Page 14 - Drumul_socialismului_1971_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 181 4» SIMBATA 4 SEPTEMBRIE 1971

Conştiinţa lucrătorului din comerţ se Gazetele satirice j
în concurs j

Din iniţiativa Comitetului j
reflectă în modul de servire a populaţiei, orăşenesc al U.T.C. Lupen», j
înccpînd cu
luna august, |
toate gazelele satirice au |
fosl antrenate înlr-un larg I
concurs. In baza unor crilc- j
în grija pentru apărarea avutului obştesc tivjlalea popularizării lapte- j
riî bine stabillle — opera- |
lor, con|lnulul şi diversila- i
tea materialelor prezentate. !
îndeplinirea Integrală, co­ că o dată cu ea apar fisuri In lor repetate ale unor salariaţi oameni pentru care numai ce ţinuta grafica a ediţiilor, c- {
rectă, cu simţ de răspundere conştiinţa unor salariaţi, ge­ cu munci de răspundere ,au este străin este şi bun. Vin cu licicnţa acestora ele. — la
a tuturor sarcinilor de servi­ nerează neajunsuri, duce la condus la efectuarea unor in­ exemple. Străinii care ne vizi­ sfîrşitul fiecărui trimestru j
ciu, solicitudine, bună cuvi­ slăbirea combativităţii şi răs­ ventare fictive din partea re­ tează lara caută numai mărfu­ va li stabilită gazeta cişli- i
inţă şi atenţie fată de popu­ punderii, la manifestări de in­ vizorilor de gestiuni Ştefan rile noastre, româneşti, a că­ gătoare. In acest sens. un i
laţia cumpărătoare, iată cîteva disciplină, la încălcarea nor­ Stepan, Silvib lovănescu, E­ ror faimă osie de-acum bine­ colectiv, format din secre- !
dintre cele mal Importonte în­ melor de convieţuire socială. lena Meţiu, Simion Jianu, ca­ cunoscută. Rău oste că mulţi tari ai organizaţiilor U.T.C. |
datoriri ale fiecărui lucrător Şi, în cazul lucrătorilor din re aveau, în plus, şi o com­ vinzâtori nu se prea obosesc şl membri al colectivelor de j
din comori. Modul In care comerţ mai concret, In cazul portare nedemnă In societate, să recomande, să explice cu redacţie ale gazetelor, va
slnt Îndeplinite aceste înda­ O.C.L. Alimentara Hunedoara, la locul de muncă. răbdare caracteristicile şi ca­ urmări apari|ia ediţiilor şl
toriri majore reflectă nivelul asemenea măsuri se resimt în — Nouă, lucrătorilor din lităţile mărfurilor noastre. A­ va acorda puncla|ul respec­
de conştiinţă politică şl pro­ ceasta, după părerea mea, tot tiv pentru îndeplinirea fie­
fesională, gradul de educaţie riintr-o slabă educaţie cetă­ cărui criteriu în parte. Co­
cetăţenească, socialistă a sa­ ţenească, un nivel scăzut de lectivului redacţional al ga- j
lariaţilor din reţeaua comer­ Plenare de dezbatere conştiinţă. zelei cişllgăloare i se va în- j
cială. — Dacă unii dintre lucrăto­ mina drapelul de gazetă :
fruntaşă, membrii lui liind ]
O altă răspundere majoră a rii din comerţ se mai dedau la stimulaţi material şl moral, j
salariaţilor din comerţ este a activităţii politico-ideologice acte de sustragere din avuţia Vedere extartoarft • atelleru Iul-şcoala de Ja Liceul Industrial minier Deva
cea de apărători Intransi­ obştească. pătează onoarea V. COANDRAŞ j
genţi, consecvenţi ai avuţiei noastră, a tuturor, prin prac­ ________________________________ J
obşteşti încredinţate spre prezent. „Este cit se poate de comerţ — arăta Pomplliu Tri- ticarea ciubucului, eu spun că
păstrare şi oferite publicului grav faplul că la OC.L. Ali­ fon, directorul T.A.P.L. Hune­ împotriva lor nu trebuie să
cumpărător. mentara Hunedoara, în urma doara — ne revine şi sarcina umblăm cu duhul blindeţii, ci
La toate aceste răspunderi unor verificări făcute de că­ de a educa, prin comportarea să acţionăm cu toată intransi­ 9 Pionieri la ustinute pentru realizarea
ce revin lucrătorilor din reţe­ tre organele de control, s-au şi ţinuta noastră, oamenii cu genţa, sâ-i divulgăm urgent
lele comerciale ale municipiu­ descoperit pagube în avutul care intrăm zi de zi in con­ atunci , cfnd îi observăm. De muncă patriotici
