Page 16 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 16
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 181 • SIMBATA 4 SEPTEMBRIE 1971
/ 4
lotul clar că ele acţionează in (Aplauze puternice). Ne vom trebule să fie oameni, să acţi
Cuvîntarea tovarăşului condiţii diferite r dar aceste călăuzi In continuare de aces animaţi de aceleaşi idealuri Vizita tovarăşilor
oneze ca oameni. Şl oamenii
condiţii se vor deosebi chiar
relaţiile
te principii privind
si atunci cind Partidul Comu
trebuie să ile prieteni! (Aplau
nist din Spania va deveni par dintre partide, de Directivele ze furtunoase, urale puternice
Congresului al X-lea al parti
se
scandcoză :
prelungile;
tid de guvernămint, deoarece
NICOLAE CE altele sînt condiţiile istorice, dului nostru, care a dat man Coauşcscu-P.C.R.; Ccauşescu- NICOIAt CtAOStSCU şi
dat Comitetului Central al par
sociale, naţionale din Spania
P.C.R.)
decit cele din România. In a- tidului să aplice neabătut în De altfel, intre comunişti,
activitatea sa aceste principii.
celasi fel se pune problema
ţionale tn propriile lor miini război mondial cl, dimpotrivă, pentru fiecare partid comunist De oici sl poziţia noastră în- intre conducătorii diferitelor
şi de a le folosi In Interesul acesta să devină un continent temalionatislă de n considera partide comuniste, crearea de SANTIAGO CARRIUO la Ploieşti
(llimon din — 1) şi muncitoresc. Dar, Irecînd relaţii personale permite a
propriei dezvoltări economico- al colaborării, al prieteniei, pesle aceste deosebiri de con că nu mai este necesar un cen
sociale. Considerăm aceste al păcii Intre (oate naţiunile diţii, noi apreciem că este ne tru conducător ol mişcării co bordarea problemelor In mod
tendinţe ca o caracteristică e- europene. Realizarea acestui muniste şi muncitoreşti în prietenesc — şl sînt multe pro veni — instalaţia de foraj ,,F320-
muncii. Cunoaşteţi prevederi senlială a dezvoltării Interna deziderat în Europa va influ cesar să se găsească calea vreun loc din lume; de mult bleme care se pot aborda a- DE", se relevă că noua in
le cincinalului in acest dome tionale de astăzi, care arată enţa în acelaşi timp în mod penlru dezvoltarea solidarită s-a ajuns la concluzia că un tonci cind există asemenea (Urma* din pag. 1) stalaţie prezintă caracteristici
niu. Inceplnd din această lu că nimic şi nimeni In lume nu pozitiv asupra întregii dezvol ţii şi colaborării aclive între asemenea centru nu mai co relaţii. Astfel sc poale întări de înalt nivel tehnic, poate să
nă, una din aceste prevederi, poate opri mersul hotărlt al tări mondiale. (Aplauze pre partidele comuniste şi munci respunde necesităţilor actua solidaritatea, se pol purta dis pa pînă la adîncimi de 6 000
cea. privind sporirea alocaţii popoarelor spre independenţă lungite). toreşti. Desigur, trebuie să res le, ci, dimpotrivă, ar reprezen cuţii principiale, care să con Secretarul general al P.C. din m şi, avind propria sa
pectăm permanent —
noi
lor pentru copii va fi pusă in naţională, spre dreptate socia Apreciem pozitiv tratatele facem şi vom face aceasta — ta o piedică în calea dezvol tribuie la dezvoltarea marxlsm- Spania a semnat în cartea de sursă de energie e-
aplicare; această sporire se lă, spre socialism. (Aplauze dintre Uniunea Sovietică si dreptul fiecărui partid de a-si tării partidelor comuniste, a lenlnisnnilui. Acesla este cazul onoare. lecîrică, poate lucra în locuri
va realiza Intr-un procent mai puternice). Republica Federală a Germa elabora de sine stătător linia luptei pentru socialism şi pa relaţiilor dintre noi, relaţii pe Coloana maşinilor se în lipsite de reţele de alimentare.
mare decll prevăzusem iniţial Desigur, nu putem să trecem niei, dintre Republica Popu sa politică, de a rezolva pro ce. (Aplauze puternice). care le vom menţine şl dez dreaptă. apoi, spre centrul o Una din cele mai noi şi remar
— Si aceasta reflectă încă o cu vederea că in diferite zo lară Polonă si Republica Fe blemele pe plan naţional co Aş pulea spune că relaliile volta. (Urale puternice, aplau raşului. De-a lungul traseului, cabile caracteristici ale acestei
dată preocuparea si grija pe ne ale lumii mai au Ioc încă derală a Germaniei si consi respunzător condiţiilor concre dintre Partidul Comunist Ro ze îndelungate)). 1 mii şl mii de ploieş- instalaţii constă în (aptul că
o
tenl
care partidul nostru o acordă războaie de agresiune şi con derăm că ratificarea lor va te în care îşi desfăşoară acti mân şi Partidul Comunist din In curînd, delegaţia Partidu primire fac oaspeţilor. călduroasă ea poate fi adaptată şi pentru
Mulţi
copiilor, întăririi familiei oa flicte, că politica imperialistă exercita o influenţă pozitivă vitatea. De altfel, practica a Spania constituie un exemplu lui Comunist din Spania lsi mea scandează „Ccauşescu- echiparea platformelor de fo
menilor muncii. (Aplauze pu de for|S şi dictat se mai fa asupra realizării securităţii demonstrai de mult — şi nu nu de respectare a acestor prin va încheia vizita in România. P.C.R.", aclamă prietenia fră raj marin.
