Page 2 - Drumul_socialismului_1971_09

pa wmsjvw»miin—
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 178 © MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1971

Competenţa şi Silit

9 9

răspunderea colecti­
ACTIVIST DI PARTID

vă-orientate ferm

In expunerea tovarăşului trie, partid şl ponor, conştiin­ ternă şl internaţională a par­
Nicolae Ceauşescu la consfă­ ţa misiunii încredinţate de tidului nostru, cu ultimele
tuirea de lucru a activului de societate. Aceasta presupune noutăţi din cadrul speciali­
spre dezvoltarea ba­ şi al activităţii politice şi o dăruire totală pentru pro­ tăţii şi al ştiinţei. Prin aceas­
partid din domeniul ideologiei
in
ta el va reuşi să insufle
fesiune. Cred că nu este o
unitatea şcolară spiritul
ac­
cultural-educative, ca sl
In
un profesor de filozofie decît
măsurile adoptate de Comi­ mai mare satisfacţie pentru tiv creator, Inovator, contri­
tetul Executiv al C.C al atunci cînd este solicitat în buind astfel la realizarea mi­
zei de materii prime P.C.R. pentru îmbunătăţirea suri la problemele ridicate, să ţeTor sociale la educarea poli-
multiple ocazii să dea răspun­
siunii sale de educator comu­
nist. Sporirea aportului ştiin-
activităţii
politico-ldeologiee,
facă expuneri pe diferite te­
de educare marxlst-leninlstâ
a membrilor de partid, a tu­ me ideologice si politice, să tico-ideologicâ a elevilor, la
turor oamenilor muncii slnt fie consultat In luarea unor formarea conştiinţelor mora­
de noi perimetre geologice prevăzute sarcini deosebit de decizii. Ecoul, for|a de con­ le şi cetăţeneşti, reclamă,
pentru a pune la dispoziţia e­ Importante privind predarea vingere a cuvîntului său vor înainte de toate, ceea ce se
(Urmare din pag. t) conomiei naţionale cantităţi Ştiinţelor sociale care au un fi cu atît mal mari cu cît vor subliniază cu tărie în recen­
sporite ric substanţe minera­ rol Însemnat In educarea mar- fi întărite de integritate mo­ tele documente de partid, ri­
le utile, au fost abordate de xist-leninistâ a tineretului rală, de comportare ireproşa­ dicarea spiritului de răspun­
clfic de lemn de mină cu pe­ toti vorbitorii. Prin Interven­ şcolar, în pregătirea tinerei bila în relaţiile de muncă, dere a personalului didactic,
ste 1 500 mc, lichidarea stocu­ ţiile lor, ing. Cornel Arsin, generaţii pentru viaţă, pentru precum şl în întreaga viaţă a exigenţei fată de propria
rilor de produse Unite, pre­ directorul I.P.E.G. Deva, David muncă. Cel de care depinde obştească. sa muncă.
