Page 17 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 17
M ** .
PROLETARI D IN T O A T E ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V A !
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
Barlha Dlonlsle, miner, şef de brlgadA la noua mlnA Llve-
ANUL XXIII. Nr. 5 1B2 DUM INICA 5 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI zcnl.
Pentru creşterea eficienţei economice la Intre- Tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU
prinderea de prefabricate din beton Bfrcea
a primit pe ambasadorul
Perimetrul rezervelor Republicii Populare Congo
se cere mai intens Stat al Republicii Socialiste Populare Congo la Bucureşti,
de
Preşedintele Consiliului
Jean-Baptiste Lounda, la cere
Nicolae
România.
rea acestuia.
tovarăşul
Ceauşescu, a primit simbălă Cu acest prilej a avut loc
pe ambasadorul extraordinar o convorbire care s-a desfăşu
investigat şi valorificat şi plenipotenţiar al Republicii rat într-o atmosferă cordială.
Pe harla economică a jude rare, Esle efectul depăşirii vibrante care dă rezultate bu Semnarea Comunicatului comun
ţului, Întreprinderea de pre preţului de cost planificat cu ne. Am luai măsuri pentru Geometrie citadină. Aspect dtn oraşul Vulcan.
fabricate din beton de la Bir- peste 6 lei po metru pătrat acordarea unei asistenţe teh
cea , şi-a consolidat o poziţie de fîşii, al nerespectării nor nice corespunzăloare şi inten cu privire ia vizita delegaţiei
meritorie. Aflată în al (reilea mei de consum de laminate ţionăm să organizăm un
an al existentei sale, între feroase, unde se înregistrea schimb de experienţă cu loti
prinderea prezintă un colec ză depăşiri de peste 134 tone. şefii de echipă pentru a-i a- Mîndria de a fi muncitor Partidului Comunist din Spania
tiv puternic, inlr-o vizibilă al volumului încă mare de re lenliona asupra respectării
ascensiune în direcţia obţine buturi şi declasări In produc fazelor procesului tehnologic Sîmbătă la prinz a avut loc, P.C.R., Gheorghe Stoica, mem
rii unui rilm susţinui al în ţia de bază. care nu de puţine ori este la C.C. al P.C.R., semnarea Co bru al Comitetului Executiv al
tregii activităţi economice. A Evident, fată de anii tre încălcat. De asemenea, am Tineri deosebiţi ? Nu. Dim intra jvtor&m. Autoperfecţio- zit ? Ei bine, e o echipă foar municatului comun cu privire C.C. al P.C.R., Mihai Dalea şl
cest lucru este ilustrat şi de cuţi, aceste carenţe se prezin prevăzut penlru anul viilor a- potrivă, jac parte din acei narea şi autodepăşirea pro te bună / la vizita delegaţiei Partidului Miu Dobrescu, membri su
mănunchiul realizărilor de tă cu mult diminuate. Este chizitionarea unor tipare noi oameni de la începutul matu priilor calităţi nu se pot face Cei din jur zimbesc, dar Comunist din Spania in Repu pleanţi aî Comitetului Execu
pînă acum După ce şi-a în concludent faptul că în pre şi cuprinderea in planul ate rităţii, care nu pretind nici o decit printr-o muncă asiduă nimeni mt-l contrazice pe blica Socialistă România. tiv al C.C. al P.C.R , Ghizela
deplinit integral Jnainle de zent ne încadrăm in consu lierului noslru mecanic con clipă că ar jace ceva ieşit şi colectivă, combinată, bine „m i c r o b i s t Ş i astfel, tinerii Comunicatul a fost semnal de Vrtss, şef de secţie la' C.C. al
termen sarcinile primelor 8 murile de beton şi otel, (apt fecţionarea unor piese şi din comun Lucrează fiecare înţeles, cu munca individua aceştia plini de vise mari lu tovarăşul Nicoloc Ceauşescu, P.C.R., iar din pârlea spanio
luni, dînd beneficii suplimen ce a condus (a realizarea u subansamblc care se defec dintre ei aici, la U.U.M P., de lă, cu studiul sistematic, a crează cu plăcere şi pasiune secretar general al Pnrlidului lă tovarăşii Ignacio Gallego,
tare de peste 3 milioane lei, nor economii numai pe pri tează frecvent. doi-trei ani, dar s-au legat casă, in timpul liber. la acele grinzi articulate pen Comunist Român, şi de tova Ramon Mendczona. membri ai
colectivul de aici a realizat mele 7 luni de 17 000 lei la — Din dalele existente re- J de locul lor de muncă repe — înseamnă că nu prea a tru armare, care pină nu de răşul Santiago Carrillo, secre Comitetului Executiv al P.C.
