Page 18 - Drumul_socialismului_1971_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 182 O DUM INICA 5 SEPTEMBRIE 1971
Kaeair-'mmm*

c u rie r • c u rie r • c u rie r • c u rie r • c u rie r • curi<

ANGAJAMENT
„cM nii Cititorii ne scriu... Orăştie, pentru a-şl procura acest produs. PIONIERESC Azi vă inform ăm despre...
Gestionara magazinului spune că a depus co­
menzi de mult, dar nu s-au onorai Noi nu
Noi, pionierii şi şcolarii de
ştim care-i adevărul. Ştim doar că nu găsim
petrol şi avem nevoie zilnică de el". la Şcoala generală din Geoa­
„Locuiesc tn Hunedoara, str. Căprioarei nr. 4. giu răspundem cu entuziasmul
Despre o singură problemă aş vrea să informez ce ne caracterizează chemării
K COMORI" redacţia. De o vreme Încoace, gunoiul mena­ O scrisoare primită recent la redacţie de la adresate pionierilor şi şcola­
rilor tării de călie Unitatea de
jer se ridică foarle rar.
Ultima dată s-a ridicat Ia ziua de 21 august cetăţenii de pe slr. Plevnei, din Deva, sesi­ pionieri a Şcolii generale nr.
a. c. Cum nici locul unde se depozitează acest zează tot probleme legale de linişte, mai bine- 56, Bucureşti, aducind prin
In efervescenţa spiritua­ gunoi nu-i bine ales, fiind foarte aproape de zis, de cooturbareo liniştei •. „Centrala mine­ contribulia noaslră un spor
lă t:aracieristică timpului bloc, vă do(i seama ce efect ore acum. pe reurilor neferoase Deva — scriu oamenii — de frumuseţe şcolii în care ne
nostru, intilnim oameni cu căldura verii. are o locomotivă Diesel, care este autorizată desfăşurăm activitatea.
preocupări şi pasiuni plu­ să lucreze tn gara Devei Este bine cînri lu­ Acţiunile pnlriolîce din tim­
rale, cu valenţe sufleteşti crează şi noaptea, că nu ne deranjează... Dar, pul vacantei le vom continua
nebănuite, în locuri in ca­ de cele moi multe ori, noaptea staţionează cu prin următoarele activităţii :
re, altădată, nu se înlîm- Tot din Hunedoara, locatarii mîcroralonului motoarele pornite. Şi face un zgomot care vom ajuta la curăţirea şi în­
pla nimic sau aproape ni­ nr 3 ne scriu cam pe aceeaşi temă : ,,In gene­ pur şi simplu nu ne lasă să ne odihnim. Deci, frumuseţarea sălilor de clasă;
mic. ral, gospodarii oraşului parcă au uitat de bu­ o dală ne deranjează şi, a doua oară, consu­ vom termina amenajarea ba­
na lui întreţinere şi înfrumuseţare. Parcă vor mă combustibil în zadar. Nu inlercseazâ oare
Am întilnit un astfel de să strice ce am tăcut noi Irumos prin muncă zei sportive; vom îngriji spa-
om in persoana profesoru­ patriotică. Trec săptăminî în sir şi nu se pre­ pe nimeni aceste aspecte?". liul verde din jurul şcolii şi
lui Ion Marinescu, din sa­ zintă pentru a ridica gunoiul menajer din culturilor minilennei şcolare;
tul Chilid. Ion Marinescu punctele gospodăreşti 1". membrii cercului de croito­
— . căutătorul de comori", „Fiind In trecere prin oraşul Haţeg, am In­ rie vor confecţiona un număr
cum i se mai spune — abia trat, împreună cu soţia, la cofetăria din loca­ de 10 uniforme şcolare pentru
st' întorsese din munţii Po- litate, pentru a lua două cafele. Era In ziua elevii clasei I a şcolii noastre.
