Page 21 - Drumul_socialismului_1971_09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!

Mîrcca Mog.ltoiu, unul din­ Lftctltuşii dc la „Energomnu-
tre maiştrii pEnergoconstrue- taj“ Mintia se bucurA de rea­
lizări remarcabile. Şeful de
ţiel", caro a prins in citadela cchlpA Teodor Ştefan este u ­
forţei Şi luminii dc la Mintia, nul tlln sutele de cnergetlclenl
amprenta bilrbMIel «I tenaci- cu care colectivul termocen­
ANUL XXIII. Nr. 5 183 ' MARTI 7 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI t At ii- tralei se mândreşte.

M ES A ] U L
Eforturi amplificate pentru a asigura Deschiderea

un ritm susţinut întregii activităţi lucrărilor celui
adresat de preşedintele Consiliului de Stat de-al XlV-Iea
economice

al Republicii Socialiste România, Congres internaţio­
RAPORTĂRILE GLOBALE SĂ SE N1C0LAE C a U Ş E S C U , nal de studii

bizantine
REGĂSEASCĂ IN RESPECTAREA participanţilor la cel de-al XlV-Iea Congres Bucureştiul este din nou
locul de
reuniuni
ştiinţi­
importante desfăşurare a unei
fice: at XlV-Iea Congres In­
TERMENELOR DE PUNERE internaţional de studii bizantine ternational de studii bizanti­
ne.
Onorată asistenţă. In acest context considerăm că un rol deo­ Această manifestare ştiinţi­
Stimaţi oaspeţi, sebit revine ştiinţelor istorice, savanţilor şt fică de amploare are loc sub
îmi face o deosebită plăcere să vă adresez, cercetătorilor care lucrează In acest domeniu înaltul patronaj at preşedinte­
dumneavoastră, participanţilor la cel de-al important al cunoaşterii umane. Cercetarea lui Consiliului de Stat al Re­
XlV-Iea Congres internaţional de studii bi­ istorică, departe de a constitui o investigare publicii Socialiste România,
zantine. care îşi începe astăzi lucrările în Ca­ cu caracter strici documentar a trecutului, Nicolae Ceauşescu.
pitala tării noastre, un călduros salut din este In bună măsură — aşa cum arată viaţa
Privirea de ansamblu a rea­ de construcţie existente lu­ partea Consiliului de Stat, a guvernului Re­ Ţara noastră, căreia îi re­
lizărilor obţinute in primele crarea n-a fost încă recepţio­ publicii Socialiste România şl a mea personal. — şî o ştiinţă a prezentului. Istoria oferă con­ vine sarcina de a organiza şl
7 luni ale anului de c3lre gru­ nată deşi „s-a terminat" acum Sînt bucuros că aţi ales Bucureştiul ca Ioc cluzii şi învăţăminte despre marile procese găzdui actualul congres, şi-a
pul de şantiere Valea Jiului un an de zile) etc... nu per­ de desfăşurare a acestei importante reuniuni - ale dezvoltării societăţii, ale existentei popoa­ adus dc-a lungul timpului o
ale Trustului de construcţii si mite scuze, oricif de „argu­ ştiinţifice internaţionale şl interpretez această relor de-a lungul timpului, pnntnd in eviden­ contribuţie preţioasă la iniţie­
montaje miniere înclină spre mentate" ar fi ele. alegere ca un semn de preţuire fată de ţara tă atît ceea cc a tost valoros, progresist, şî rea acestor întruniri ale bizan­
o apreciere pozitivă asupra Lipsa de material, utilaje noastră, fată de tradiţiile ştiinţei româneşti, a servit mersului înainte al societăţii, cit şt
modului cum s-a lucrat aici. sau instalaţii, greutăţile pe ca­ faţă de activitatea pe care o desfăşoară in piedicile ridicate de-a curmezişul evoluţiei şl tinologilor — devenite o no­
Intr-adevăr, sarcinile produc­ re le creează organizaţiei noas­ prezent România socialistă pentru promova­ care au costat scump umanitatea, au întîrziat bilă tradiţie —, la dezvolta­