în luna august o depăşire a km de tuburi premo şi 170 zultă că volumul imputaţilor « de, au prins rădăcini adinei veţi timp pentru distracţii. mult se importau — con tar general al Partidului Co din Spania, Demelrio Cuesta,
volumului producţiei globale lei pe mc de grinzi din be la care a fost supus preţul şi visul lor este să rămină — Cum să nu — ride Ni ştienţi de faptul că tinereas munist din Spania. membru al C.C. al P.C, din
şi marfă de peste 5 la sulă, ton Dar realizările noastre de cost al producţiei este aici, la primul lor loc de coară Nicolae ! Eu sint de ca lor contribuţie in procesul La semnare au luat parte Spania.
muncii c importantă.
pildă un alpinist
pasionat.
asigurind o creştere a pro „globale" ascund încă defec desinl de mare, iar in direcţia muncă cit maz mult, Munţii sînt aproape, priete Sint tineri utccişti cu expe tovarăşii Paul Ntculescu-Mizil. După semnare, conducătorii
ductivităţii muncii cu 4,5 la ţiuni în ceea ce priveşte efi întăririi disciplinei financiare — Sint tineri de nădejde nii lingă mine — aşa că du rienţă puţină deocamdată — membru al Comitetului Exe celor două partide frăţeşti
sulă mai mare decît cea pla cienta. De pildă, cheltuielile şi de producţie nu s-a făcui — 7te spune secretarul or minicile escaladăm piscurile fii ai Văii Jiului — dar care cutiv, al Prezidiului Perma
nificată. aferente tiparelor sînt depăşi toiul. ganizaţiei U. T. C., Ion pină ni sc face foame de un... ceas de ceas caută să-şi îm nent, secretar al C C. al s-au felicitat călduros.
Sint cifre care exprimă se te cu peste 163 000 lei, iar Stoicoiu Chiar azi, cu a păstrăv, şi atunci devenim bogăţească experienţa. Ce,
riozitatea şi răspunderea cu consumul de cherestea pentru ILIE COJOCARU jutorul acestor tineri en pescari la fel de pricepuţi, parcă vizita făcută nu demult,
care sint tratate prevederile ambalaje prezintă un nivel tuziaşti, am casat o linie în bineînţeles cu permisul de ri la Arad, la uzina de va Delegaţia
de plan. Cu »oale acestea încă ridicat, ceea ce duce la gustă de cale jerată şi am goare. goane sau la cea de strun
însă. clorlurile economice, o încărcare nejuslificală a betonat locul, iar cu ajutorul — E cam modest tovarăşul guri, a fost in van ? Cite n-au Partidului Comunist
mai cu seamă economicitatea, preţului de cost. (Continuate ii», pag; o lî-a) tinerilor de la fabrica de o Nicoară — spune tinărul Tra- învăţat de-acolo ! S-au întors
mai bogaţi, mai încrezători in
sini Irîbutare carenţelor teh Avem, de asemenea, neca xigen am reuşit să predăm > ian Ccnţa Eu pe lingă un ei. Şi ei la rîndul lor vor din Spania a părăsit Capitala
nice şi organizatorice, ne- zuri din cauza stării necores 1060 kg fier vechi bun alpinist \l ştiu şi un
ajunsuriloi existente in ce punzătoare a tiparelor cu care Sint intr-adevăr tineri en bun... familist. Viaţa în fami împărtăşi din experienţa lor
priveşte perfecţionarea acti lucrăm. Acestea sînt defor tuziaşti : Florea Prodan — lie e pentru dtnsul o delecta viitoarelor generaţii de mun Simbălă la amiază a pără al Comitetului Executiv, al
vităţii dc producţie. mate şi în bună măsură de lăcătuş, elev in anul V la li re. Totuşi, nu ştiu cum e cu citori şi tehnicieni. sit Capitala delegaţia Partidu Prezidiului Permanent, secre
— Dispunem încă de mari fecte. fapl ce determină un ceul industrial, lucra tocmai păstrăvii ăia, ciţi a prins pi Sint tineri entuziaşti, dor lui Comunist din Spania, con tar al C.C. al ' P.C.R., Gheor-
rezerve — recunoştea ingi consum exagerat de materie la execuţia grinzilor articu nă acum ? ! nici de muncă, iubitori de în dusă de tovarăşul Santiago ghe Stoica, membru ai Comi
hidraulici
late pentru stilpi