ia\ia Ruscăi, unde, tmpreu- Din Orăştie, un grup de cetălenl ne trimite o de 29 august a.c., orele 10,20. Am cerut vtn- Stntem holărili să înlimpi-
nă cu un gm p de elevi, a scrisoare ( însoţilă de două fotografii ) din care zătoarei de la tejghea două cafele. Ne-a răs­ năm cea de a Il-a Conferînlă
cercetat, timp de mai mul­ extragem: ,.In Plata A. Vlaicu, din oraşul nos­ puns că nu face cafea (I ?). Am solicitat o în­ Naţională a Organizaţiei
te zile, etnognafia şi folclo­ tru, autorităţile nu stabilit o statie de plecare gheţată. Acelaşi răspuns i „Nu servim înghe­ Pionierilor din R.S.R. cu fapte
rul din partcv locului. Era şi sosire a autobuzelor I.G.C.L, , care fac curse ţată", Atunci o prăjitură. Nici aşa ceva n-am
bucuros. Expediţia se sol­ pe traseele : Gară, Turdaş, Foit, Pricoz, Căs- reuşit să consumăm că... nu erau. Cile o cio­ care să aducă cinste numelui
dase ivu un bilanţ neaştep­ lău, I I.L., F.C. Orăştie, I A.S. Totodată aici s-a colată „Vinga" sau „Sinaia". Nimic I In tim­ de pionier.
tat de bogat. Printre alte­ stabilit şi un loc de parcare penlru autobuze. pul acela alţi consumatori (de-aî casei, desi­ Semnează comandanta unităţii,
le, descoperise in satul Ceea ce este rău, este faptul că autobuzele gur), consumau cafele mari sau mici. Clnd Prof. MARIA ALEMAN
Plop o variantă — se pare fac un zgomot nemaipomenit, scot fum. aco­ i-am spus acest lucru vînzâtoarei, ne-a răs­
inedită — a Mioriţei. peră pur şi simplu ferestrele unor locuinţe. puns foarte obraznic şi jignitor să ne vedem La Hunedoara, moderna baza de agrement
Căfâtfor neobosit, aflat Ştim că se duce o luptă continuă pentru com­ de treabă, ce ne amestecăm etc., etc. Nu ne Poşta Rebus
mereu in căutarea inefa­ baterea poluării atmosferei oraşelor, precum putem da seama cum de mai au Ioc aseme­ In cunoscuta Pădure Chi- comolivă Diesel fiu imagi­ dinte al consiliului popular
bilului, cunoscător al m un­ şi împotriva zgomotelor stridente. Dar Ia noi, Călin Stănescu — Alba Iu- zid, din Hunedoara, locul nea de sus), circulă pe un municipal, spunea :
ţilor huruidoremi — leagă­ la Orăşlie. se întîmplă tocmai invers". nea fapte la cofetăria dîn Haţeg" — îşi în­ lia. Careul „Unde dai şi unde de distracţii şi recreere al traseu de peste 400 da metri
cheie scrisoarea familia David, din Brad, slr. crapă” cam... crapă pe ici, pe hune dor enilor, a fost ame­ — La realizarea acestui 0-
A. Iancu, nr. 25. colo... najată şi dată în folosinţă liniari. Toate aleile sint be­ biecliv şi-au adus un aport
tonate şi iluminate.
deosebit majoritatea
‘ între­
Adrian Perdelcu — Hune­
Ioan Munteanu, din Spini, ne scrie în nu­ o modernă bază de agre­ In parcul zoologic intil­ prinderilor şi instituţiilor,
mele locuitorilor din snt : „De peste două lunî doara. Aceleaşi carenţe la de­ ment, pe o suprafaţă de 5 nim : ciini Dingo, vulpi, foarte mulţi cetăţeni din
la cooperativa din satul nostru nu se găseş­ finiţii. ha, avind şi un parc zoolo­ urşi, capre negre, fazani, co­ municipiul nostru S-au e­
te petrol. Sătenii care au nevoie de petrol Ce le răspundeţi? Petre Pardău — Hunedoara. gic ce se întinde pe două coşi de munte etc., fiecare fectuat peste 600 000 ore de
sînt nevoili să bală drumurile la Simeria sau Am reţinut careurile pentru hectare. avind asigurat un cadru a­ muncă patriotică, valoarea
publicare. Baza de agrement cuprin­ semănător cu cel natural, lucrărilor executate ridicin-
Red. de .* un teatru de vară cu din locurile unde trăiesc in du-se la peste 5 000 000 lei.