lui Hunedoara, informarea obştesc in valoare de 160 000 tact. De aceea se Impune ca ce să se vorbească mereu urlt
prezentată cu ocazia plenarei lei, pentru care se fac vinova­ înlîî de toate noi să avem o la adresa lucrătorilor din co­ Răspunzind chemării Con­
cu activul de partid din co­ te şi unele cadre de conduce­ educaţie sănătoasă, să nu ne rner!. din cauza acestor oa­ siliului Naţional al Organi­
merţ s-a referit pe larg, con­ re, membri de partid, co abatem nici Intr-un fel de la meni care nesocotesc norme­ zaţiei Pionierilor şl Şcolii contractări si achiziţii
cret şi critic. Aşa cum sub­ Gheorghe Pencioiu, fost con­ normele moralei şi clicii so­ le de convieţuire In societa­ generale nr. 56 din Bucu­
linia informarea: „Penlru co­ tabil şef, Ion Oproiu, fost şef al cialiste. Or, cu ospătari ca tea noastră ? — arăta Maria reşti. pionierii Şcolii gene­
muniştii organizaţiei de par­ serviciului comercial, Dionisîe Eleno Crailer, Valeria Ene, Hurmuz, şefă de unitate ta rale nr. 1 din Brad şl-au
tid din comerţ, pentru toţi sa­ Sas, fost şef ol serviciului ad­ Rozalia Mureşan, care se O.C.L. Alimentara Hunedoa­ îmbogăţii palmaresul vacan­ oamenii muncii de la sate să
lariaţii, măsurile elaborate ministrativ, Ion Conchi. ges­ comportă urit, jignesc consu­ ra. împotriva celor care au ţei cu însemnate acţiuni de îndeplinirea prevederilou te meritorii. In multe comu­ vlndă surplusurile lor stolu­
de secretorul general al parti­ tionar, care în prezent sînt matorii, ca Aurora Bold, Ro­ venit în comerţ să se câpă- muncă patriotică. 30 de e- planului de contractări şl a- ne, printre care Densuş, Râ- lui. Să se folosească mijloace
de Mori, Băi|a,
dului nostru, tovarăşul Nicolae cercetaţi de către organele de zalia Horvath. Marja Safto, tulască. să se îmbogăţească levl au început amenajarea chizitii — sarcină de mare chitova, Rlu de Criş, Lelese, adecvate prin care să se arate
Ribiţa, Baia
Ceauşescu, privind îmbunătă­ stat. Vinovat de această situa­ Iulian Mirtan, care servesc peste noapte prin necinste şi parcului şcolii. Au lucrat răspundere pentru consiliile in mod sugestiv cum contri­
ţirea activităţii politico-ideo- ţie — sublinia in continuare cu lipsă la gramaj, pretind înşelarea cumpărătorilor, va zile In şir la săpatul flori­ populare — trebuie să stea Sarmizegelusa, Bretea Româ­ buie ţărănimea la aprovizio­
nă şi altele s-au realizat in­
lor, la plivitul şl curăţatul
permanent in atentia organe­
logice şi de educare marxlst- informarea — se face şi comi­ ciubuc de Ia consumatori, nu trebui să facem opinie de aleilor, ia construcţia unul tegral prevederile planului a­ narea industriei cu materii
leninistă a membrilor de par­ tetul de direcţie al cărui pre­ putem atinge obiectivele ce ni masă, să nu le permitem să ne castel miniatură — monu­ lor locale ale puterii de stat, nual la contractarea tineretu­ prime şi a populaţie» cu pro­
tid, a tuturor oamenilor mun­ şedinte este Gheorghe Geor- le propunem, păteze cinstea şi munca noas­ ment destinat înfrumuseţării a unităţilor contractante şi a­ lui bovin, iar altele l-au de­ duse agroalimentare, cum
cii, reprezintă un document gescu, care nu a luat măsuri Despre acest obicei ruşinos tră, a celor mulţi. împrejurimilor şcolii. Elevii chizitoare. Modul cum s-a ac­ creşterea volumului de produ­
programatic do însemnătate din timp pentru prevenirea — ciubucul — care se pare Concluziile desprinse de unităţii noastre — ne scrie ţionai, activitatea ce s-a des­ păşit In mod substanţial. Co­ se vindute statului se răs-
în
muna Băiţa a contractat
maximă, hotărîloare în vasta pagubelor din avutul obştesc" că a intrat în obişnuinţa coti­ plenara activului de partid eleva Delia Ilica — au fosl făşurat în această privinţă se plus 156 capete tineret bovin,