ternice). ce simţită In multe ţâri, pro- europene; apreciem acordul mai o dată, ci de zeci de ori cipii, de dezvoltare, pe baza Sperăm că tovarăşii spanioli ţească dintre Partidul Comu Sînt prezentate şi alte prototi
In anul viitor vom trece la vocînd suferinţe grele multor la care s-a ajuns în pro — că numai !n măsura in ca lor, a colaborării şi solidarită vor duce cu ei Impresii plă nist Român şi Parlidul Comu puri, printre care o instalaţie
Berlinului
blema
realizarea prevederilor privind popoare. Noi nu uităm nicio tal, considerlnd că occiden re fiecare partid ştie să gă ţii. Tocmai aceasta face ca re cute despre activitatea parti nist din Spania. de intervenţie transportabilă,
rezol
creşterea salariilor oamenilor dată că atîta timp cit se men varea acestei probleme va sească şi să dea răspuns pro laţiile noastre — în ciuda dului, a poporului nostru, des După un scurt popas la noul un prevenitor de erupţie etc.
muncii, lnceptnd desigur cu ţine imperialismul există şi pe exercita, de asemenea, o influ blemelor pe care le ridică dez faptului că avem păreri deo pre felul cum ne străduim să sediu al Comitetului jude Apoi, într-o mare hală a u
salariile mici; In conformita ricolul dc agresiuni, de amestec entă pozitivă asupra situaţiei voltarea fiecărei tărî, a fiecă sebite asupra unor probleme, edificăm societatea socialistă. ţean de partid din centrul 0- zinei ore lor un miting entu
te cu prevederile cincinalului, în treburile interne ale altor de pe continent, asupra des rei naţiuni, numai in această ceea ce este de altfel un lucru Convorbirile pe core le-am a raşului, tovarăşii Nicolae ziast consacrat prieteniei din
salariul minim urmează să naţiuni, primejdia războaielor, tinderii în Europa. Desigur, măsură el răspunde cerinţelor firesc — să fie puternice, de vut au evidenţia! faptul că a Ceauşescu şi Santiago Carril tre Partidul Comunist Român
vieţii contemporane, îşi înde
crească de la 800 lei cit este as Inclusiv a unui nou război este necesar să se meargă mai plineşte cu succes rolul de neînfilntl Tocmai de aceea supra multor probleme există lo, ceilalţi conducători de Şi Partidul Comunist din
tăzi, la I 100 lei In 1975, ceea mondial. De aceea, este nece departe, să se ajungă la recu for(ă conducătoare a societăţii nimic nu poate dăuna relaţii un acord deplin, şi mai cu partid români şi spanioli se Spania. dinlre popoarele
ce reprezintă o creştere bună. sară întărirea continuă a vigi noaşterea de către toate sta în lupta pentru dezvoltarea lor noastre de prietenie şi so seamă au scos In evidentă că îndreaptă, spre Uzina construc român şi spaniol. Cu u-
(Aplauze prelungite). lenţei forţelor revoluţionare tele a Republicii Dcmocralry democratică a tării, pentru so lidaritate internatîonalistă! (A partidele noastre sînt ferm ho- toare de utilaj petrolier „1 rale puternice, cu aplau
Vom urmări In mod consec antiimperialisle, a tuluror po Germane, la stabilirea de re cialism. (Aplauze prelungite). plauze puternice, prelungite). tărîte să-şi dezvolte colabora Mai" din Ploieşti. ze care nu contenesc minute
vent realizarea programului poarelor, întărirea unităţii lor, laţii, pe baza dreptului inter Există, desigur, adevăruri şi De altfel, tovarăşi, nu numai rea In lupta împotriva imperi La intrarea In marea uzină In şir întîmpinâ miile de par
de construcţii de locuinţe si spre a face imposibile noi a naţional, dintre cele două sta legităţi generale, dar acestea relaliile cu Parlidul Comunist alismului, să acţioneze pentru ploieşteană, au venit în în ticipanţi — muncitori, tehnici
de ale instituţii social-cultu- gresiuni şi războaie, pentru a te germane, la participarea lor se aplică in mod deosebit de din Spania, ci şi cu alte parti respectarea principiilor inar- tâmpinare tovarăşul Ioan eni, ingineri — pe tovarăşii
rale, printre care stiti că un apăra pacea, dreptul popoare la activitatea Organizaţiei Na la iară la ţară. De fapt tocmai de comuniste — cu cele mai xist-leniniste în relaţiile dintre Avram, ministrul industriei Nicolae Ceauşescu şi Santiago
loc important It ocupă creşele lor de a fi stăplne la ele aca ţiunilor Unite şi a altor orga aplicarea acestor legilăli şi a multe, aş putea spune — se partide şi să facă totul penlru construcţiilor de maşini, Carrillo, pe ceilalţi conducă
Si căminele Fală de 30 000 de să. (Aplauze puternice). nisme internaţionale, astfel ca devăruri în condiţii concrete întemeiază pe aceste princi a contribui la unitalea mişcă membri ai colectivului de con tori de partid români şi spa
locuri In creşe. cit avem as Ştim că in această luptă u toate statele continentului nos face ca ele să capete cu ade pii ; de aceea colaborarea şi rii comuniste internaţionale. ducere al Centralei industria nioli. Scandînd cu însufleţire
tăzi în Întreaga Iară, vom a riaşă pentru progres, împotri tru să acţioneze în slrînsă co vărat valoare, să se materiali solidaritatea noastră cu zeci şi (Aplauze puternice. îndelun le de utilaje petroliere, re „Ceauşescu-P.C.R.", „Trăiască
junge tn 1975 la circa 100 000, va imperialismului, un rol dc laborare. în deplină egalitate zeci de partide comuniste este gate). prezentanţi ai conducerii uzi Partidul Comunist Român", cei
deci, ceea ce am realizat in seamă au ţările socialiste. Din în drepturi. Apreciem că sînt zeze. să-şi alirme forla de ac foarte trainică şi puternică. Doresc să urez tovarăşilor nei, ai comitetului de partid prezenţi îşi exprimă sentimen
ţiune pe plan universal.