nul cultnirii dacice — I'on peste 500 de locuri, carting, libertate. Demnă de remarcat este
Marinescu şi-a alcătuit, în labirint, tobogane şi balan­ Despre această nouă şi contribuţia I.G.C.L. Hune­
peregrinările sale, o bogată soare pentru copii, chioşcuri modernă bază de agrement, doara, în frunte cu ing. Pas-
colecţie de folcBor, citprin- - un nume „Chim işti i “ comerciale sub diverse for­ cu care se mindresc toţi hu- cu Ladislau, directorul în­
zînd doine, coftinde, bala­ me : buturugă, ciupercă, nedorenii, tovarăşul Viorel treprinderii, a I I L. Hune­
de, bocete, orapii de. nun­ potcoavă, cramă, foişor. Un doara, precum şi a şefului
tă, basme şi slvigătairi. trenulcţ pentru copii, cu lo- Răceanu, prim-vicepreşe- de şantier, C. Chiva.
Pasiunea omului de la
catedră pentru frumuseţea cu rezonanţe de piatră O nouă
fără seamăn a folclorului, de ia MuresuT
s-a râsfrint şi asujrt'a şco­ unitate mediea/ă
larilor. In cercul folcloric C olţ turistic
al şcoQii, vechi de peste 15 Pe dealul Tei, în masivul nuluî — spunea Ioan Groza, Pe baza mai multor sesizări, / Hristofor Panovici a răspuns Recent, pe b-dul Lenin,
I ani, se simte aicea stare de Codrului din munţii Biliar iei, şeful secţiei — au fost extraşi organele de control ale mili­ cu indiferenţă că „eu atră­ din municipiul Dcvn, s-a
permanentă căutare speci­ la altitudinea de 550 metri se aproape 900 de metri cubi de ţiei municipiului Deva şi In­ geam atenţia mereu salariaţi­ dat în folosinţă un dispen­ Zilele acestea, din iniţia­ tidiană a oraşului Lupeni
fică tinerelului. Vacanţele allă renumita carieră de mar­ marmură din care peste 100 de spectoratului comercial de sar medical pentru salaria­ tiva comisiei de turism pen­ etc Toate imaginile sînt
sint prilej pentru drume­ mură Moneasa — unitate a metri cubi au fost destinaţi stat au efectuat o verificare lor să fie corecţi”. Dar faple- ţii din transporturile fero­ tru tineret a Comitetului o­ realizate de fotografii ama­
ţie, micii cutezăton'i străbat întreprinderii „Murmura" djn exportului. Pînă la sfîrşitul a­ la restaurantul „Mureşul" din le îl contrazic. Chiar dumnea­ viare, auto şi aeriene. Noua răşenesc al U.T.C Lupeni,
cărările munţilor,, stau de Simeria. Marmura roşie şi nea­ nului, sarcina de plan va fi lui a găsit colorantul în bar ; unitate dispune de un local în centrul oraşului a fost tori Ioan Florii, Aurel A-
vorbă cu bătrini şi bătrhie, gră de aici are o largă arie depăşită în fiecare lună cu 3 Deva. Cu această ocazie, bar- Iar de foarle multă vreme la amenajat corespunzător, este amenajat un colţ turistic. vărneamt, Traian TomeScu,
ascultă doine şi balade şi, de folosinţă, de la scări şi par­ la suiţi; vor fi lărgite fron­ mana Ileana Brînduşan a fost „Mureşul” nu se găsea vodcă dotată cu aparatură moder­ Pe 12 pliante sint prezenta­ Iosif Tellmnnn şi alţii. Col­
întorşi ncasa, îşi sistema­ doseli inlerioarc pînă la pe­ turile de lucru, vor fi amena­ prinsă în flagrant riră- in vînzare şi totuşi stocul, cit nă şi încadrată cu personal te fotografii din diferite col­ ţul turistic atrage zilnic nu­