nerul şef Ion Mărgineanu — primă. De asemenea, lipsa u Pagina a ll-a S.V.l.; alături, colegul său lo — Ei, intervine Florea Pro văţătură, tineri care în tim Carrillo, secretar generat al tetului Executiv al C.C. al
în special pe linia încadrării nor bacuri şj vibratoare per sif Cibar — turnător in nefe dan, păstrăvii ii prindem noi pul lor liber fac sport, ex Partidului Comunist din Spa P.C.R., Mihai Datea şi Miu
activităţii noastre în preţul fecte conduce şi ea la nerea- roase, executa ghidajele şi din cînd in cind pe Valea cursii, citesc ori îşi petrec o nia, care a făcut o vizită în Dobrescu, membri supleanţi
Jiului, dar ar trebui să mai
de cosi planificai. Deşi In pri lizarea unui indice de caîila- pistoanele pentru aceiaşi facem şi altceva Eu in timpul rele liniştiţi in sînul familiei. tara noaslră, fa invitaţia Co ai Comitetului Executiv al
Dar principalul sens . al vieţii
mul semestru am oblinut fa le optim. stilpi... liber de pildă joc fotbal. lor e munca, prin care şi ci, mitetului Cenlral al Partidului C.C. al P.C.R., Ghizela Vass,
tă de prevederi o reducere de Comitetul nostru de direc — Munca de zi cu zi ne Sintem in campionatul jude aici, la U.U.M. Petroşani, con Comunist Român. aeroportul şef de secţie la C.C. al P.C.R.,
La plecare, Ia
31 lei a cheltuielilor materia ţie a întocmit un plan de mă Curier uneşte — spune tînărul şef ţean, ceea ce nu-i puţin lucru. tribuie la înălţarea patriei. de activişti de partici.
le la mia de lei producţie suri pentru reglementarea o- de brigadă Nicolae Nicoară. N-aţi auzit de echipa „Uti- Olopeni, oaspeţii au fost sa Numeroşi oameni ai muncii
Nicolae
de tovarăşii
lutaţi
marfă în luna august acest ceslor situaţii. S-a şi trecut lajulH ? Nu ? Chiar n-aţi au RUSALIN MUREŞANU Ceauşescu, secretar general al aflaţi pe aeroport au salutat
indicator a suleril o deterio la confecţionarea unei mese Sintcm în primii noştri ani cordial pe membrii delegaţiei.
de muncă, dar lucrind îm Partidului Comunist Român, Un grup de pionieri le-a oie
Paul Niculescu-Mizil, membru rii flori.
preună ne cunoaştem mai
bine calităţile şi defectele, ne
Pregătiri pentru
„Sarm is-’71“
msămînţările de toamnă
Unităţile agricole se pre ţările in condi|ii oplinie. lu
gătesc intens pentru însă-
Manifestări minţările de toamnă. Potrivit crătorii din unitâ|ile agrico
le dc stat şi ţăranii coopera
datelor Ministerului Agricul tori recoltează cu priorilate
turii, Industriei Alimentare, culturile tirzii de pc terenu
cultural-educative Silviculturii şl Apelor, ele ac rile ce urmează a ft însămîn-
care
ţaţe in toamnă, după
executat arături pentru însă-
minţările de toamnă pc 50 execută de indală arăturile.
la sută din $uprale(ele pre Concomitent, unităţile agri
cooperatiste
pentru tineret văzute în întreprinderile a au pregătii o mare parle din
cole de stat şl
gricole de stat şi 35 la sută
in cooperativele agricole. O cantitatea de săinintă nece
dată cu arăturile sint folosi sară. continuînd probele de
In cadrul celei de a doua ediţii a Festivalului cut(ura)- tc cantităţi sporite de îngră laboralor şi tratamentele o-
artl*llc „Sarmis”, acţiunile dc difuzare a ştiinţei şi culturii şăminte chimice, asigurln- bltgatorii înainte de semă
vor întregi programul liccilrei 2ile a sAptAmlnli culturale.
.Ele se adrcscazA unul public larg, abordind teme actuale, du-se o mal bună fertilizare nat. Din orice colţ al Devei, le priveşte aslizl bâlrlna cciale.
interesante, prezentate intr-o gamA variaiA de forme, şi a solului.
vor fi susţinute dc conferenţiari dc prestigiu din Judeţ, cA- (Agerpres)
rora Ii se vor alAtura personalitAţi marcante ale vieţii po Pentru a efectua însămîn- Foto: N. GRENA
litice şl culturale din Bucureşti, Cluj, Timişoara. In şirul
lor, un loe important s-a acordai acţiunilor pentru tineret,
catc comportAiun puternic profil educaţional.