activitate de edificare a socie­ De altfel, trebuie subliniat diană a unor lucrători din comerţ Hunedoara, planul de prezenţi şl Ia culeşii spi­ oglindesc în rezultatele obţi­ frînge direct asupra nivelului
tăţii socialiste multilateral că slaba activitate politico- comerţ, mai a,G* In alimenta­ măsuri adoptat, din care ema­ celor de grîu de la coope- nute. In comunele unde s-a Sarmizegelusa G9, Ribiţa 68. de viaţă al locuitorilor de la
Denşuş 52, Bretea Română 30
dezvoltate In România". oducativâ desfăşurată la O.C.L, ţia publică şl în reţeaua de nă adeziunea deplină, unanimă ralivele agricole din Brad manifestat mai multă preocu­ şi Răchitova 15. Sint rămase sate atit datorită veniturilor
Slăbirea muncii politice şl a Alimentara Hunedoara, coco- desfacere a legumelor şi fruc­ la programul elaborat de se­ Sl Mesteacăn şl la trans­ pare şi interes din partea tu­ pe care le realizează din vtn-
celei de educaţie a demonstrat loşirea şi acoperirea abateri- telor. cel mai mulţi vorbitori cretarul general al partidului, portul cărămizilor pentru turor factorilor de răspunde­ în urmă la realizarea acestui zarea animalelor, produselor
au luat o poziţie fermă, con- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, clăditul cuptoarelor de ars. re, în frunte cu organele şi indicator comunele Sălaşu de animaliere şi altor produse,
damnînd pe cei care-1 practică pentru ridicarea nivelului de Munca a fost Îmbinată cu organizaţiile de partid; s-a Sus, Cerbăl, Bâtrîna, Velei, cit şi prin volumul sporit dc
şi propunînd căi diverse, efi­ conştiinţă socialistă, îmbună­ recreerea. reuşit ca Ia unii indicatori al Lunca Cerni» de Jos şi altele. articole alimentare şi indus­
Cerinţele perfecţi­ ciente pentru a lupta împotri­ tăţirea tn ansamblu a activită­ planului să se obţină rezulla- In aceste comune, precum şi triale pe care statul le. pune
sînt realizări sub
în altele,
va mentalităţii lor. De altfel,
ţărănimii mun­
la dispoziţia
ţii polilico-ideofogice şi edu­
posibilităţi şi
la alte poziţii
cele mai sigure mijloace
de
citoare. Este bine să fie popu­
cative a membrilor de partid,
coopera­
larizat» acei ţăran»
onării producţiei eradicare a practicii ciubucu­ a tuturor comuniştilor de a ale planului de contractări şi tori şi individuali care con­
oamenilor muncii,
bovine adulte, oi,
achiziţii:
vorbitorii —
arătau
lui —
hotărirea
carne de pasăre, lapte, ouă şi
este impulsionarea muncii de
educaţie, de ridicare a conşti­ depune eforturi mal mari ca Masuri menite sa pre- altele. tractează şi vînd statului pro­
dusele lor. arătîndu-le cişligu-
pînă acum !n această direcţie
noile parchete, îmbunătăţirea inţei tuturor lucrătorilor din ne dau garanţia că munca va fn cele patru luni care au rile realizate, avantajele de
aprovizionării şi asigurarea comerţ. fi mai rodnică. Organizaţia de mai rămas pînă la sfîrşitul a­ care s-au bucurat ei. Mai
2 rm are din p a g . 1) forţei de muncă. — Eu vreau s8 spun cîteva partid va acţiona cu mai mul­ intimpine superficialitatea nului se impune ca organele mult, ei pot fi atraşi In des­
Acţiunile ce le desfăşu­ cuvinte despre două proble­ tă eficacitate şi pentru o mai locale ale puterii de stat, u- făşurarea muncii de lămurire
răm, intensificarea preocupă­ me, după părerea mea, esen­ bună îndrumare a organizaţi­ nilăţile contractante şi achi­ şi convingere a concetăţeni­
organizarea transportului, fo­ rilor pentru bunul mers al ţiale In activitatea noastră : zitoare să depună eforturi tot lor lor, vorbindu-lc acestora
tineret şi sindical,
ilor
de
losirea parcului auto, întări­ producţiei în toate unităţile buna servire şi prezentarea pentru a întrona la toii lucră­ Rfispunsul Direcţiei Judeţene mai susţinute penlru impulsio­ despre cîşligurile realizate de