tizează rodul muncii, sub reţi, slilpi, coloane etc. Multe jate drumuri inlerioarc, se vor muind băuturile vindute era de mare, se epuiza repe- medical superior şi mediu, ţuri turistice ale ţării. Vizi­
îndrumarea atentă şi com­ edificii socinl-culturale din ţa­ execula modificări la slalia de consumatorilor, cu 10 ml la .de; sub tejghea se afla in bine pregătit din punct de tatorul sc ponte întîlni cu meroşi vizitatori, consti­
petentă a dascălului lor. ra noastră poartă in alcătui­ mozaic pentru îmbunătăţirea fiecare pahar, revenindu-i din- permanenţă o sticlă cu vodcă vedere profesional. In ca­ atrăgătoare peisaje din tuind un eficient mijloc dc
Premiul 111 pe ţară acor­ rea lor o parte din aceasta procesului tehnologic. De ase­ seî 10 la sută din cantităţile colorată etc. Poate cineva drul acestui dispensar func­ Munţii Retezatului, secven­ cunoaştere a frumuseţilor şi
dat profesorului Ion Mari­ bogăţie naturală a pămînlului menea, se montează filouri vîndute. Hoţia şi înşelarea concepe că şeful de unitate ţionează un cabinet medical bogăţiilor patriei noastre.
noi". Cele arătate de şelul sec­
nescu de către Institutul românesc pe care o scot la ţiei au o acoperire de aur în clienţilor nu cunoşteau aici li­ n-avea cunoştinţă de aseme­ pentru diverse consultaţii, ţe de pe litoral, Porţile de
de etnografie şi folclor răs­ lumină oamenii. Am întilnit realitate, în voinja oamenilor mite. Gîndindu-se că numai nea fenomene ? un cabinet pentru tratamen­ Fier, frînturi din viaţa co­ V. COANDRAŞ
plăteşte o activitate înde­ la lucru, Io cota amintită — şi care luptă cu stîncile roşii şi primul ciubuc realizat nu-i Epilogul acestor Hoţii : bar- te, unul pentru stomatolo­
lungată şi neobosită pe mai sus, la 1000 de metri — negre, cu blocurile de marmu­ destul, a trecut la „chimiza­ mana Ileana Brînduşan a fost gie şi un laborator de teh­
tărîmul descoperirii şi va­ pe cei 65 de muncilori, pe şe­ ră, de a face totul pentru ob­ rea" băuturilor, mat ales a ce­ reţinută de organele de mili­ nică dentară.
lorificării recurselor folclo­ fii lor de echipe, fraţîî Pavel ţinerea unor rezultate tot maî lor incolore. In felul acesta a ţie, dar şi cei care au Im,-
rice ale judeţului. şi Llviu Sodinca, Frnncisc şi pins-0 aici vor trebui să-şi
Alexandru Papal, pe mozaica­ frumoase. Pentru că această transformat barul în laborator
Recent, Ion Marinescu a rul Pavel Crişan, pe cioplito­ carieră a întreprinderii sime- de chimie. Prepara un colo­ primească pedepsele cuvenite. VĂ RĂSPUNDEM
terminat o monografie a rii Viore) Brad, Ştefan Hopîr- rienc. în urma sondajelor fă­ rant din zahăr ars sau alte Le merită cu prisosinţă. A­
satului Chilid. Este un stu­ da şi alţii. Mulţi dintre aceşti cute de specialişti, are zăcă­ substanţe, cu care colora cestea fiind faptele se mai LA ÎNTREBARE N O T Ă
diu monografic complet, oameni au acumulat o bogată minte bogate — o producţie vodca, o introducea tn sticle impun citeva sublinieri. Or-* N, Avornicului, Pojogn.