cum sl altl factori au contri­ Brlnzel, directorul I M. Bocşa, în ultimă Instanţă traducerea In cedrul colectivului profe­ In activitatea noastră la
buit la obţinerea unul volum Si ing. Râul Costea. directorul în fapt a acestor sarcini este soral el trebuie să fie promo­ clasă va trebui să punem un
de peste 5 milioane lei eco­ tehnic al C.M.N. Deva, au profesorul de ştiinţe sociale torul folosirii cu curaj a cri­ accent mai mare pe creşterea
nomii suplimentare. formulat propuneri pentru ca SOBRA care, aşa cum arată tovară­ ticii şl autocriticii, acestea râs- nivelului teoretic al lecţiilor
Ansamblul realizărilor do- tn a doua jumătate a acestui şul Nicolae Ceauşescu, „tre­ fringîndu-se pozitiv asupra astfel ca prin conţinutul de
bîndite — apreciate pe drept an sl mai cu scama In anul buie să fie în fond activist de elevilor, organizaţiei U.T.C. idei transmis, elevii să reu­
cuvJnt ca cele mal semnifica­ 1972 să se accelereze lucrări­ partid deoarece el desfăşoară Consider că în rindurilc mul­ şească să descifreze funda-
tive din ultimii ani — sînt le geologice tn zonele no! sî prin excelentă o activitate I- tor colective didactice, simţul meniele filozofico-teoretice,
fără Îndoiala rodul muncii pli­ adiacente, să crească baza de  RESPONSABILITĂŢ deolocicâ de înarmare a ti­ critic şi combativ faţă de lip­ sociale şi politice ale procese­
ne de abnegaţie a colective­ rezerve deschise sî pregătite, neretului, a masei de oameni surile şl munca proprie sau lor dezvoltării lumii contem­
lor In frunte cu comuniştii, să se reducă durata dintre al muncii, cu filozofia marxist- ale colegilor este cu mult mai porane şi în special a socie­
al strădaniilor $1 preocupări­ începerea prospecţiunilor sl Privim adeseori nesfîrşi- nale şi a responsabilităţii lenînlstă, cu politica ştiinţi­ scăzut. Sl pentru colectivul tăţii noastre socialiste multi­
mai prin această
opinie,
lor intense ale organizaţiilor punerea efectivă tn exploata­ tele garnituri de vagoane, personalului, cresc propor­ prin soluţionarea probleme­ fică a partidului nostru". A­ nostru didactic sînt absolut lateral dezvoltate.
de partid si comitetelor de di­ re a noilor zăcăminte. perindindu-se eu regularita­ ţional grija şi receptivitatea lor puse de colectiv am reu­ ceasta presupune ca el să în­ valabile aprecierile tovarăşu­ Un loc deosebit va trebui
recţie din unităţi pentru per­ Evidenţiind activitatea pozi­ te de ceasornic de la un ca­ faţă de nevoile lui. şit să aducem pe calea cea deplinească numeroase cali­ lui Nicolae Ceauşescu : „în sâ-1 ocupe preocuparea pentru
fecţionarea producţiei, al spri­ tiva desfăşurată de colective­ păt la altul al ţării. Ne în­ bună pe Nicolae l.azăr ji tăţi. multe locuri şi-a făcut loc o educarea elevilor in spiritul
Recent reconstruit pentru
jinului primit de către cen­ le centralei, tovarăşul Bujor trebăm îns<5 de puţine ori adăpostirea şi întreţinerea Francisc Bădicu — in men­ O cerinţa de primă Impor­ mentalitate de comoditate eticii comuniste, cultivarea
trala din partea biroului Co­ Almăsan s-a referit la sarcini­ cine este omul din marchi­ locomotivelor Diesel-electri- talitatea cărora f$t făcuseră tantă pentru profesorul de călduţă, de îngăduinţă mic sentimentului patriotismului
mitetului judeţean de partid le ce revin consiliului de ari- za locomotivei, care slnt ce, depoul poartă nenumă­ loc concepţii ce nu se înca­ filozofie este atâplnlrea la un burgheză, de lipsă de fermi­ socialist. a| demnităţii naţio­