Astfel, tinerii din Petroşani vor avea prilejul sA parti
cipe in ziua de fcl septembrie a.c., la colocviul „Tinereţe,
răspunderi, idealuri", iar cel din Brad la o IntercsanlA şi
inştrucilvA inttlnir * cu dr. C. PAunescu, Fred Mahler, Con
stantin Stâncsc;* — ccicctAlor] ştiinţifici din Bucureşti, care
in cadrul unui simpozion vor aborda problema maJorA a
integrAril tineretului In socictaleA contemporană. EXPOZIŢII LA DEVA SI PETROŞANI
Nu sint privaţi de asemenea manifestări nici tinerii din
Deva. In 2f septembrie a.c., intr-un „Colocviu al generaţii
lor*, ci vor putea să împărtăşească din bogata experienţă ~ — ■ *
a unor cunoscuţi oameni de ştiintă şi cultură din Judeţul
nostru : dr. doc. Octavlan Floca şl Pro#. Emerit Cornel
Stoica. nouă“, „Jiul"), a articolelor U J.C.M., care va li deschisă
Aspecte din perioadA cind partidul nostru activa in Ile O vitrină a artei de cojocărie şi blănărie („Re pină la 15 septembrie, prile
galitate, din lupta plinA dc dArulre a comuniştilor şi ute- tezat", „Viaţă nouă", „Jiul", juieşte vizitatorului o plăcută
clşiitor In trecut, sau care evocă figura luminoasă a crea
torului de bunuri materiale de astăzi, realizările sale vor „Drum nou”) surprinde plă inlîlnire cu cele mai valoroa
f| dezvăluite tinerilor din Lupenl de către losif Cotoi, vechi cut vizitatorul prin fantezia se creaţii ale ariei meşteşu
membru de partid, ş‘ Petre Constantin, Erou al Muncii So meşteşugăreşti
cialiste, in cadrul dezbaterii „Munca — chestiune de onoa modelelor şi frumuseţea exe găreşti.
re şi îndatorire patriotică11 (23 septembrie n.c.). cuţiei.
O Intîlnire asemănătoare la care se vor adăuga un re Expoziţia din sala clubului L L
cital de poezie contemporană huncdoreaoA şi o expoziţie Ieri s-a deschis, in sala clu Profilul deosebit de variat
de arlă plastică, constituie conţinutul unei alle manifes
tări de ainplonre, „Am crescut cu tine, HunedoarA*. Deci, bului U.J.C.M. din Deva, ex aI exponatelor — de la pro
la Castelul Corvincştilor, In ziua de 22 septembrie a.c„ in- poziţia cu produse realizale duse de arlă populară şi meş „Realizări economice
tUnire cu EroU Muncii Socialiste Ştcfnn Tripşa şl Nlcolae de cooperativele meşteşugă teşuguri artistice, la încălţă
MArculcscu, artiştii plastici Iisif Engel şl Petre Suclu şi
membrii cenaclului literar „Flacăra". reşti din judeţul Hunedoara minte, marochinărie, confecţii,
Pe lista pcrson«lllAţllor vieţii politice şi cultural-ştiinţi- La deschidere a u /ost pre tricotaje, cojocărie, blănărie, si social-culturale
flce ale ţării care vor poposi pe meleagurile hunedorenc in
perioada festivalului, aduclndu-şl contribuţia la desfăşura zenţi tovarăşii Ştefan Almă- mobilă —■ aduce, prin liecare *
rea la un Înalt nivel a manifestărilor sc înscrie tovarăşul şao, secrclnr al Comiteluluî obiect prezentat, laudă miinii,
Nlcolae Ecobcscu, adjunct al ministrului afacerilor externe, judeţean de parlld, Petru Bo fanteziei şi ingeniozităţii crea în municipiul Petroşani"
care in ziua dc 23 septembrie a.c., la Deva, şl in zluA/dc 24
septembrie a.c., Ia Gurabarza, va prezenta, in cadrul unor ia, vicepreşedinte al Comite- torilor lor.