bazat pe un mare număr experienţă în muncă. Expe­ omologată pe încă 220 de ani, de coniac, vînzind-o la preţul ganele de control, ale T.A.P.L, Iată cele solicitate: preşedin­
de documente şi cuprinde rienţa acumulată de ci şi me­ la o capacitate de exploatare Deva, care s-au deplasat des te al comitetului dc construc­ Poftiţi fa recepţie
aspecte din domeniile geo­ canizarea procesului de pro­ mărită cu încă o dată şi ju­ acestuia, realizind astfel 40-50 Ia restaurantul „Mureşul”, ţie este tovarăşul Gheoryhe
grafic, istoric, etnografic, ducte au făcut ca acest co­ mătate faţă de cea prezentă. Iei Ia fiecare litru de vodcă, n-au ştiut nimic despre ase­ Hodar — pensionar în virstă
sociologic, literar etc, vîndută drept... coniac I Tnlil septembrie 1971. Zi dc veni copiii la grădini|ă. Ba.
lectiv să obţină rezultate bune menea fapte ? Cum a fost po­ de 62 de ani — iar preşedin­ recep(ie la grădiniţa cu orar
Cei peste douăzeci de ani în muncă. „De la începutul o- ION COJOl Prinsă asupra faptului, „chl- sibil să se întîmple astfel de te al comisiei de revizie şl pot rămtne chiar şl azi în
jjctrecufz la catedră l-au a­ mista" a declarat în fata orga­ hoţii tocmai acum cînd se recepţie este tovarăşul Iovii redus nr. 3. din strada Au­ clasele renovate, curate şi
propiat de cei mici, de nelor de control : duce o luptă acerbă împotriva rel Vlaicu, Deva. Sînt pre­ luminoase.
jocurile şi aspiraţiile lor, — Foloseam aceste metode ciubucului şi ciubucarilor, se Tlcula. zenţi reprezentanţi ai între­ Recepţia a decurs excelent;
de universul lor fascinant. de a fura consumatorii pen­ desfăşoară procesul altor foşti Elisabeta Nan. Cerbăl. Aveţi prinderii dc gospodărie co­ nici o nemulţumire, lotul e
A$a s-au născut poeziile tru că şeful de unitate, Hristo- salariaţi ai T.A.P.L. Deva, tot dreptul la ajutor social dacă munală şl locativă Deva şi in ordine.
pentru copii, gViicitorile, for Panovici, pretindea să-i sînleţl lipsită de mijloace pro­ ai beneficiarului — consiliul Uîndurilc de mai sus. pre­
fabulele, poeziile lirice şi dau o sumă de bani zilnic, su- pentru asemenea afaceri ? Se prii de existenţă (realizarea popular al municipiului. înso­ cum credem că vă daţi sea­
patriotice, publicate prin părîndu-se ‘foarte tare cînd vede treaba că pentru şeful unor venituri lunare. egale ţiţi dc aproape 100 dc copii, ma. sint doar o închipuire.
ziare şi reviste. Apoi, in ciubucul ce-l dădeam era de de unitate al restaurantului cu cuantumul ajutorului so­ imbrăcaji sărbătoreşte, cu bu­ Aşa ar li trebuit să sc intîm-
anul 1065, i-a apărut la E­ numai de 100 lei pe zi. Nu nu­ „Mureşul". pentru salariaţii cial pentru categoria respec­ chete dc flori în braţe. In­ plc la I septembrie, terme­
ditura tinerelului volumul mai eu am colorat vodca şi din subordinea lui, tonte a­ tivă, sau mai mari) Cealaltă tr-un moment total solemn se nul scadent al terminării lu­
„Ghici, ghicitoarea mea", am vîndut-o drept coniac. A­ ceste înlîmplări n-au fost pri­ condllie o îndepliniţi. deschide festivitatea, se ţin
urmat, in acest an, de vo­ lejuri de învăţăminte ! Armina Pătroiescu, Ruda. ceva discursuri şt se taie crărilor la grădini(ă. In reali­
lumul „Pe sub sonre numai ceasta este o metodă ,,â la Conducerea T.A.P.L. are da­ panglica tradiţională. Urate tate, acestea nu se află intr-un