Si a ministerului tutelar. In nislraţie pentru a asigura în gindurile, necazurile sau rate amprente de hărnicie. drau cu specificul muncii înalt nivel a învăţăturii mar- tate. Unîl tovarăşi consideră nale. al respectului faţă de
acelaşi timp Insa s-a eviden­ mai mare măsură dezvoltarea bucuriile acestuia, pentru că Mecanicii loan Curechian, noastre. I.a rindul nostru, xist-Ieniniste şl politicii pro­ că dacă nu vor supăra pe ni­ marile noastre realizări, faţă
ţiat că la baza realizărilor sta bazei de materii prime si va­ sîntem tentaţi mai întot­ Emil Farcaş, Cornel Caraş- facem tot ce ne stă tn pu­ fund ştiinţifice a partidului meni vor dovedi că ştiu să de poporul român harnic sî
tn buna măsură promovarea lorificarea substanţelor mine­ deauna să credem efl mun­ ca, Vasile Niculescu şi Ale­ tinţă pentru a soluţiona nostru, să fie pătruns de jus­ lucreze cu oamenii şi nu vor talentat — făuritor al tuturor
formelor sl metodelor moder­ rale utile. In acest scop minis­ ca mecanicului sau a fo­ xandru Osian i şi întreţin problemele pe care le ridi­ teţea lor şl să lupte pentru fi criticaţi, nu vor fi acuzaţi valorilor naţionale, materia­
ne de organizare sl conduce­ trul minelor, petrolului si geo­ chistului e ruptă din dome­ că colectivul. Cu sprijinul aplicarea acestora în viaţă de nu $tiu ce fel de atitudine le şi spirituale, prezentării
re a producţiei, deplasarea la logiei a subliniat necesitatea niul poeziei. dispensarului medical ce Pe lîngfl o înaltă ţinută ştiin­ dogmatică sau ricidâ şl e maî racilelor capitalismului con­
bine să
cu duhul
umblăm
centrala sl de la centrala la intensificării lucrărilor de ex­ — Munca mecanicilor şi funcţionează in depou, am ţifică în predarea marxlsm- bltndeţii". Mai grav este fap­ temporan. contribuind astfel
unitatî a unor atribuţii si plorare, pentru identificarea fochiştilor, ca de altfel a asigurat condiţii igienice şi Jcnlnlsmulul, el trebuie să po­ tul că această atitudine se la combaterea cosmopolitis­
sede calităţi de propagandist
competente sporite, lărgirea de noi zone mineralizate si a- tuturor ceferiştilor, este corespunzătoare de muncă, şi măiestrie pedagogică. manifestă la mulţi din' mem­ mului sî a manifestărilor con­
democratismului economic, a­ trageren lor mni rapidă în grea, bărbătească — spune împreună cu medicii Petru crete ale acestuia în rîndurile
tragerea unor largi colective circuitul economic. Soluţiona­ inginerul Eugen Ivonici, şe­ IAdar şi Gheorghe. Albi/, Ca metodist al Inspectora­ brii colectivului de conducere tineretului.
de muncitori Înaintaţi la con­ rea optimă a acestor sarcini, ful Depoului din Simeria. am vizitat toate locurile de tului şcolar Judeţean am reu­ a şcolii, ceea ce face ca o Muncind în acest fel. noi.
Frumuseţea ei aparentă as­
ducerea producţiei, la soluţio­ a încheiat vorbitorul, trebuie cunde responsabilitate, nopţi muncă şi am luat măsurile şit să cunosc modul în care se serie de lipsuri din activita­ profesorii de ştiinţe sociale,
ce s-au impus.
narea problemelor economice să aibă loc în condiţiile Întă­ nedormite, o confruntare locomotivele cu cea mai predau ştiinţele sociale etît te, abuzuri etc. să nu fie situaţi pe poziţii ferme, par­
Depoul nostru dispune de
majore ririi ordinii si disciplinei In directă cu situaţii clnd o mare atenţie şi pricepere. un dormitor cu 68 de came­ de cadrele didactice care au sancţionate. tinice, vom putea face ca în­
de
pregătire necesară cît şl