expuneri, aspecte ale politicii externe a ItomAnici, presti lului executiv al Consiliului
giul de care sc bucură ţarA noastră pe plan mondial. Ace Vizitatorul este plăcut atras Sînleză a dezvoltării im meniul extracţiei cărbunelui,
eaşi temă va sta 6l Ic bnza intllnlrii publicului din Haţeg popular judeţean, Leontin de varietatea modelelor de în petuoase în toate domeniile prin sporirea productivităţii
<24 septembrie a.c.) şl Simeria (25 septembrie a.c.) cu prof. Blăjan, preşedintele Uniunii călţăminte („Moţul" si „Drum
dr. doc. Ervin Glascr. judeţene a cooperativelor nou"). Aici, alături de mode de activitate, expoziţia reali muncii şi modernizarea teh
Realizările poporului noslru In anii socialismului, pei meşteşugăreşti. Dumitru Bog zărilor economice şi social- nologici miniere, producţia
sajul industrial al Văii Jiului sau Hunedoarei Iu plină în lele premiate la faza pe (ară culturale din Valea Jiului — de cărbune a crescut în 1970
florire, perspective dc dezvoltare a Judeţului Işi vor găsi dan. directorul Direcţiei co a concursului „Vacarţta'72",
ilustrarea in cltcva simpozioane de Interes general. In zîu a merciale judelene, numeroşi deschisă jn holul Casei de fată de 1965 cu 2 173 000 tone ;
de 24 septembrie a.c., tovarăşii Zevcdci Slcf, directorul Di sînt prezentate exponate noi, cultură din Pciroşani — repre s-au construit in cincinalul Irn-
recţiei judeţene dc statistică şl Nlcolae Aitdronat-hc, redac cooperalori meşteşugari. mai cu seamă din grupa „Ro- zintă un tablou convingător
torul şef al ziarului „Drumul socialismului", vor dezvălui rnarta", mult apreciate. Ramu cut 6 983 apartamente noi : sub
locuitorilor Hunedoarei cltcva file dc monografie contem Cele peste 650 de modele al prefacerilor radicale petre îndrumarea retor .1 044 cadre
porană hunedoreană. noi, creaţii ale cooperativelor ra lemn din expoziţie impre cute în viata acestor vechi
In ziua de 25 seplc.obrir a.c., la Peirjla, va avea loc „Molul" — Brad, „Halegana" sionează, atit prin linia didactice, in 40 de unităti
s npozlonul „Valea Jiului pe drumul deschis dc Congresul meleaguri tn anii construc şcolare iriva|ă azi peste 20 000
.-l X-lea al PC.R.', iar oraşul Uricani va găzdui In 2€ sep Si „Relezalul" — Haţeg, modernă a mobilei, -cit şi ţiei socialiste.
tembrie a.c. simpoz onul „Valea Jiului — tradiţii $1 con „Drum nou" si „Prestarea” — prin ineditul adus de creatori Cifrele, şi continua lor as copii ; cercetarea ştiinţifică a
temporaneitate". La srcsle manifestări vor participa m em Hunedoara. „Viaţă nouă” („Moţul", „Munca colectivă”, luat un mare avint (Institu
bri dc partid din Ilegalitate, cadre de conducere ale ex cendenţă, înscrise pe panouri
ploatărilor miniere, prt fesori. Toate aceste manifestări Tac Orăştie. „Mureşul”, „Progre „Prestarea”), iar în ramura şi grafice, fotografiile, ce sur tul de mine din Petroşani a
parte din complexul tir mAsuri luate dc Comitetul Jude sul" si „Solidaritatea" — Deva, melal-chimie, articolele de ti- încheiat 25 de contracte de
ţean pentru cultură şi a vi A In lumina recentelor documente prind elocvent ritmuri şi cote
de partid privind îmbunătăţirea activităţii politice şl culiu- „Munca colectivă" — Simeria, niehigerie, de cauciuc şi foto- înalte de producţie, imprimă colaborare lehnico-ştiinţifică cu
ral-educative dc masă. „Slreiul** — Călan, „Jiul" Pe metal aduc aprecieri elogioa vizitatorului un sentiment to întreprinderile municipiului);
Asaltul spre verticalii nl Intre gi| noastre economii îşi gAscştc troşani şi „Deservirea" Lu- se cooperativei „Progresul". nic de satisfacţie faţă de ni 65 de formaţii artistice Înglo
Prof. MIA GOSCHLER confirmare faptică şi prin furna iul nr. 8 al C.S. Hunedoara. peni s-au întîlnit Intr-o auten Gama foarte variată a con velul actual al dezvoltării Văii bează peste 1 250 de artişti a
Foto: V. ONOIU tică vitrină a artei meşteşu fecţiilor şi tricotajelor („Drum Jiului. Clteva cifre sint ilus matori ctc.
găreşti. nou“, „Progresul^ „Viaţă trative în acest 6ens i in do- C. D.