floare", apărut sub egida Mureşul'', care mi-a fost im­ toria de a analiza cu toată 1. Pensia este bine calcula­ de bucurie ţîşnesc din piep­ stadiu mult mal avan­
editurii „Ion Creangă". Tot pusă de cînd am venit aici. răspunderea acest caz şi a tă. 2. Unde lucraţi ? turile micuţilor preşcolari. sai dccît in luna mai. Poate
la editura „Ion Creangă", Dacă nu aş fi dat bani şefu­ trage concluziile re se impun, Un grup de cetăţeni. Geoa- Directoarea grădiniţei felici­ peste o lună să aibă loc o-
se află sub tipar un volum lui, n-aş fi rezistat să rămîn pentru a eradica in viitor din giu-Băi. In ce ne priveşte, noi tă. în numele copiilor şi pă­ venimentul tic care vorbim
de ghicitori şi două volume unităţile sale astfel de afaceri am urmărit întotdeauna ase­ rinţilor acestora, pe repre­ Penlru orice eventualitate,
de fabule şi pbezii dedicate cu serviciul aici. murdare. menea probleme. zentantul I.G.C.L. care. aşa noi publicăm dc pe acum a-
copiilor. In timpul cercetărilor, şi Gli. Tnma, Bătrina. întrebat! cum a promis. la 1 ecastă înştiinţare. Dacă
ierte
Va trebui să vorbim — alţi lucrători ai acestui local CORNEL BRADEAN la judecătorie. septembrie a dat lucra­ nc-am grăbit, să ne am în-
I.G.C.L.,
Iar dacă
în încheiere — şi despre au declarat că au dat zilnic căpitan de miliţie Traian Lupei, Brad. Consi­ rea gata. Şi-a dat-o... gata.
activistul pe tărnn obştesc, liul popular vă poate lămuri. Ţoală lumea c fericită. Pot tîrzlat, să ne ierte benefi­
ciarul...
Ion Marinescu, adeptul ciubuc şefului de unitate. SILVIU NEAG
ideii că educaţia patrioti­ Pus in fata acestor mărturii, inspector comercial M. LIVEZEANU
că nu se face numai în
timpul orelor de clasă, ci
şi in afara şcolii. Deseori
poale fi văzut în mijlocul
copiilor, execulînd diverse -— Nu tovarăşe. N-avem aşa
activităţi — culegind im- In c ă u t a r e a p o l it e ţ e i... p ie r d u t e ceva — se răsteşte la noî bu­
preună cu ei plante medi- cătăreasa Rozina Râduţ.
rinale, pârtieipînd la ame­ — Ni s-a spus că aţi pregă­
najarea unui teren de sport Zicem „ în căutarea poli­ foarte urii. Nu ştiu cine o taţi unde vreţi — „ne primeş­ matorii — precizează dumnea­ tit chiar acum- — insistăm.
şi altele Deputatul Ion teţii ... pierdute" pornind de susţine. Dacă informez con­ te" vînzâtoarea Elena Oacă. lui. — A, nu, nu sînt penlru azi.
Marinescu, cunoscător a­
In următorul raţionament: Cînd ducerea trustului, mă reclamă. Am ... căutat la conducerea Miîne le punem in vitrină, a­
tent al vieţii rurale, se a­ intră in comerţ, fiecare salari­ Eu nu-s vinoval . . . întreprinderii. Restaurantul „Bucegî" . Ne poi ,,,
flă in ţyrimele rînduri la at se angajează — în scris şi — La unitatea respectivă oprim la bufetul rece. Vinete­ Relatăm cazul şefei de uni­
acţiunile patriotice, pentru verbal — că va fi model de este gestionar Ghcorghe Oacă, le erau mucegăite, heriegii vi­ tate, Sv.abo Clara.
înfrumuseţarea satului sau cinste şi corectitudine, deose­ Crama, Nimerim în raionul iar soţia dînsului este vânză­ neţi. Şi cum buna servire şi — Această tovarăşă totdea­
bit de amabil şi plin de polite­ ospătarului M. Sever. Dumnea­ întimpinarea consumatorilor
la organizarea programelor toare. Asemenea abateri se ţin una vorbeşte urît cu oamenii.