Deşi rezultatele se prezintă munca, ale respectării stricte a decizie luată intr-o fracţiu­ Alături de ei, mecanicii Re- re. Am făcut tn aşa fel ca profesorii de alte specialităţi, Profesorul de ştiinţe socia­ treaga activitate de educaţie
favorabile, reprezentanţii sa­ normelor de securitate a mun­ ne de secundă evită pier­ m'us Balomirean, Pavel Mo- fiecare din aceste camere să ce predau ştiinţele sociale doar comunistă din scoli să dobân­
lariaţilor pe centrala si-au cii. prin creşterea competen­ deri umane şi materiale re ga şi Gheorghe Istrate, ve­ aibă cîte un singur pat, ca completare la catedră Con­ le nu-şl va putea realiza mi­ dească sensurile preconizate
axat cu precădere dezbaterile ţei tehnice si organizatorice, nu se mai pot recupera. De chi membri de partid, in pentru ca mecanicii şi fo- vingerea noastră e că slaba siunea sa de activist de par­
sî Intervenţiile asupra zone­ a operativităţii $1 responsabi­ aceea, nouă, organelor de mijlocul unui grup de ti­ chiştii ce urmează să plece Influenţă educativă a ştiinţe­ tid Tn unitatea şcolară dacă de partid, astfel îneît să ne
lor critice ale activîtatlî, con- lităţii tuturor factorilor, mai conducere, ne. revin sarcini neri, făceau „radiografia" in tură, să se poată odihni lor sociale In unele scoli vizi­ nu va fi omul cel maî infor­ achităm cu cinste de înalta
lucrind fructuos la stabilirea ales a inginerilor si a cadre­ deosebite tn ce priveşte asi­ unui caz petrecut recent. in linişte. Acum ne zbatem tate se dntoreşte în mare mă­ misiune politică şi socială ce
unor propuneri, masuri si so­ lor de conducere din centrală. gurarea celor mai bune con­ Autorul — un mecanic ti- pentru construirea unui sură insuficientei pregătiri mat din cadrul colectivului o avem — cea de activist de
năr, ce-şi permisese cxleva
luţii eficace de Îmbunătăţire Lulnd cuvîntul în încheie­ diţii de muncă şi de viaţă minute întîrziere la prelua­ nou vestiar — cel actual de­ profesionale a cadrelor di­ profesornl, dacă nu-şi va pre­ partid.
a muncii colectivelor si cen­ rea adunării, tovarăşul Ştefan pentru arest personal. rea schimbului — cu privi­ venind neincăpător — şi dactice respective. De a- cupeţi nici un efort pentru a
tralei. Tovărăşii Dumitru Rusu, Almăsan a remarcat, printre Pornind de la respectarea rea în pămint, asculta do­ sintem convinşi că t'Om ccea, considerăm că o îm­ se informa zi de zi. cens de Prof. SILVIU CERCEA
miner la C.M Ruşchita, loa- altele, datoria consiliului de cu strictele a orelor regle­ jana prietenească a celor reuşi aurind să rezolvăm şi bunătăţire suhstanţialâ In ceas, cu bogata activitate in­ Liceul llia
chim Gherman, preşedintele administraţie si comîletelor rle mentate pentru durata ser­ mai in vîrstă această problemă. predarea ştiinţelor sociale se
sindicatului de la I M. Barza, direcţie de a organiza cores­ viciului şi a odihnei meca­ — Tinerii învaţă de la ...Un colectiv puternic, va realiza în judeţul nostru
Ioan Gîura. directorul l.M. punzător aplicarea măsurilor nicilor şi fochiştilor, conti- virstnici — argumentează competent şi autoritar, ma­ începînd cu anul şcolar 1971­
nuind cu evitarea tncredin-
Baia de Aries, s-au referit pe si propunerilor lăcute în adu­ ţării locomotivei unor per­ tovarăşul Paul Erdei, secre. tur şi responsabil — aşa
larg la o seamă de defecţiuni nările salariaţilor, necesita­ soane bolnave sau obosite şi tarul comitetului de partid sint caracterizaţi ' oamenii 1972 o dată cu crearea de ca­ Clubu! elevilor