25 de ani In acest domeniu se păcate, cunoaşteţi că între a condiţii prielnice pentru a se Dorim să realizăm asemenea spanioli, tuluror comuniştilor, şi organizaţiilor de masă din tele lor de ataşament şi dra
va realiza acum in numai doi ceste ţări există încă diver ajunge la convocarea confe Este necesar să nu facem colaborare cu toate partidele forţelor progresiste din Spa întreprindere.
ani; pe parcursul cincinalului gente care nu s-a reuşit să fie rinţei general-europene, care nimic care să dăuneze activi comuniste şl muncitoreşti din nia succes In activitatea lor Şi aici, numeroşi muncitori, goste faţă de partid, faţă de
va marca un moment impor
secretarul său general, apro-
actual va creste de trei ori depăşite; aceasta, fără Îndoia tant în însănătoşirea atmosfe tăţii altor partide. Dacă putem lume! (Aplauze puternice, pre pentru dezvoltarea democrati ingineri ş» tehnicieni salută boreo lor deplină penlru poli
numărul locurilor în crese fa lă, exercită o influentă negati rei politice pe continentul nos face ceva pentru a ajuta, a- lungite). Avem ferma convin că a patriei. Ne exprimăm cu căldură pe oaspeţi, mani- tica internă şi externă marxist*
feslindu-şi bucuria de a primi
tă de ceea ce avem astăzi. A vă in ce priveşte prestigiul şi tru. (Aplauze prelungite). lunci să ajutăm ca fiecare par gere că divergenţele de păreri convingerea că forlelc progre vizita tovarăşilor Nicolae leninistă a partidului şi guver
ceasta reprezintă, de aseme forţa socialismului asupra dez tid comunist să devină tot mai care mai există astăzi in miş siste din Spania vor asigura a Ceauşescu şi Santiago Carril
Este de înţeles că ne preo
nea, un efort mare care arată voltării vîelii contemporane. cupăm permanent de întări puternic, să se lege lot mai carea comunistă vor fi depăşi ceastă dezvoltare, pentru că lo, a celorlalţi conducători de nului. Din piepturi răsună u
rări in cinstea prieteniei
$i
preocuparea partidului nostru De aceea, partidul nostru, gu rea relaţiilor cu ţările balca mult dc clasa muncitoare, de te, că unitatea parlidelor co ea reprezintă o legitate obiec partid solidarităţii dintre cele două
pentru a soluţiona probleme vernul României socialiste, ac nice. actionînd pentru trans poporul in mijlocul căruia muniste, pe baza marxism-le- tivă şi nimic nu va pulea îm Ing Emilia Uleia, directo partide. Pe pancartele care
le sociale, ale clasei noastre ţionează şi va acţiona cu per formarea Balcanilor intr-o zo trăieşte, pentru că numai spo ninismului şi internaţionalis piedica victoria poporului rul tehnic al centralei indus împodobesc hala se alia în
muncitoare. In ce priveşte u severenţă s» în viilor pentru nă a păcii şi colaborării, fără rind forţa şi tăria fiecărui par mului proletar se va dezvolta triale, face o scurtă prezenta
zina „I Mai" am căzut de a depăşirea divergentelor exis arme nucleare. Considerăm că tid pe plan naţional se pot si va face ca lupla pentru ca spaniol, dczvollarea democra re a întreprinderii. Gazdele scrise în limbile română şi spa
niolă lozincile „Trăiască soli
cord, ca. pe bază de elorturi tente Intre ţările socialiste, toate statele din Balcani poar asigura forţa şi tăria mişcării uza socialismului, lupla ani»- tică. spre socialism a Spaniei. raportează că indicaţiile date dc
proprii, din economiile de in pentru dezvollaren relaţiilor tă răspundere fată de popoa comuniste pe plan internaţio imperialistă, să aibă o bază (Aplauze puternice, prelungi tovarăşul Nicolae Ceauşescu daritatea Internaţională dintre
Parlidul Comunist Român $i
te). Ii asigurăm pe
tovarăşii
vestiţii si cu participarea oa de colaborare cu toate ţările rele lor, fată de cauza păcii nal. (Aplauze prelungite). trainică. (Aplauze puternice, cu prilejul vizitei făcute in Parlidul Comunist din Spanie",
menilor muncii, să se realize socialiste, in toate domeniile si de aceea trebuie să facă Partidul Comunist Român prelungite). spanioli de întreaga noastră uzină, la începutul acesiui an
ze pînă în anul viitor o eresă de activitate. Pornim de la totul pentru ca Balcanii să acţionează şi va acţiona per solidarilale, de sprijinul nos s-au materializat Intr-un stu „Trăiască prietenia dintre po
de circa 300 de locuri. (Aplau faptul că sistemul socialist constituie un exemplu — da manent, In spiritul diferitelor Iată de ce putem spune, to tru tovărăşesc şi frăţesc In diu care evidenţiază posibili porul român si poporul spa
ze puternice). După cum ve mondial numără 14 ţări so că se poale spune asa — de concluzii la care am ajuns varăşi, că relaţiile dintre co activitatea şi lupta lor. (Apla tăţi concrete de a mări con niol", „Trăiască unitatea iutu-
uze puternice, prelungite).