rea disciplinei. şl sectoarele, hărnicia şi pri­ mărfurilor româneşti — spu­ tori» din reţeaua comercială a P. T. T. R. In critica ziarului narea întregii activităţi. Co­ ei prin valorificarea produse­
Rezerve apreciabile avem în ceperea forestierilor noştri nea Carola Ivanciu, şefă de municipiului Hunedoara res­ lectivele constituite la nive­ lor prin sistemul de contrac­
ce priveşte creşterea produc­ sint pentru consiliul de admi­ magazin Ia O.C.L. Produse pectul şl atitudinea civilizată La începutul lunii trecute, au fost publicate, con­ lul comunelor şi deputat»! tări şi achiziţii. Unităţile dc
tivităţii muncii. Deşi acest in­ nistraţie al combinatului ele­ industriale Hunedoara Este faţă de cumpărători, ridicarea secutiv, două articole care au avut ca obiect cauzele trebuie să desfăşoare în per­ stat contractante şi coopera­
dicator a fost îndeplinit pe mentele de bază care *1au te­ cît se poale de limpede un conştiinţei în muncă a sala­ întlrzierii apariţiei ziarului „Drumul socialismului" în manenţă o largă muncă de lă­ ţia de consum trebuie să difu­
combinat, avem încă la uni­ mei să garantăm încheierea aspect : în unităţile in care riaţilor, aşa cum ne Învaţă ziua de 9 august. Vinovatul principal, se preciza în murire in rîndurile ţăranilor zeze la sate şi să asigure »r/i t
tăţi' şi sectoare deficiente in primului an al cincinalului cu se face o bună şervtţe, sarci­ relatările tovarăşului losif Bulea, directorul I.T.A, De­ cooperatori şi cu gospodărie material intuitiv cit mai Go­
dirijarea şt concentrarea for­ realizări de valoare şi pregă­ nile de plan se realizează- cu cuvînlul partidului, al secreta­ va, era şoferul maşinii care nu s-a prezentat la ora individuală, explictndu-lc pe gal şi variat, contribuind in • I
stabilită la serviciu, precum şi alţi tovarăşi de la au­
ţei de muncă, se menţine un tirea celor mai bune condiţii regularitate şi invers. Apoi, rului său general. tobaza Deva, cărora li s-au aplicat sancţiunile cuve­ larg avantajele sistemului de acest fel ta desfăşurarea unei
număr mare de personal auxi­ pentru activitatea economică este de datoria noastră să nite. contractări şi achiziţii. Aceas­ munci de popularizare mai
liar şi nu se foloseşte în in- din anul viitor. scoatem din mentalitatea unor OH. I. NEGREA Verificările insă, au scos in evidenţă şi superfi­ ta se impune cu altt mai mult intensă in • rîndul ţăranilor, a
Iregime timpul de lucru. De cialitatea cu care lucrătorii de la expediţia ziarului, deoorece se constată că tn u­ avantajelor şi ctşligurilor cc le
asemenea. trebuie să recu­ salariat! ai poştei, s-au achitat de sarcinile de servi­ nele comune, pe Ungă faptul pot realiza valorificlnd pro­
noaştem că mai avem şi une­ ciu. Confirmînd justeţea celor publicate în ziar, Di­ că nu se duce o aclivîtate dusele prin sistemul de con­
le cazuri cind cadrele de con­ recţia Judeţeană P.T.T.R. ne comunică în răspunsul tractări şi achiziţii. Să nu se
ducere, inginejrii şi maiştrii nu trimis redacţiei: „Vinovaţi se fac şi salariaţii de Ja continuă de explicare a a­ precupeţească nici un ciori
se ocupă cu l«oală răspunderea ambalare şi expediţie, factorii poştali Iulian Dogaru vantajelor pe care Ic oferă pentru ca tot ceea cc face
de orgonizoroe şi conducerea şi Vasile PIrva, care nu au anunţat la timp pe şeful statul tuturor acelora care în­ statul nostru pentru a stimula
producţiei. nu soluţionează lor direct şi pe dispecerul de la Direcţia judeţeană că cheie contracte pentru creşto- crescătorii de animale să fie
operativ şi competent o sea­ şoferul nu se găseşte la tipografie. Ei se fac vinovaţi roo, reproducţia şi îngrâşa- cit ma» temeinic cunoscut şi
mă de probleme tehnice, 1eh- şi de faptul că nu au menţionai nimic în legătură cu ren animalelor, se face şi o înţeles de toţi ţăranii munci­
nologjce, de aprovizionare sau acest caz în procesul verbal de apariţie şi nici în slabă muncă de agitaţie vi­ tori.