martifestatc In organizarea si tea unei planificări si urmă­ cu asigurarea unor condiţii — iar noi apreciem în mod de la depoul din Simeria. Şi tedre de ştiinţe sociale pe
conducerea producţiei, pro- riri riguroase a realizării tu­ umane de trai şi de muncă, deosebit opinia ce-o creea­ aceasta, datorită muncii lor grupe de şcoli sau pe locali­
puninri consiliului de adminis­ turor indicatorilor de plan nu la depoul simerian se ma­ ză „veteranii" depoului. La tăţi care vor fi încadrate pe în plină activitate
traţie masuri pentru sporirea numai la nivel de centrală sau nifestă pregnant grija faţă noi la C.F.R. fiecare clipă entuziaste, pline de dărui­ parcurs cu profesori absol­
producţiei de metale neferoa­ unilăli ci la fiecare sector, de om, faţă de munca e foarte preţioasă şi tine­ re, modului exemplar in ca­
se la fiecare unitate, îmbună­ secţie sau loc de muncă. In sa Cuvintelor tovarăşului rii trebuie educaţi în acest re rezolvă problemele de venţi ai facultăţii de filozofic, Clubul municipal al ele­ „Ioan Corvin** la minifotbal
tăţirea aprovizionării tehnîco- acest sens, vorbitorul a sub­ Nicolae Ceauşescu : „Munca spirit. interes major ale transpor­ selecţionaţi şi recoivuindati vilor din Hunedoara, cu se­ Interesante au fost şi discu
materiale. Atenţie deosebită liniat că în unităţi trebuie să trebuie să devină o plăcere — De fapt, opinia colecti­ tului bunurilor materiale şi de organele de partid. diul la liceul nr. 1, desfă­ ţiile pe temele „Originea şi
au acordat vorbitorii întări­ se acţioneze mai energic pen­ pentru toţi membrii societă­ vului e foarte dezvoltată la Te profesorul de filozofie şoară o bogată activitate in- esenţa curentelor în arta
rii disciplinei În muncă, res­ ţii. Toţi cetăţenii trebuie să noi — mărturiseşte maistrul a zecilor de mii de oameni trebuie să-l caracterizeze, la structiv-educalivă. Sub di­ plastică", „Ce înseomnâ o
pectării normelor de tehnica tru utilizarea deplină a capa­ depună o muncă utilă", li spre cele patru zări de ţară, recta coordonare a comitetu­ fi modern", intîlnirca ca o-
securităţii muncii, creşterii cităţilor de producţie, promo­ se răspunde prin fapte. Avram Groza, preşedintele un înalt grad. conştiinţa res­ lui municipal UT C , c„ ţetarul fruntaş. Ion Făini.ş.
Şcoala personalului nu este sindicalului din depou. Nu­ , ILIE COJOCARI) ponsabilităţii sale fată de pa- sprijinul unor cadre didac­ secretarul comitetului UTC.
răspunderii tuturor cadrelor de varea unor forme perfecţio­
numai locul perfecţionării tice, elevii din Hunedoara de la OS.M. II. evocările
muncitori, maiştri, ingineri tn nate de organizare, normare profesionale, ci şi un mijloc îşi petrec in mod plăcut şi „Poetul care cîntâ a pa­
îndeplinirea riguroasă a sar­ si conducere, pregătirea te­ de a întări responsabilita­ util timpul liber, potrivit triei mărire’", „Dialog în­
cinilor de producţie. meinică din toate punctele de tea personalului de locomo­ dorinţelor si vîrstei lor tre generaţii" şl altele
tivă faţă de munca ce o l’înil în prezent au parti­ Iu aceste zile în progra­
Creşterea volumului de re­ vedere a producţiei si inves­ desfăşoară. Şi, o dată cu ri­ cipat la o serie de acţiuni : mul clubului elevilor figu-
zerve. accelerarea investigării tiţiilor anului viilor. dicarea măiestriei profesio­ drumeţii la barajul Cincls, re£2ă vizionări colective de
cupa „Corvinul" la tenis de filmo. drumeţii la monu­
masă. „Cupa Eliberării**1 ta mente şi locuri istorice şi
şah şi mlnibaschet, cupa multe altoie.