munişti» români şi comuniştii
ror ţărilor socialiste, a parti
deţi, tovarăşi, partidul nostru cialiste, că numai colaborarea felul cum pot colabora pc ^oa împreună cu alte partide co siderabil, pesle prevederile i-
realizează pas cu pas sarcina strlnsă între aceste state şi re cu orînduiri sociale diferi muniste şi muncitoreşti — in spanioli — relaţii cu vechi De asemenea, dali-mi voie nitiale din planul cincinal, delor comuniste şi muncito
sa fundamentală — de a face celelalte for(e antiimperialisle, te, animate de dorinţa dc a clusiv la Consfătuirea din 1969 tradilii, încercate In multe ca în Încheiere să vă urez producţia de utilaj petrolier şi reşti, o forţelor antiimperialis
te de pretutindeni".
lotul sî dc a-si pune întreaga progresiste de pretutindeni trăi In pace şi înţelegere. (A de Ia Moscova — penlru dez greutăţi — corespund nu nu dumneavoastră, tuturor oame de utilaje complexe, realiza
activitate in slujba fericirii o poale asigura dezvoltarea cu plauze puternice, prelungite). voltarea relaţiilor cu toate mai intereselor unităţii şi so nilor muncii din uzina „1 rea unor instalat») de înalt Mitingul a fost deschis de
competitive
randament,
mului, a înfloririi naţiunii succes a construcţiei socialis Desigur, nu uităm că în partidele comuniste şi munci lidarităţii dintre partidele Mai", şi (otodală, tuturor oa pia(a mondială. pe tovarăşul Tonta Oprea, secre
te In fiecare stat, poate spori
noastre socialiste.(Aplauze pu influenta socialismului asupra Vietnam mai curge încă sin- toreşti, fie că au participat noastre, dintre forţele revo menilor muncii dîn Ploieşti ce Tovarăşul Nicolae Ceauşescu tarul comitetului de partid al
ternice, prelungite). dezvoltări» vieţii internaţiona ge, că trupele Statelor Unile sau nu la consfătuire, fie că luţionare progresiste şi, pînă le mai bune urări de noi şi apreciază pozitiv măsurile în uzinei.
sc găsesc încă în Indochina.
Au luai apoi cuvintul sudo
Ne preocupăm de a asigura le. Avem deplina convingere După cum stiti. noi am acor au sau nu păreri deosebite in la urmă, dintre popoarele noi succese in activitatea pen treprinse pînă acum şi reco
participarea tot mai largă a că, pînă la urmă, divergenţe dat şi vom acorda toi spriji tr-o problemă sau alta. făcînd noastre, dar, in acelaşi timp, lru îndeplinirea programului mandă să se continue studi rul Ion Budeanu, inginerul Ion
clasei muncitoare, a poporului, le vor fi depăşite; nu este şi nul nostru poporului vietna totul ca deosebirile de păreri corespund cauzei generale a elaborai de Congresul al X-lea. ile pentru a se găsi noi re lonescu şi proiectanta Ecaterl-
na Nicolae.
la conducerea întregii activi nu poate exista altă cale de- mez şi popoarelor din Indo- să nu influenţeze In nici un socialismului, progresului so Vă doresc, dumneavoastră, ce zerve de creştere a produc
tăţi economico-sociate. Întărim cil aceea a colaborării şi uni- chino, ne pronunţăm pentru fel asupra relaţiilor şi a cola cial, păcii şi colaborării intre lor dc la uzina „I Mai“ să vă ţiei şi productivităţii muncii. Primit cu vii şi îndelungi
rolul partidului In întreaga lăţii, colea unei colaborări ca încetarea războiului dus de borării intre partidele comu toate popoarele lumii. (Apla menţineţi şi In viitor locul de De asemenea, subliniază că aplauze, cu ovaţii entuziaste
uze puternice).
noastră activitate. Dorim ca o re să asîguie dezvoltarea fie Statele Unite, pentru retrage niste, pentru întărirea colabo întreprindere fruntaşă, să nu cercetătorii şi proiectanţii tre — expresie a stimei şi preţu
dată cu dezvoltarea bazei ma cărei naţiuni socialiste, con rea tuluror trupelor străine rării si solidarităţii cu toate (După ce tovarăşul Santia pierdeţi „Steagul de fruntaş" — buie să tină mereu pasul cu irii profunde pe care oamenii
teriale să acordăm o mai ma strucţia în fiecare tară a so din aceste slale. Susţinem partidele comuniste, pentru u- go Carrillo şi-a rostit cuvinta- pe care ni 1-ati arătat în timpul progresele rapide ce au loc muncii o nutresc conducăto
re atenţie ridicării constintei cialismului, corespunzător ferm propunerile Guvernului nitalca mişcării comuniste rea In cadrul mitingului, tova vizitei — şi, dacă e posi In acest domeniu, pe plan rului partidului şi stalului nos
socialiste, formării omului nou rondltiilOT specifice, concrete Revoluţionar Provizoriu al Re internaţionale. (Aplauze puter răşul Nlcolae Ceauşescu a a bil, să faceţi ca el să rămînă mondial. tru, a unităţii de nezdruncinat
care, pină la urmă, este prin şi, in acelaşi timp, să ducă la publicii Vietnamului de Sud nice. prelungite). Şi tot în spi dăugat următoarele remarci: permanent în întreprinderea Sînl vizitate, pc rinrl, mai dintre partid şi popor — a lu
cipala for|ă a socialismului ş» dezvoltarea conlucrării şi so- şi considerăm că, pe baza lor, ritul acestor concluzii — in Aşa cum a arătat tovarăşul dumneavoastră. Vă doresc multe secţii de bază — cea at cuvintul tovarăşul Nicolae
comunismului, Vrem ca acest lidai itătii între toate ţările so se poate realiza pacea într-un clusiv ale Declaraţiei din 1969 Carrillo, între Dolores Ibarrurt multă sănătate şi fericire. lA mecanică şi cea de sape de Ceauşescu.
