvoltarea indepen noi. Deci comparaţiile noostre trializată, cu o agricultură re caută să facă imposibil pro ţiei pînă Ia victorie. (VH a la producţia marfă depăşirea noului sistem de salarizare Îm
dentă a Spaniei. Ştim că ei trebuie să tină cont de ceea dezvoltată, cu o ştiinţă şi cul gresul forţei noastre şi chiar plauze). In acelaşi sens noi sintem reprezintă aproape 3 la sută. bunătăţit. am acordat muncito
trebuie să dea multe jertfe, să ce va apare peste 6 luni sau tură avansate, o tară înflori propria noastră existenţă per Lumea s-a schimbat şi pen procubanezi, proromâni, pro- S-au îndeplinit şi depăşit pre rilor şi altor salariaţi stimu
facă multe sacrificii. Şi noi peste un an în aceste ţări. toare din toate punctele de sonală. Dacă nu ne sprijinim tru că dară înainte noi, co unguri etc., etc. (Vlt aplauze). vederile la marea majoritate lente materiale dc peste
am intîmpinat în trecut ase Trebuie să ne propunem să vedere. (Aplauze puternice, între noi, luptători pentru a muniştii, aveam in fata noas Ceea ce nu acceptăm este a sortimentelor şi s-au reali 500 000 lei, pentru contribu
menea greutăţi, am fost nevo depăşim calitatea utilajelor urale ; se scandează „Ceauşescu- ceeaşi cauză, cine să ne spri tră o problema fundamentală ca relaţiile cu unele partide zat în mai bune condiţiuni ţia deosebită la realizarea
iţi să acţionăm în condiţiile similare realizate pe plan jine? (Aplauze prelungite). legată de felul în care să a să fie interpretate drept acte contractele economice. Sînt planului.
terorii burghezo-moşiereştî — mondial — şi atunci vom face P.C.R."). In presa amintită mai Îna ducem clasa muncitoare la pu ostile fa(ă de alte partide. Este apreciabile preocupările pen Evidenţierea acestor rezul
şi ştim ce înseamnă asemenea o treabă bună! (Vii aplauze!. Ştim că in munca noastră sînt inte nu lipsesc nici specula tere. în prezent sintem con necesară multiplicarea efortu tru îndeplinirea exemplară a tate nu ne lasă nici un mo
condiţii. Tocmai de aceea a In orice caz, doresc să adre încă lipsuri, greutăţi; ne stră ţiile pe marginea frecventei şi fruntaţi deja cu alte proble rilor pentru a depăşi neîncre planului de export, unde a ment impresia că am desfăşu
preciem în mod deosebit lup sez calde felicitări Întregului duim să muncim cît mai bine, conţinutului relaţiilor noastre. me : cum să dezvoltăm multi derea şi diviziunea. (Aplauze vem o depăşire dc aproape
ta comuniştilor, a antifascişti colectiv al uzinei, muncitori să lichidăm greutăţile care a Fantezia are aripi uşoare, pro lateral societatea socialistă, puternice, prelungite). 18 procente, concomitent cu rat o activitate total pozitivă,
lor şi democraţilor spanioli, lor şi inginerilor, cercetători par şi vor mai apare, fără În voacă unele decepţii, doresc de care a vorbit aici tovară Salutăm orice progres al obţinerea unui curs de reve pe măsura posibilităţilor rea
întărim solidaritatea cu ei, le lor, proiectanţilor* tuturor a doială, pe parcurs. Dar avem să spun că in cadrul convor şul Nicolae Ceauşescu, cum oricărei ţări socialiste ca un le de care dispunem. Dimpo-
acordăm întregul nostru spri celora care se străduiesc — convingerea că, sub conduce birilor noastre este vorba, pur să fie depăşite contradicţiile ajutor pentru cauza noastră nire cu 26,7 la sută mai bun . trivă, analizlnd cu răspunde
jin comunist şi revoluţionar. şi reuşesc — să dea o pro rea partidului nostru comunist, şi simplu, d* modul de a în apărute în sinul acesteia, cum comună. De aceea, apreciem decit cel planificat. Aceste re evoluţia producţiei In pri
Le urăm succes deplin şi cit ducţie de bună calitate. Le do în frunte cu clasa noastră tări relaţiile şi lupta comună sa se facă faţă fenomenelor intrarea Republicii Popularo rezultate sînt întregite de mul semestru remarcăm exis
mai grabnic în activitatea lor I resc rezultate lot mai bune! muncitoare — clasă conducă a celor H state socialiste, a negative în socialism. Chineze pe arena internaţiona progresele făcute în creşterea tenţa unor neajunsuri şi de
(Aplauze puternice, prelungi (Aplauze prelungite, urale). toare a societăţii socialiste tuturor partidelor comuniste Nu există nici o reletă, nici la. iniţierea sfîrşilului politicii productivităţii muncii, redu fecţiuni de organizare şi con