Sporirea recoltelor de grîu şi orz
1 000 kg boabe la hectar. Ca fosfat, urmînd ca să primim
urmare a eforturilor depuse şi restul cantităţii necesare E X C U R S I E
(Urmare din pag. 1) şi a rezultatelor obţinute, uni­ fertilizării întregii suprafeţe
tatea noastră a avut posibili­ destinate cerealelor pâioaxe Un grup de 26 de tineri dc la întreprinderea mi­
tatea să-şi onoreze în mod de toamnă. Toate acestea vor nieră Hunedoara au fost Intr-o excursie în nordul
In ceea ce «priveşte sâmînţă, exemplar obligaţiile la fondul contribui la prcgfllirea unei Moldovei. Excursia organizată de biroul dc turism
pe întreaga suprafaţă s-a cul­ centralizat de produse agrico­ baze trainice recoltei, astfel pentru tlnerot de pe lingă comitelui municipal al U.T.C.,
tivat numai elită din soiul le al statului, achitînd atit pnlîndu-ne aduce o contribu­ era o recompensă pentru laptul că 1n întrecerea din­
Bezostoia. Deoarece s-a asigu­ datoriile curente cît şi cele ţie tot mai substanţială la în­ tre organizaţiile IJ.T.C. pe municipiu, tinerii de la
rat un agrofond corespunză­ restante prin predarea la ba­ deplinirea sarcinilor puse, tn i.M.H. s-au clasat pe locul I. El au vizitat obiective
tor. o preocupare de seamă a za de recepţie a 130 tone grîu. de Interes economic sl Istoric
constituit-o realizarea unei Este important de subliniat fala uniiaiilor agricole, rle Vriiero giuwatii <7 iuticprinilcrii do prefabricate de beton Deva. ' şi tinerii de ta otelăria nr. II a C.S.H.. clasaţi pe
densităţi cît mai bune de că recolta putea fi mult mai partid, de a spori continuu locul FFT în întrecere, au petrecut 2 zile şl Jumătate
plante la mp. Aştfel. cele 250 bună dar, datorită ploilor a­ producţia la unitatea de su­ Foto: V. ONOIU într-o frumoasă excursie la Vata.
kg sâmînţă folosită la hectar bundente din luna iunie, o prafaţă.
ne-au permis să asigurăm, în parte din cultură a fost căzu­
medie, minimum 500 boabe tă. ceea ce a făcut să se pro­
germinobile la mp. In scopul ducă pierderi la recoltare. O
de a crea condiţii pentru o imagine concludentă asupra
răsărire uniformă a plantelor, potenţialului de producţie se UH M A T E R IA L V A L O R O S P E H T 3 U P L fliU T A R S S E O B Ţ IN E PRIM
după însâmîntare s-a aplicat poate face dacă avem în ve­
o lucrare de tâvâlugire cu tă­ dere că în tarlaua „Unghetn"
vălugul inelar producţia de grîu a ajuns la
Pe lingă fertilizarea de ba­ 4 000 kg boabe la hectar.
ză a solului, în luna februarie Respectarea regulilor agro­ CTÂ Â TEHNOLOGIILOR
s-an mai aplicat cîte 150 kg tehnice înaintate şi-a dovedit
azotat |a hectar, ceea ce a eficacitatea şi la cultura or­
stimulat şi a favorizat o bu­ zului, de pe cele 30 de hecta­
nă vegetaţie a culturii. re cultivate realizîndu-se o
Ca lucrări de întreţinere, producţie suplimentară faţă DE LUCRU LA CULTURA CARTOFILOR
s-a efectuat plivi tuf de bu­ de prevederile planului de 5fl
ruieni de cîte ori a fost ne­ tone boabe.
voie, totodată îndepărtîndu-se Din experienţa acumulată
Sînt binecunoscute
defici­
spicele de secară si alte plan­ au fost trase o serie de învă­ enţele tntîmpinate an de an multe soluri de cartof, care plantare necesar unei supra­ Este ştiut faptul că toate septembrie, în cazul soiurilor anuală aşteaptă de Ia coope­
răspundă
să
diversităţii
te de cultură străine griului ţăminte folositoare privind de cooperativele agricole din condiţiilor dc cultură din di­ feţe de circa 2 500 hectare. soiurile de cartof îşi pierd de cartofi tîrzii, se recoman­ rativele specializate In cultu­
în vederea păstrării purităţii. pregătirea recoltei anului vi­ Judeţ privind asigurarea se­ Cultivarea cu succes a car­ progresiv capacitatea iniţială dă distrugerea vrejilor fie ra cartofului de sâmînţă un
Datorită condiţiilor create itor. Astfel, întreaga cantita­ minţelor necesare de cartofi. ferite unităţi agricole din tofului presupune în primul de producţie, se deprecinzâ prin cosire şi îndepărtarea material de plantat valoros.