om, stăpîn pe destinele sale, cialiste. (Aplauze puternice, timp cil mai scurt. Urăm din de la Moscova — noi vom ac Paslonarla. între Santiago şl plauze puternice. îndelun foraj — unde se făuresc cu Inlimpinal cu aplauze puter
să fie un om înaintat,, conşti îndelungate). toată inima popoarelor din ţiona ferm pentru a aşeza la mine sînt relaţii nu numai de gate. urale; se scandează noscutele instalaţii şi utila nice şi urale — grăitoare ma
ent de rolul si menirea sa în Dezvoltăm continuu legătu Indochina succese în realiza baza relaţiilor Intre partide solidaritate, ca Intre conduceri „Ccauşescu-P.C.R.*'. minute tn je, care au adus faima acestei nifestare a sentimentelor in
societate, debarasai de tare rile noastre cu mişcările de e rea păcii, ca ele să devină deplina egalitate tn drepturi, de partide, ci raporturi priete şir cel prezenţi la miting ova uzine tn tară şi peste hotare. ternaţionaliste care animă (la
le trecutului, cu o concepţie liberare naţională din slalele deplin stăplne pe destinele respectul independentei şi neşti. de amiciţie. Aceasta se ţionează pentru partid, pentru Pretutindeni muncitorii salută şa muncitoare şi întregul po
materialîst-dialectică, socialis- rare mai gem încă sub robia lor, spre a putea astfel să-şi dreptului fiecărui partid de datoreşte tocmai luptei noas Comitetul său Central in cu căldură pc conducătorii de por român — a luat apoi cu-
construiască viata aşa cum o
partid români şi spaniol». Oas
lă despre lume. Acesta va fi colonială, cu toate popoarele doresc, fără nici un amestec a-şi elabora linia sa politică, tre comune, faptului că înţele frunte cu tovarăşul Nlcolae peţii urmăresc cu Interes ex vîntul tovarăşul Sanliago
omul societăţii comuniste — care lupiă împotriva neocolo- dinafară. (Aplauze prelungite). fără nici un amestec dinafară. gem că militanţii comunişti Ceauşescu). plicaţiile privind performante Carrillo.
nialismului si a dominaţiei im
$i făurirea sa este însusi telul Mitingul se încheie înlr-o
perialiste, cu ţările care au Ne preocupăm de înfăptui le tehnice atinse de utilajele
hotărîrilor Comitetului Execu- sculural jugul imperialist, co rea dezarmării generale şi în Cuvîntarea tovarăşului fabricate. atmosferă de înflăcărat entu
hv privind îmbunătăţirea ac lonial si acţionează pentru deosebi a dezarmării nuclea Tovarăşi» Nicolae Ceauşescu ziasm. In aplauzele miilor de
tivităţii politico-educativc. (A dezvoltarea lor economico-so- re, de încetarea cursei înar şi Santiago Carrillo stau de participanţi tovarăşii Nicolae
plauze puternice, îndelungate). rîalS independentă. Conside mărilor. Considerăm că este vorbă cu muncitorii, se inte Ceauşescu si Santiago Carrillo
După cum vedeţi, tovarăşi răm că această colaborare co necesar să se intensifice acti resează de condiţiile lor de îşi string călduros miînlle, se
spanioli, avem şi noi multe respunde o ti t intereselor po vitatea în această direcţie, ca SANTIAGO CARRIUO muncă şi dc viată, de cîştigu- îmbrăţişează. înainte de a pă
probleme de rezolvat. Desigur poarelor cit si cauzei generale popoarele să-şi ridice tot mai rile realizate. Este exprimată o răsi uzina tovarăşul Santiago
ele sînt deosebite de ale dum a progresului social, a luptei ferm glasul pentru a trece la deosebită satisfacţie fată de Carrillo a semnat tn cartea de
neavoastră ; si deşi ele sini antiimperialisle. pentru pace realizarea unor măsuri con cu întreprinderi avind o teh strumente ale puterilor impe hotărlrea pe care o ia onoare In marea hală.