zuală în acest
scop. Nu sint
desfacere registrul de obstacole ce funcţionează la serviciul de
Consiliul nosilru de adminis­ difuzare a presei. Din verificări rezultă că se face vi­ afişate listele de preţuri pe Consiliile populare comuna­
traţie a reţinult din adunări­ novat şl şeful serviciului, Gheorghe Tatu care. In di­ categorii de specii de anima­ le, care poartă răspunderea
le şi calitate, sporurile ce se
le generale ale salariaţilor pe mineaţa zîlei de 10 august, a comunicat justificările acordă crescătorilor care li­ penlru realizarea planului dc
contractări şi achiziţii în ra­
unităţi sO comibinat un marc nereale ale şoferului, fără să cerceteze temeinic cele vrează animalele In prima ju­
Inlimplale".
şi valoros număr de măsuri Aşa stind lucrurile. Direclia judeţeană P.T.T.R., za lor de activitate sînt da­
şi propuruîri aîe muncitorilor I ca şî conducerea I.T.A. Deva, au luat măsuri cores­ mătate a anului, precum şî toare ca, pornind de la situa­
ţoale celelalle înlesniri pe ca­
si cclorlatţi salariaţi şi stn- punzătoare. „Celor doi salariaţi de la ambalarea şi ţia existenta, să treacă Ia mo­
tem preocupaţi cu toată răs­ expediereo ziarelor — se scrie în răspunsul adresat re le acordă stalul crescăto­ bilizarea colectivlor, a depu­
punderea să le dăm curs fap­ redacţiei — li s-a aplicat penalizare de 15 la sută din rilor de animale. Nici coope­ taţilor ş» salariaţilor lor pen­
tic pentru lichidarea neajun­ salariul pe luna august, pentru ţntîrzioreo In expe­ raţia de consum nu se ocupă lru intensificarea acţiunii pri­
surilor semnalate şi crearea dierea ziarului şi prezentarea la lucru după ora pro­ cu ţoală răspunderea de o- vind contractările ş» achiziţi­
tuturor condiţiilor ca activi­ gramată. Şeful serviciului difuzarea presei, Gheorghe ceastă lalură n muncii, re- ile. Periodic Irebuie annliznle
tatea de exiploatare şi indus­ Tatu, a fosl sancţionat cu mustrare, cazul fiind pre­ curqind la practici care n-au rezultatele muncii cu toii fac­
trializare să se desifăşoare la lucrat In şedinţa comitetului de direcţie. S-a dispus nimic comun cu sistemul de torii interesaţi şi luate măsuri
un nivel calitativ superior. efectuarea unui control riguros asupra activităţii sa­ contractări şi achiziţii. Liste­ în vederea îndeplinirii planu­
In acest sens am şi iniţiat o lariaţilor noştri la lipoqrafie şî o temeinică verificare le de preţuri pentru produse­ lui. Comitetele comunale dc
seamă de acţiuni cum sint a eventualelor nereguli. Penlru viitor, considerăm că le pe care le achiziţionează partid sînt datoare să exerci­
determinarea masei lemnoase nu se vor mai produce osomenea abateri", conchide sau le contractează coopera­ te un control mai sistematic
de exploatat în 19(72 şi lichi­ răspunsul Măsurile luate de conducerea Direcţiei ju­ ţia de consum, acolo unde se in acest domeniu de activitate
darea parchetelor vechi, men­ deţene P.T.T.R. sint concrete, şi pe bună drenlale a- găsesc, sînt tipărite cu o li­ al consiliilor populare, să le
ţinerea în store de funcţio­ ptîcalc, în funcţie de răspunderea ce revine fiecăruia teră măruntă şi sini afişate în sprijine şi să le îndrume pen­
nare a tuturor utilajelor şî el ini re cei vinovaţi de Inlîrzierca survenită în apari­ locuri necorespunzătoare. In tru a-şî îndeplini cu cinste
mijloacelor de transport, ter­ ţia ziarului. Ele vin să prcîntîmpinc superficialitatea, această privinţă trebuie făcut sarcinile ce Ie au de realizat