te). Ni s-au prezentat în cursul româneşti — vom asigura mer şi muncitoreşti, a tuturor for o formulă magică pentru a re de izolare practicată Împotriva cerea unor consumuri speci ducere, care au influenţat ne
In timpul tn care tovarăşii vizitei graticele privind noul sul tot mai ferm înainte, vom ţelor revoluţionare, antiimpe- zolva aceste probleme. Gene ci de către puterile imperia fice şi a cheltuielilor de pro gativ nivelul realizărilor. Uni
spanioli s-au aflat în România program de dezvoltare a pro înfăptui societatea socialistă rialiste şi păcii împotriva duş ralizarea experienţei noi, cer liste, ca un succes nu numai ducţie, care se reflectă în re tăţile de la Haţeg ş» Petro
au avut posibilitatea să vizi ducţiei şi a uzinei pînă în multilateral dezvoltată, vom manului comun imperialist şi cetarea teoretică, marxist-loni- al tovarăşilor chinezi, ci al în ducerea cu 4,80 lei a cheltuie şani n-au avut o activitate
teze diferite Judeţe şi oraşe 1975. Este adevărat, fată de crea condiţiile pentru trecerea îndeosebi împotriva politicii a nistă necesită în mod inevi tregii noastre cauze. In ace lilor la mia de Ici producţie corespunzătoare, ceea ce a
ale patriei noastre, diferite în prevederile iniţiale, acest pro la făurirea comunismului în gresive si de dominare a im tabil o dezbatere libera, o cer laşi mod au salutat revolu marfă şi obţinerea unor eco creat restante faţă de plan
treprinderi, aşa cum astăzi au gram stabileşte o creştere im România. (Aplauze puternice, perialismului nord-american, cetare liberă. Nu există însă ţionarii din lumea întreagă, la nomii în valoare dc peste o (a 5 sortimente, mai ales la
vizitat întreprinderea dumnea portantă a producţiei dar, tre prelungite). Esle vorba de felul în care o dezbatere liberă, o cerceta timpul său, lichidarea încercu jumătate de milion de lei. lemnul de mină. Carenle se
voastră — una din uzinele buie să spun că fată de nece trebuie ajutat eroicul popor re liberă acolo unde se anu irii capitaliste împotriva Uni Caracterizind ca favorabilă rioase se manifestă şi la
mari, fruntaşe ale industrie so sităţile economiei naţionale, de Acordăm o atenţie perma din Vietnam si celelalte po lează lupta de idei, unde se unii Republicilor Sovietice So activitatea productivă şi eco- U.M.T.F. Deva sub forma in
cialiste. Cred că si-au putut cererile de utilaj petrolier pe nentă ridicării bunăstării ma poare din Indochina. Este vor proclamă condamnarea — ori cialiste. la cîtiva ani după Oc nomico-financiară a combina suficientei preocupări pentru
face o imagine despre efortu plan mondial, el este încă ne teriale şi spirituale a oameni ba de felul in care trebuie să ce divergenţe sînt proclamate tombrie roşu. (Aplauze puter tului la care au contribuit în
rile clasei muncitoare, ale po satisfăcător. In dezvoltarea in lor muncii. Ne preocupăm ca se acorde un sprijin solidar ca o erezie. nice). principal colectivele sectoare Ing. CORNELIU FULGA
porului român, sub conduce dustriei constructoare de ma o dată cu dezvoltarea econo mai eficace popoarelor din A Azi, In mişcarea noastră es Aşa cum opreciem succese lor Hunedoara, Dobra. Baia
rea partidului comuniştilor, şini trebuie să ne propunem miei să crească veniturile, merica Latină, cum trebuie te posibilă numai o unitate le şi elogiem lucrurile bune, de Criş, Vata şi U.E.I.L. O- director general al
pentru dezvoltarea industriei să producem ceea ce se cere nivelul de trai al oamenilor impulsionată şi dezvoltată lup care să recunoască diversita lot aşa condamnăm şi vom răştie, trebuie să spunem că C.E.I.L Deva
socialiste, pentru făurirea noii pe piaţa mondială; de aceea, ta revoluţionară a clasei mun tea, care să accepte critica aceasta este urmarea unor e
orlnduiri, care asigură poporu va trebui să revedem şi acest citoare din ţările capitaliste, principială ca o componenţă forturi ş» acţiuni tehnico-orga-
lui nostru un Ioc demn în lu plan refăcut să ne propunem imperativ al prezentului. Este a acestei unităti, o unitate
mea de astăzi. (Aplauze p»**or. isarcinî şi mai mari. Va tre (Contmuore fa pag. o 4-a) vorba de felul cura trebuie care să recunoască fiecărui (Continuare fa pag. a 4-a) nizatorice susţinute pe care (Continuare in pog. a E 2
aice, urale). bui, probabil, ca pînă în 1975 salvgardată pacea mondială, a- partid dreptul de a hotărî de le-am desfăşurat sub îndru