cultura s-a dez.voltat bine. a- te de sâmînţă se află deja In scopul evitării lor, anali- judeţ. Ca urmare se găsesc rînd un material de sâmînţă calitativ, degenerează Cea lor din lan, fie prin stropiri Prin aplicarea sistemului de
în cultură soiurile valoroase
sigurtndu-ne la recoltare, lu­ condiţionată, avînd şi buleti­ zînd posibilităţile unităţilor flintje, Braşovean. Urgenta, sănătos. Toate deficienţele mai periculoasă este degene­ cu dibutox în concentraţie dc reînnoire rezultă că fiecare
unitate va avea anual două
crare care s-a făcut mecani­ nul roşu dat de laboratorul agricole din zona favorabilă Colina, Măgura, Ora, Mercur materialului dc sâmînţă cn rarea de natură viroticâ. Ea 2,5—3 la sută, cu selinon în loturi semincere — unul pen­
se manifestă în toate zonele
zat. obţinerea . unei producţii pentru controlul calităţii se­ culturii cartofului din jude­ Si Voran, din care se vor a- stare fitosnnitarâ se amplifi­ de cultură a cartofului şi es­ aceeaşi concentraţie sau cu tru Înmulţirea seminţei ori­
sulfat de cupru 5 la sută, fo­
superioare prevederilor de minţelor. Cultura este ampla­ ţul nostru, s-n trecut, înce- Icge soiurile de perspectivă, că în cultura viitoare, dato­ te produsă de acţiunea viru­ losind COO 1 la hectar. Intîr- ginale şi al doilea pentru în­
plan cu 125,A tone. astfel an­ sată după plante bune pre­ pînd din acest an, la extin­ co corespund condiţiilor rită scăderii capacităţii de surilor specifice, care pot să zierea distrugerii vrejilor şi mulţirea seminţei obţinute din
gajamentul luat în întrecere mergătoare şi s-a asigurat derea suprafeţelor rezervate noastre naturale. Pe lingă producţie. Se poate afirma diminueze producţia pînâ la menţinerea lor în lan înainte primul lot. Sistemul adoptat,
fiind depăşit cu mai mult de cantitatea de 16 tone super- pentru producerea materialu­ suprafaţa amintită, mnl exis­ că la nici o altă plantă compromiterea totală a tu­ de recoltarea tuberculilor pe lîngâ faptul că este econo­
de cultură mărimea şi cali­
lui de plantat, creînd astfel tă 20 de ha rezervate pentru tatea recoltei nu sînt nlît de berculilor. Singurul mijloc prelungeşte perioada de acu­ mic pentru cooperative, asi­
condiţii favorabile reînnoirii producerea de sâmînţă la mult influenţate de calitatea practic pentru asigurarea con­ mulare a viruşilor care, mi- gură totodată reînnoirea
anuale a seminţei tn fiecare Staţiunea experimentală din materialului de sâmtnţâ, ca stanţei producţiei de la un grînd în tuberculi, slăbesc cartofilor de sâmînţă într-un
A început însilozarea porumbului unitate cultivatoare de car­ Geoagiu $i C.A.P. Deva, pre­ în cazul cartofului. In gene­ an la altul este producerea calitatea cartofilor de sămîn- Interval de timp scurt, fapt
tofi.