ţe faţă de fiecare cumpărător lui stătea la taifas. cu preparate de calitate cre­
cultural-ştiinţifice. De a­ lanţ aici. Conducerea în­ Nu v-a dat vinete că să te
etc., ctc. O vreme îşi respectă — Dacă vreţi să fiţi serviţi, dem că fac parte tot din poti-
ceea, locuitorii salului Chi- cu stricteţe promisiunile. Apoi rhemaţi-I frumos. Altfel nu treprinderii a hotărit schimba­ tea pe care o căutăm, cerem cile poată duce ea acQsă. Ah, me­
tid îl preţuiesc mult pe e- uită ... Alte „îndeletniciri” vine. Eu am pătît la fel — ne rea , gestionarului — preci­ o porţie de vinete şi una de he­ reu îmi (ace necazuri! — ne
ducalorul fiilor lor. îl preocupă. Fn raidul nostru spune un consumator. zează Constantin Beîcă, mer- ringi. Bufetiera dă să ne ser- declară dfnsa.
am intîlnit cîţiva care şi-au
IONEL AMARlUJEl Unul din modernele edificii ale municipiului Tclrosnui. „ pierdut ” simţurile bunei-
Câlan Foto: I. LICIL7 cuviînţe şî ale politeţe!. Poate
rindurile de faţă îi vor ajuta
să le găsească ... prim rirn 'ţ iim in rn u iR rm t m m m iuR M
atras atenţia în mod deosebit Ar
POSTA PAGINII asupra modului de comporta­ aşezăm la o masă In raionul
Restaurantul
Dunărea ". Ne
re, fiind avertizat că la pri­
ma abatere va fi sancţionat
exemplar". ospâtarei Maria Ciornei. Ra­ Procedăm In consecinţă. Şi ceolog, care ţine locul direc­ vească, apoi clatină din cap :
ionul era gol. Trece o jumă­ chelnerul vine. Cerem o listă torului. — Căutaţi mai bine în altă
Oclavlan Crişan — Deva, sanclîuni dîciplinare. Au fost ★ tate de oră şi nu ne întreabă de meniu. Ne priveşte ca pe Ar parte. Nu merg. îmi dau sea­ După cum se vede, am colin­
Leonfln Mureşan — Bretelin, luate măsuri pentru elimina­ nimeni o vorbă. Femeii de ser­ nişte . . , marţieni şi, după un Restaurantul Hotelului „Rus­ ma, dar ce să fac. Eu sint nu­ dat prin multe unităţi şi poli­
Victoria Costea — Geoagiu. rea deficientelor, în vederea Dr. Cornel Mesaroşiu — Ha­ viciu, care mătura prin local, sfert de oră, se Întoarce cu o ca". mai de ocazie aici. teţe tot n-am găsit. Cine ştie.
Nlcolae Pavel — Uîbăreşti, asigurării unei serviri civili­ ţeg. Aţi primit răspuns de la i se face milă de noi, aşează foaie volantă In mină, mototo­ — Pepsi, aveţi ? — De cînd oveţi preparatele Poate altă dată. Penlru că. zi­
Simion Stoica — Geoagiu. Aţi zate a publicului solicitator, Consiliul judelean al sindica­ mătura pe un scaun, îşi odih­ lită şi cu data ... proaspăt mo­ — Nu domnule. La ora asta? acestea în bufet ? — întrebăm. cem noî, este imperios nece­
primii răspunsuri la scrisorile evitarea aşteptărilor îndelun­ telor. Aşteptăm să ne mai neşte coatele pe masa noastră dificată. — se miră ospătară Alexan­ — Nu ştim, răspund bufeti­ sar ca lucrătorilor din comerţ,
nu numai celor vizaţi
aici,
dv. de la U.J.CAP. Hunedoa- gate la ghişee”. scrieţi. şi ne întreabă părinteşte: — Eu am zis să modifice da­ drina Rusu dc naivitatea pre­ era şi ospătară Florica Duma.