destul de grele, totuşi sînt în întreaga lume. (Aplauze crete pe calea dezarmării. A (Urmare din pag. 1) nologie modernă. O ţară în rialiste străine, cu condiţia de secretarul general al mii de glasuri scandează din
mai uşoare decît ale dumnea prelungite). ceasta este o necesitate impe care muncitorii şi ţăranii erau a duce o politică cu adevărat partidului nostru, împreună nou îndelung „Ceauşescu —
voastră, deoarece noi sîntem Ne pronunţăm, totodată, rioasă a zilelor noastre — şi cu adevărat oropsiţi a devenit naţională, de apărare a suve cu conducători» uzinei, de P.C.R ". Mnnifeslindu-$i puter
partid de guvernămint $i pu- pentru relaţii cu loale slatele noi vom face lotul penlru a condamna orice iniţiativă ca 0 republică in care aceste do ranităţii şi demnităţii, o politi a se construi o eresă, din eco nicele sentimente internaţio
lumii, fără deosebire de orîn-
lem să dezbatem problemele duire socială. In condiţiile de contribui la realizarea acestui re vine In contradicţie cu uă clase muncitoare sînt stă- că pusă In slujba adevărate nomiile realizate prin eforturi naliste in spiritul cărora sînt
noastre deschis cu clasa mun astăzi, această politică este deziderat vital al popoarelor. principiile noastre şi cu inte pîne pe destinele lor. Şomajul, lor interese ale popoarelor lor. le colectivului la fondurile de educaţi de paiiirl, adeziunea
(Aplauze prelungite).
citoare, cu întregul popor, si singura realistă, care cores După cum vedeţi, lovarăşi, resele luptei antiimperialiste, care condamnă In mizerie Acest lucru II face azi Repu investiţii pe acest an. fată de politico mnrxisl-leninis-
să găsim împreună căile pen punde cerinţelor dezvoltării vorbind de lupta împotriva oriunde ar fi, şi !n special a chiar şi in ţările capitaliste blica Socialistă România. şi Secţia sculeric centrală vizî- tă a partidului noslru.
tru a le rezolva si a asigura e- contemporane $i poate asigu imperialismului, noi conside tunci cind o asemenea iniţia- cele mai dezvoltate sule de aceasta contribuie la presti 1ală tn continuare, osie una participanţii aclamă cu puteie
dîficarea societăţii socialiste. ra atit participarea la diviziu răm că această luptă nu este livă afectează independenta mii dc oameni, dacă nu mili giul său internaţional. (Apla dînlre cele mai moderne de pentru prietenia dintre cele
Tocmai în aceasta constă lor- nea internaţională a muncii, o noţiune abstractă, o lozincă statelor şi partidelor, unitatea oane. inclusiv numeroşi inte uze prelungile, urale). acest fel. două partide, pentru unitatea
ţa. socialismului, a democrati cît $î înţelegerea intre popoa pentru mitinguri, ci reprezin şi coeziunea lor. (Vil aplauze). lectuali, în ţar') voastră a fost Oamenii muncii spanioli do Oaspeţii se opresc la stan mişcării comuniste $i munci
ci socialiste, in aceasta constă re, instaurarea unei păci trai tă un şir de probleme concre* Dragi lovarăşi. extirpai, iar dreptul la muncă resc din toată inima României dul de probe tn aer liber. In toreşti, n tuturor forţelor anti
forţa partidului nostru comu nice pc planeta noastră. (A- l e : eforturile pentru înfăptui In cadrul vizitei făcute cu este asigurai pentru toţi. Mă socialiste, poporului său mun fata uneia dintre cele mai re imperialiste, pentru triumful
nist care face totul pentru a platize îndelungate) rea securităţii europene, pen acest prilej In România socia surile luate penlru majorarea cilor, dase» sale muncitoare cente creaţii ale constructori cauzei socialismului şi păcii
uni poporul în jurul său, pen După cum stiti. Ia baza re tru realizarea unei zone a pă listă, delegaţia noastră a avut în perioada acesiui cincinal a noi succese în munca creatoa lor dc utilaj peirolier praho- in lume.
tru a merge împreună, si nu laţiilor noastre internaţionale cii In Balcani, încetarea prilejul să ia cunoştinţă că, salariilor inferioare şi a aloca re penlru a face din tara voas-
mai împreună cu poporul, spre aşezăm cu fermitate deplina războiului din Vietnam, pen sul) conducerea Partidului Co ţiilor lamilinlo demonstrează hă un izvor de bunăstare,
socialism si spre comunism. egalitate în drepturi Intre toa tru soluţionarea problemei munist Român, tara voastră preocuparea partidului şi gu progres şi cultură, o fortărea
|Aplauze îndelungate, urale). te statele, fie ele mari, mij Berlinului occidental şi a continuă să facă mari progre vernului de a ridica nivelul ţă toi mai puternică o lumii
locii sau mici, pornind de la unui $ir de alte $i nllc pro se pe lărîmu) construcţiei e- de 1 roi al poporului. (Aplau/e socialiste. (Aplauze puternice).
Noi considerăm că prin acti faptul că toate ţările, indife conomicc, mcntinînd unul din puternicei
vitatea noastră de construcţie rent de mărimea lor, trebuie bleme care frămintă astăzi lu cele mai ridicate ritmuri de In întreprinderi, In instituţii In ţara noastră, ne apropi secvenţe internaţionale
socialistă, prin eforturile noas să aibă un rol adiv în solu mea. Acestea sînt pârli <on- dezvoltare din lume. (Aplauze, 1 uliurnle. am văzul rolul ex em de sfîrşilul dictaturi»* fas
tre pentru perfecţionarea con ţionarea problemelor interna <rete. verigi ale luptei gene urale). traordinar pc care-l are tine ciste a generalului Franco.