cum şi circa 50 de ha din so­
folosirea
care face posibilă
unui material de sămînţâ să­
ţâ. Totodată, se impune să fie
ral. se apreciază eâ sănăta­
Astfel, In anul 1971, la iuri autentice identificate la tea materialului de sămtnţă nătos. precum şi reînnoirea evitată vecinătatea culturilor în producţie a unui material
j însilozarea furajelor este ne-a informat şeful fermei C.AP. Totcşti, Oslrov, Clo- un număr de 10 unităţi prin­ este mai importanţă pentru periodică a materialului de destinate producerii seminţei calitativ superior si obţinerea
[ o acţiune căreia se cere să zootehnice, ing. Lidia Mano- potiva şi Sintâmâria-Oi lea. tre care amintim : C.A.P. practica agricolă dcc't Însuşi plantare la unităţile cultiva­ cu cele pentru consum, aces­ unor producţii mai mari.
| ) se acorde mAXimă a- lescu. tractoriştii Iosit Popa, unde s-au concentrat supra­ Peşloana. Dcnsu.ş. Snrmizene- soiul de cartof ca atare. Iată toare cu seminţe sănătoase, tea din urmă constituind sur­ Există, deci, toate condiţi­
\ lentle în aceste zile. Ion Murgoi şi Petru Ştetă- feţele pentru cartofii de să- tusa, Dobra si altele, de unde de ce trebuie acordată cea ru o valoare biologică ridica­ se de infecţie cu viroze. In ile cn prin respectarea între­
j In scopul de a asigura nie, cu sprijinul cooperato­ mînţă. sc cultivă 270 ha, ca­ se poate oferi material de mai mare atenţie îngrijirii tă, admise în acţiunea de re­ legătură cu îngrijirea carto­ gului complex de măsuri spe
sâminţâ pentru încă 150 hec­
j o bună hrănire cu nutreţuri rilor. au reuşit să Insilozeze re, aşa după cum sc prezin­ tare. In anul următor, se pre­ loturilor semincerc. respectă­ cunoaştere. Producerea aces­ filor pentru sâmînţă. merită cifice culturii cartofului pen­
« suculente i.a animalelor pe aproape 50 dc tone porumb tă culturile, pot asigura pe­ vede ra unităţile agricole co­ rii a o serie dc măsuri spe­ tor seminţe obligă conduceri­ evidenţiată în mod deosebit tru sâmînţă să se obţină re­
timpul perioadei do stabula- din cele 50 dc vagoane pla­ ste 1 700 tone tuberculi, res­ operat islc din zona Haţegu­ cifice culturii cartofilor dc le unităţilor agricole respec­ preocuparea ce nu mnnifcs- zultate superioare în produc­
(ie, la C.A.P Beriu s-a tre­ nificate. Acţiunea respectivă pectiv material sâditor din sămlntâ, a căror aplicare se tive şi pe specialişti să urmă­ tat-o conducerile C.A.P. To­ ţie. la nivelul sarcinilor în­
cut la însilozarea porumbu­ se află. de asemenea. în pli­ cele mai valoroase soiuri pen­ lui, rare sînt profilate pentru urmăreşte în fot cursul peri­ rească îndeaproape realiza­ tcşti, Ostrov şa. credinţate unităţilor speciali­
lui furajer, pe o suprafaţă nă desîâşurare sl la C A P. tru reînnoirea în anul urmă­ producerea < rrlofilor de să- oadei dc vegetaţie de către rea în bune eondiţiuni a lu­ Unităţile agricole care an zate. .
de 40 de hectare, acesta Orflştie. Exemplul acestor tor pe o suprafaţă de aproa­ minţâ, să cultive în acest scop personalul tehnic specializat crărilor specifice, care se im­ do an fac eforturi mari pen­
fiind însămln(at în cultură unilăli se cere să fie urinat pe 700 ha. aproape 5l)0 l.cctorc. asigu- din cadrul Laboratorului ju­ pun în tehnologia cartofilor tru achiziţionarea unor canti­ Ing ŞTEFAN POPESCU
succesivă. de către toate cooperativele Pentru a sc realiza produc­ ri ?ţean pentru controlul se­ de sâmînţă. tăţi importante de cartofi din de Io Laboratorul pentru
Fn primele zile de lucru, agricole din judeţ. ţii mari, au fost alese mai rind astfel materialul de minţelor. In prima jumătate a lunii alte judeţe pentru reînnoirea controlul seminţelor Devo