ra-Deva. Dacă mai avcli ne­ ★ Ar — Ce doriţi, maică ? ta — ne lămureşte haimana tenţiilor tioastre, deşi Ia mese­ Şeful de unitate, Petru să li se predea lecţii de poli­
teţe, sau să se reactualizeze
mulţumiri, vă rugăm să ne Ştefan I.ăzărcan — Hune­ — Să vină ospătară. Minerva Crişan, care ţine lo­ le vecine se consuma pepsi Ungureanu. recunoaşte că pre­ cele predate mai demult. Şi
mai sericii. doara. A|i primit răspuns de Iile Manitlu — Haţeg, Ana — Doamna Ciornei I — stri­ cul şefului de unitate. Ştiţi, din plin. paratele respective sînt alte­ ou cit se va deschide „caia-
★ la oficiul pentru probleme de Miilea — Brad, Gheorghc Mîr- gă dînsa. Hai serveşte pe azi-noapte am fost la un botez. — Cile un grătar, atunci. rate. Zice că fata de la bufei logul" mai devreme, cu atît
muncă şi ocrotiri sociale Hu­ za — Va(a de Jos. Dv. v-a domnii t ... N-am avut timp să facem — La ora asta nu servim — nu se pricepe, că lucrează la ... mai bine.
La rubrica : ,,După părerea nedoara. Ştiţi ce aveţi dc fă­ răspuns direcţia judeţeană de Vine. Comandăm. Aduce co­ alta. ... Se mai întîmplă ... ne răspunde din nou — deşi la loto-pronospoi I, în vecini, dar Cit despre exigenta subită
mea../', Ioan I. Stan, din Deva, cut. muncă şî ocrotiri sociale. In manda. Şi ... alic mese se mînca aşa ceva. este in perioada de probă, ca a şefilor de unităţi, faplcle
hi exprima o... părere tn le­ ★ cazul cînd mai aveţi nemul­ — Vă rog să-mi plătiţi. Ar La „ora asta" ne-am dus la să se angajeze la restaurant... ne demonstrează că eslc mai
gătură cu comportarea neco- Din satul Cozia, un grup de ţumiri, scrieţi-nc. — Da. Dar parcă ştiam că biroul şefului de unitale, Au- ir mult de paradă. Dacă exigen­
Mîspunzătoare a unor salaria- celăleni ne scriau recent de­ ★ Ia urmă se plă ... Magazinul intercooperalist gustin Sebeşteyn. ta s-ar manifesta cu adevărat
ic de la oficiul P.T.T.R. De­ spre atitudinea şoferului Dio- Maria Băluţă — Petroşani. — Nu scrie nicăieri, tovară­ nr. 6. — Ospătară Rusu ne face Birtul ,, Poiana" . Cum nu . . . şi în permanentă, lipsurile
. }. ,,Aspectele negative sosi- nisic Valea. I.T.A. Deva ne-a Conducerea IC.V.A. Deva ne şe, Dft-ţi banii . .. — Nişte roşii frumoase am mereu greutăţi. Ea trebuie să mîncasom vinete, solicităm aici. .somnnlnlc în rindurile de maî
iic sînt juste — ne răspun­ răspuns : „Şoferul nu recu­ comunică faptul că vi s-au a­ Relatăm păţania şefului de vrea să cumpărăm — ne adre­ servească ceea ce cerc clien­ — Da, chiar acum a pregătii sus ar fî fost inexistente.
de Direclîn judeţeană de poş- noaşte că ar fi avut o atitu­ cordat droplurile băneşti cu- unitate, Ioan Panliloju, săm vinzătoarei. tul. Deşi este un cadru lînăr, — ne spune o vin/tiIoare.
i si telecomunicaţii. Salaria­ dine necuviincioasă fală de venile copilului dv. — iNu am ce să-i fac, Nu-i — Nu sîntem în grădină. Da­ nu vrea să înţeleagă să ** Dar ŞÎ aici avem ghinion G. IGNAT
telor vinovate li s-au aplicai publicul călător. Totuşi, î s-a „Curier" Ia prima abatere. Se poartă că vă plac bine, dacă nu, cău- comporte ^siirat cu consu- la... vinele : I. PÂDUREANU