imperialismu
rale impolriva
tinuă a societăţii răspundem ţionale, să-$î spună cuvîntul lui. pentru instaurarea unor retul. Edificarea socialismului Clasa munciloare spaniolă, 7»
îndatoririi naţionale fată de si să asigure ca nici o proble relotii de colaborare intre sla Am putu' vedea că holăriri- se află in bună măsură în mii- de zi moi unit» şi organizată, A fost semnat acordul
clasa munciloare, fală de po mă internaţională să nu se le, pentru pare De aceea, Ic Congresului al X-Ioa al par nile noii generaţii, penlru a in ciuda represiunii, luptă in
porul nostru. Aceasta este pri poată rezolva în dauna vreu luptind penlru soluţionarea tidului vostru sini aplicate cu cărei cupacilole matură iniţi fruntea întregului popor pen
ma noastră îndatorire ; nu poli nor popoare, ci în lolosul tu diferitelor probleme concrete, entuziasm de oamenii muncii ativele n-au limite tru a obţine slabilireo unui asupra Berlinului occidental
fi comunist dacă nu le preo luror naţiunilor lumii. (Aplau noi luptăm impolriva imperia şi de popor. (Vil aplauze). Adevărul csle r-o burghezia regim democratic, care să a
cupi de propria-ţi clasă, dc ze prelungite). Aşc/.ăm la ba lismului. pentru pace, penlru In acelaşi timp, ne-nu inte şi moşierimoa v-au lăsat o ta sigure lîbertăli politice şi ca BERLINUL OCCIDENTAL 3. document ol celor 4 puteri
propria-tî naţiune — iar noi za acestor relaţii respectul in colaborare. (Aplauze puterni resai mult măsurile luate In ră puţin dezvoliulă. România re să deschidă calea spre so Trimisul special Agerpres, Şte privind reglementarea proble
slntem comunişti si ne preo dependenţei si suveranităţii ce, urale). sensul lărgirii şl aprofundării n-a pulul realiza procesul de cialism Alături do clasa mun fan Dcju. transmite : In clădi melor Berlinului occidental.
cupăm permanent de clasa naţionale, ne*mestc<ul în tre Dragi tovarăşi. democraţiei socialiste, rolului acumulare capitalistă cxploa- ciloare luptă (ăranii, studenţii rea fostului sediu al Comisiei Ştirea că s-a ajuns la un a
noastră muncitoare, de popo burile interne ; «onsiderăm. de In lupla uriaşă penlru pro oamenilor muncii In conduce (Ind jumătate din omenire, asa şi intelectualii Forlele anti- aliate de control din Berlinul cord In problemele Berlinului
rul nostru, dc naţiunea noas asemenea, '3 este necesar să gres şi pace în lume un :oJ rea întreprinderilor, apropie cum au făcui alte state bur dictatoriale discută termenii occidental a fost semnat, la occidental a fost SRlutată de
tră! Dar prin aceasta răspun se respecte principiu) renunţă lot mai important revine cla rea organelor de conducere gheze, clasa munciloare venind unei alternative democratice 3 septembrie, un document a opinia publică din tara noas
dem si îndatoririi noastre in rii la forţă şi l*> ameninţarea sei muncitoare dc - pretutin de mase Io putere a trebuii să constru fată de regimul lui Franco, ca preciat unanim drept o con tră ca avind o semnificaţie
cu forla in relaţiile dintre sta
ternaţionale, pentru că lor|a te, să se asigure o colaborare deni, partidelor comuniste si Am avui prilejul să facem iască o ţară pleciud de la pu re să înlăture pericolul impu tribuţie importantă la destin pozitivă pentru lichidarea ur
solidarităţii internaţionaliste, paşnică In loale domeniile de muncitoreşti Mai mult ca ori- un schimb de păreri cu tova ţin, De aceea, fiecare între nerii i»nei monarhii reacţiona derea în Euiopa — acordul a mărilor celui de-al doilea răz
prestigiul socialismului con activitate si între tonic popoa clnd se impune ca o logica de răşul Ceauşescu şi cu al|i con prindere modernă — şi sînl re ş»’ care să deo poporului supra Berlinului occidental. E- boi mondial, pentru netezirea
stau şi în succesul cu care rele. (Aplauze puternice). De fier — s-ar putea spune — duc ăl ori asupra măsurilor pri deja multe In România —, fi posibîlitaleo de a hotărî regi labonii dc ambasadorii U.R S.S., drumului In vederea însănăto
realizarea unilălîi clasei mun
ţările ce construiesc socialis sigur. cînd vorbim de relaţiile citoare, otSt pe plan naţional vind educaţia ideologică. Ne ecare oraş nou sau cartier, mul viitor in Spania. (Răsuni S.U.A.. Marii Britanii sî Fran şirii climatului politic pe con
mul realizează noua orindui- cu ţările socialiste, la toate cil şi Internaţional. impresionează în mod favora fiecare nou r'entfu de cullură lozinca: Trăiască lupla eroi ţei. în tratative care nu durat tinentul nostru.
re. De aceea noi considerăm acestea adăugăm întotdeauna Desigur, vorbind rle cla bil ideea de unde pleacă aces reprezintă o enormă sumă de că a poporului spaniol ; apia mai mult de 17 luni, acordul Semnarea acestui acord a
că succesele noastre sînl $i principiile mdrxism-leninismu- sa muncitoare, dc unita te măsuri : suprimarea privi eforluri, de sacrificii din pâr uze. urale|. a fost salutat de opinia pu fosl apreciată de oamenii mun
ale voastre, ale socialismului lui. internaţionalismului prole tea ci, noi nu suhopre- legiilor si obţinerea unei echi lea înlregului popor, consim- Partidul Comunist din Spa blică mondială ca un pas în cii din (ora noostră ca un eve
In general; ele constituie o tar. întrajutorarea «ovărăşens- < iem ci, dimpotrivă, vrem să tăţi tot mai mari. de care sini tile în mod volunlar, cu entu nia va depune toate eforturile semnat pe calea păcii şi se niment care subliniază efici
curităţii pe continentul nostru.