lipsa de răspundere tn îndeplinirea obliaaţiîlor
de
minarea la timjp a drumurilor serviciu, să stimuleze conştiinciozitatea si exigenţa mai mult. Trebuie să existe In acest an In ce priveşte
de acces şi a instalaţiilor Toi mal mulţi nvllşii am atori urc.A po scenele aşezămintelor culturale, evidenţiind eraţie şi fiecărui lucrător faţă de propria sa activitate. grafice, panouri, fotomontaje contractările şi achiziţiile.
de scos-apropiat, definitiva­ talent, precum şl o tradiţie folclorică seculară. prin care să se popularizeze
rea proceselor tehnologice la importanţa şl necesitatea ca N. ZAMFIR .
Noua etapă i de dezvoltare şcolile din mediul urban, au
şi perfecţionare a învăţămîn- fost cumulate Intr-o singură
tului românesc evidenţiază ne­ S porirea a le c ţiilo r catedră, asigur!ndu-se pe a-
voia acută a promovării in ccaslă cale şi Încadrarea lor
rîndul tinerelului a concepţiei cu cadre bine pregâtile poli­
despre lume şi viaţă a clasei tic ş» profesional. Se vor con-
muncitoare, a cultivări» tradi­ slitui, de asemenea, comisii
ţiilor revoluţionare şi educă­ de ştiinţe c u ltu ră generală melodice la nivelul localităţi­
rii socialiste, pnlriotice, prin lor pentru a crea posibilitatea
muncă a acestuia. La Snlâptui- unor dezbateri interesante şi
rea dezideratelor majore enun­ nostru, tovarăşul Nicolae tineretului încă de pe băncile zarea formativă privind inte­ stată un interes sporit at ele­ şcolile din judeţul nostru, cum utile profesorilor. In municipii,
ţate un aport deosebit trebuie Ceauşescu, „...ştiinţele sociale şcolii de a participa plenar la grarea socialistă a tinerelului vilor laţă dc problemele fun­ pot fi remediate lipsurile sem­ realitate, dezvollîndu-î carac­ cu sprijinul comitetelor muni­
terul aplicativ,
să-şi aducă, în şcoala de cul­ trebuie să abordeze cu îndrăz­ organizarea, conducerea şi rea­ şcolar. Complcxitalco şi varie­ damentale «le epocii noastre, nalate ? Folosirea documentelor de cipale de pnrlid, se vor orga­
tură generală, ştiinţele sociale. neală procesele lumii contem­ lizarea sarcinilor înfăptuirii tatea problemelor pe care le dovedind maturitate în înţe­ — La şcolile din judeţul partid şi de stat tn prednre niza colective \dc cercetare al-
Sporirea valorii formative şi porane, să răspundă nemijlo­ noii societăţi este o îndatorire ridică viaţa contemporană tre­ legerea fenomenelor economi­ nostru se mai manifestă încă Irebuie să se facă pregnant şi căluilc din profesori de spe­
militante a lecţiilor şi discu­ cit şi convingător aspiraţiei a întregului corp profesoral, buie făcule cunoscute lineie- ce, sociale, politice şî ideolo­ lendînla de a considera acest cu perseverentă. Metodica fo­ cialitate, tn domeniul sociope-
ţiilor cu elevii cuprinşi în ca­ legitime a tineretului de a în­ In mod deosebit a acelor ca­ tului cu toată compelenţa şi gice. devii pun întrebări, iau obiect ca oricare altul. Există losiri» lor recomandă o ana­ dagogiel, mlcrosociologiel sau
drul acestor discipline, a unei ţelege, de a cunoaşte". Acest dre care predau ştiinţele so­ obiectivitatea. In lumea capi­ atitudine în cadrul adunărilor lacune în ceea ce priveşte fo­ liză profundă cu elevi» cla­ chiar al rezolvării unor proble­
informări documentate pe mă­ lucru este cu allt mai evident ciale. talistă apar diverse teorii, u­ U.T.C. Negativ apaie inso losirea unor procedee şi mij­ sei, crearea de situaţii proble- me de economie concretă. La
sura capacităţilor de înţelege­ «cum, cînd dezvoltarea lor — Cum vedeţi tratat concret nele legate chiar dc construi­ faptul că profesorul dc specia­ loace adecvate de predare Se matizanlc. Elevii trebuie con­ nivelul judeţului va fi orga­
re şî «similare a elevilor im­ dovedeşte că barierele care le acest lucru în cadrul diverse­ rea socialismului. cunoscule litate ii îndeamnă pica pu- mai fac încă lecţii avînd ja nizat cercul pedagogic al pro­
pune o continuă perfecţionare, separau dc ştiinţele biologice lor teme ce se vor dezbate la sub diferite variante, caro tre­ |in la acest lucru, prea puţin bază expunerea. Se teoreti­ vinşi prin exemple practice de fesorilor de şlilnte sociale,
politicii
justeţea
partidului
exigenţe tot mai ridicate pe ş» fizice nu sînt fixe. In acesl clasă ? buie eombălulc cu consecven­ ii stimulează în promovarea u­ zează prea mult, se insistă de nostru, nu prin fraze sau lo­ condus direct dc Comitelui ju­
linia predării şi studierii lor. context, şliinlcle sociale tre­ — In cadrul predării temei ţă şi cu argumente ştiinţifice, nei poziţii ferme. Or, tocmai multe ori ncjuslificat pe reţi­ zinci golite de conţinut. Aceş­ deţean de partid. Un număr
Date despre măsurile ce se buie să-şi depăşească condiţia „Democraţia socialistă”, profe­ arăttndu-se inconsistenţa lor. acest om este chemat să ma­ nerea si reproducerea unor tia trebuie să fie convinşi că însemnat de ore. vor fl preda­
vor întreprinde în acest sens de pînă acum. ridicîndu-sc la sorul are posibilitatea să-i Noţiunile economice şi socio­ nifeste un rol cieator. să cul­ definiţii care dau un iz sco­ societatea socialistă nu se te de către activişti de partid
am aflat in cadrul Interviului valoarea unor factori de sub­ pună pe elevi în contact di­ logice — marketingul, mana­ tive un dialog de substanţă şi lastic predării. Ştiinţele socia­ cu experienţa, făcîndu-se şi
solicitat tovarăşului Ovidiu stanţă. cu adinei implicaţii In rect cu practica partidului gement, tehnica Delphy, me­ cît maî firesc cu elevii, să evi­ le nu trebuie tratate rupt de poate edifica deeit prin mun­ pe această cale simţită tot mai
susţinute
că, prin eforturile
Popescu, inspector de specia- întreaga existenţă individuală nostru în privinţa oplicării în toda Bromslorming ş.a. — nu denţieze importanţa textului problemele vieţîi. cl din con­ ale tuturor oamenilor muncii, puternic politica partidului
litote în cadrul Inspectoratului a tinerilor, In care pe prim viaţă a principiului democra­ trebuie de asemenea să rămi- in stabilirea oricăror rapor­ tră, ele sint un mijloc dc în­ iar încadrarea lor In domenii­ nostru în procesul de educare
şcolar judeţean. plan se situează asimilarea u­ tismului socialist, pornind de nă în afara cunoaşterii elevi­ turi informative Pentru aceas­ ţelegere superioară a sensului le productive este un act pa­ sl instruire a tineretului şco­
— Ce schimbări viz.coză pre­ nor noţiuni de bază a învăţă­ la participarea largă a maselor lo r, deoarece la absolvire, In ta el trebuie să fie temeinic existenţei umane, a dircclici triotic. lar. plenar reflectată în pro­
darea ştiinţelor sociale în anul turii comunismului ştiinţific, la conducerea şi rezolvarea via|ă, se vor izbi de acestea, pregătit, să-şi îndeplinească cu de dezvoltare a societăţii. Ex­ — Ce măsuri organizatorice gramul elaborat de tovarăşul