enta şi importanţa deosebită
contribuţie la întărirea soli «ă -- care creează condiţii subliniem, în areloşi timp. ro legate măsurile economice des ziasm şi <uraj. A*-a se Infăptu- necesare pentru a organiza u- Marele interes al opiniei pu a promovării metodei tratati
darităţii internaţionale a co pentru mersul înainte al fie- lul important pe tare îl au tinate să îmbunătăţească situ ieşle miracolul de a Ironsfor- nitateo şi lupta poporului, a blice mondiale pentru realiza velor In soluţionarea proble
muniştilor. a tuluror forţelor căre (ăii sorialiste, pentru în alte pături so< inie cu care ( la aţia celor cu solarii mici ; de ma. într-o scurtă perioadă is tuturor anlifranchişlitor, pînă rea acordului asupra Berlinu melor divergente pentru crea
antiimperialisle. (Aplauze pu tărirea solidarităţii si unităţii şa muncitoare trebuie să-şi u păşirea egoismului individua torică. o iară Înapoiată într la cucerirea victoriei. lui occidental a fost exprimat rea unu» climat în care popoa
ternice. îndelungate). lor lAplauze puternice). nească eforturile si să creeze list ; formarea unui om nou una modernă, cultă, socialistă. Sînlem convinşi că Spania şi prin prezenta în sala unde rele să poată colabora tn spi
Dragi tovarăşi, Trăim in Europa, $i de a- un uriaş front naţional si In conştient de drepturile cil şi Alăîurî dc succesele oblinu- va fi In curînd o tară a liber- c s-n semnal convenţia a peste ritul stimei reciproce, respec
Trăim înlr-o perioadă in ca ceen ne pieocupăm permanent ternational impolriva imperia de îndatoririle sale fată de so ie pe (ucsi lărim puicii fi tâ(ii. 200 reprezentant» ai <~eloi mai tări» independentei şi suvera
re se produc mari schimbări ca pe continentul nostru să lismului. pentru progres «orial. cieldte, eliminarea influente mîndri do (opiul că nefiind o Doresc să închei strigind : importante agenţii de presă, nităţii naţionale, neamestecu
In raportul de forte pe arena se asigure înfăptuirea unor penlru pace în lume. Iută de lor < ipîtftlisto în ce priveşte iară mare. România arc ozi o — Trăiască oamenii muncii ziare $i posturi de radiotelevi- lui în treburile interne.
internaţională. Se intensifică relalii noi. c r i c să excludă n- ce noi dăm o mare apreciere modul de viaţă şi de a gtnrtî. personalilole inlernalională pe din România si pArtidut său ziune din întreaga lume. Acest eveniment este consi
lupla popoarelor împotriva gresiunile si războaiele, să Ia rolului partidelor comuniste Schimbările ce nu avut lor care n-a ovul-o niciodală In comunist! (Aplauze puternice). După 17 luni de la începe derat. totodată ca 11 n nou pas
ră imposibilă folosirea forţei
imperialismului, pentru lichi sau ameninţarea cu torta, să in realizarea acestui deziderat in viaţa economică, socială şi trecui. Clasa munciloare la — Trăiască prîdcnia leală rea (rotativelor, la iniţiativa în normalizarea relaţiilor în
darea colonialismului şi nco- asigure realizarea securităţii de o deosebită imporianţă al culturală a României, sub con pulere- a realizai prestigiul na- si sinceră înlrc cele două par U.R.S.S., acordul încheiat vi tre statele europene — inclu
colonialismului 1 lot mai mul europene. Desigur, cu toţii zilelor noastre Desigur, fie ducerea dasei muncitoare, sînt îionnl al tării voaslre Aveţi tide ale nnaslre! (Aplauze pu neri 3 septembrie reglemen siv între cele două state ger
care partid rnnvinîsi Işi desfă
te popoare se ridică cu hotă- Ştim că de pe acest continent şoară activitatea in condiţii enorme O tară agrară. ale dreptul rle a alirm-i impoitan- ternice). tează numeroase probleme ra mane. penlru primirea lor în
rlre împotriva dominaţiei im au pornit două războaie mon deosebite, specific?. Da» ă m-a$ cărei bogăţii minerale şi in la rolului pe care-l desfăşoară — Trăiască unitalea mişcă re au dat lor în ultimii ani la O.NU. şi participarea lor cu
perialiste străine, pentru diale; avem datoria să facem referi din no»i la Partidul Co dustriale erau exploatate de azi în lume slalele mici $î rii comuniste şi munnloreşli divergente care influenţau a drepturi egale la viaţa inter
supra climatului politic în Eu
dreptul de a ii stăplne la ele totul ca din Europa să nu se munist Român $î la Partidul imperialiştii străini, s-a trans mijlocii, cu condiţia de a re internaţionalei (Aplauze puter ropa. Pentru crima oară e naţională — pentru promova
rea cauzei destinderii în Eu
acasă, de a-ş! lua bogăţiile na mai poată declanşa un nou Comunist din Spania este cu format într-o tară industrială. nunţa de* a se comporta ca in- nice). xistă un lext oficial al unui ropa şi tn Întreaga lume.
Redacţia şl administraţia ziarului» Deva, str. Dr. P. Groza, or. 33. (Telefoane nr. 123 17 şl 1 J3 80. (Tiparul 1 întreprinderea poligrafică Deva.