şcolar care va începe în cu- a ideologici şi politicii mar- problemelor majore ale socie­ nepulînd opera cu ele în mod adevărat misiunea de activist plicarea unor noţiuni ca : pro­ preconizează Inspectoratul şco­ Nicolae Ceauşescu. pentru îm­
rînd privind realizarea dezi­ iXist-leniniste « partidului nos­ tăţii şi pînă la înfăptuirea de­ corect In felul acesta le vom de partid. Tot ca o modalîta- ductivitatea muncii, preţ de lar pentru ridicarea calităţii bunătăţirea activităţii politlco-
deratelor actualei etape de tru, patriotismului socialist, mocraţiei economice. Tema putea dezvolta şi spiritul de Ic extrem dc eficientă se im­ cosi, eficientă economică ş.n., predării ştiinţelor sociale? idcologice, de educare mnr-
dezvoltare o invătămîntului ? lupta împotriva naţionalismu­ „P.CR, — forţa conducătoare disccrnămîrit şi combativitate. pune participarea elevilor din trebuie să pornească dc la — In acest sens. sub con­ xist-Icnînîslă a membrilor de
— Ceea ce se impune în lui, formarea unor atitudini în R.S R.*, duce Ia înarmarea — Inlrucîl aii aminlîl de cercurile dc ştiinţe sociale la realitatea oferită de dezvolta­ ducerea şî îndrumarea directă partid, a tuturor oamenilor
planul remedierilor din acest combative fată de Influentele elevilor cu instrumente utile, spiril»il de combativitate doca­ dezbaterea unor cifre de plan rea nmplă n economiei nons- a Comitclului judeţean de muncii. Urmează ca adunările
nn priveşte Sn primul rind o- ideologiei burgheze, n menta­ allt sub raport informaţional, re trebuie să dea dovadă fie­ în cadrul unităţilor economi­ Ire socialiste, « judeţului Hu­ partid s-a trecui la reorganiza­ de dezbateri poliljco-îdcologi-
lemenlele de concepţie, de sis­ lităţilor retrograde, a tendin­ cît şi formativ. Numeroasele care tînăr al zilelor noastre, co. Aici, ei pol vedea cu ade­ nedoara, iar exemplele să fie rea catedrelor de ştiinţe so­ re ce vor avea loc în curînd
tem nle predării, de educare ţelor de parazitism, manifestă­ exemple pe care nî le oferă vă rugăm să ne relataţi în vărat ceea ce înseamnă atitu­ luate din realizările oblinuie ciale pe unităţi şcolare sau în şcolile judeţului să vizeze
socialistă, tn spirit combativ a rilor de cosmopolitism, de nc- in orice moment succesele ob­ continuare in ce măsură poa­ dine, combativitate şi respon­ de oamenii muncii In opora chiar localităţi. Orele de eco­ si alte că) şi mijloace speci­
elevilor, cele mai acul resim­ ţinute de oamenii muncii, rod te contribui profesorul de şti­ sabilitate muncitorească. de edificare a societăţii so­ nomie politică, socialism sau fice caro ulterior să fie folo­
ţite în pr.pcesul instrucliv-e- ccplare n diferitelor mode ar­ al conducerii înţeleple a par- inţe sociale la dezvoltarea a- — Ce concluzii evidenţiază cialiste multilateral dezvolta­ cunoştinţe sociol-poldico care site în practim predării.
ducativ. Aşa cum arăta secre­ tistice. împrumutate dinlr-o lîduluî, constituie un izvor ceslci trăsături? desfăşurarea de pînă acum a te. Numai în felul acesta vom erau cuprinse în completarea Interviu consemnat de
tarul general al partidului lume străină nouă. Pregătirea nesecat ce contribuie la reali­ — In ultimul timp se con­ lecţiilor de silinţe sociale la reuşi să Integrăm obiectul In altor catedre, în special la M. BODEA