ţiei globale au fost depăşite cu tre de constructii-montaje, rea unor relaţii şl contacte largi intre oamenii progresul unor naţiuni. Rezultatele cercetă­ rea cercetărilor In acest în­
2,2 la sută, iar ale productivi­ principatul beneficiar, nu poa­ de ştiinţă, pentru dezvoltarea multilaterală a rilor istorice sint de natură să ajute omenirea semnat domeniu al ştiinţei, al
tăţii pe ssalarrat cu 2,3 la su­ te constitui o justificare pen­ colaborării dintre popoare. Asigurîndu-vă de .contemporană să înţeleaqă maî bine legile o­ civilizaţiei umane. Acum a­
tă, S-au obtinut în acelaşi tru nepredarea In timpul pre­ cea mai caldă ospitalitate a poporului român, biective care guvernează societatea, necesita­ proape o jumătate de veac, în
timp economii la preţul de văzut a unor obiective de im­ ne exprimăm speranţa, stimaţi oaspeţi, că par­ tea de a acţiona în sniritul cerinţelor progre­ 1924. avea loc tot la Bucu­
cost de 246 000 Iei, Dar aces­ portanţă majoră — mărturisea ticiparea dumneavoastră Ia congres vă va da sului. De asemenea, istoria este chcmală să reşti cel dinţii congres de a­
te realizări „globale" ascund Dumitru Chirculescu, şeful bi­ posibilitatea să cunoaşteţi mal bine poporul sprijine, prin concluziile sale, perfecţionarea cest fel, iniţiat şi prezidat de
existenta unor carenţe sub­ roului plan —, atît timp cît pe T.a U.U.M. Petroşani, ştafeta meseriei'* esfc predată cu atentte nostru, bogatele sale tradiţii istorice progre­ organizării societăţii de azi, relaţiile dintre Ilustrul savant Nicolae Iorga.
state si naţiuni, conlucrarea paşnică dintre
stanţiale în aclivitatea con­ primele 7 luni ale anului s-au şi răbdare. Lăcătuşul Traian N’îc oară, din cadrul atelierului de siste. eforturile uriaşe pe care le desfăşoară toate popoarele lumii. Congresul oferă participan­
mecanică fină, pune pe ucenicul Gheorghe Rusu, In confruntare di­
structorului. Ne referim Ia înregistrat 13 450 ore învoiri rectă cu repararea exp^iOare lor. în zilele noastre pentru făurirea unei Înalte ţilor, reuniţi la masa dezbate­
faptul că „fuga" dup3 obţine­ şi peste 6 100 om/ore absenţe Foto; N. GHENA civilizaţii material#» şl spirituale, pentru edi­ .Ştiinţele cercetării trecutului pun în evi­ rilor. posibilitatea unui dia­
rea unor rezultate sunătoare, nemotivate j atîta vreme cît ficarea orînduirli noi. socialiste, precum dentă, ca o concluzie fundamentală, ideea că log deschis, rodnic. In pro­
a lăsat descoperit un capitol indicele de utilizare a timpu­ şi preocupările sale de viitor, aspiraţia sa pu­ realizatorii tuturor bunurilor materiale $1 spi­ bleme de un mare interes pri­
esenţial al activităţii. Este vor­ lui de lucru coboară sub 93 ternică de a trăi în pace şt colaborare cu toa­ rituale care alcătuiesc patrimoniul civilizaţiei vind istoria şi străvechea
ba de respectarea termenelor la sută, iar unele lucrări nu te popoarele lumii, de a contribui la instau­ sînt masele populare, că popoarele sint făuri­ cultură bizantină. Pe agenda
de punere In funcţiune a unor sînt puse în corelaţie directă Angajare deplină a forestierilor j rarea pe planeta noastră a unor relaţii de res­ toarele istoriei. Acest adevăr incontestabil lucrărilor sint înscrise teme­
obiective miniere de care de­ cu altele de care depinde ter­ pect şl încredere între naţiuni, a unei atmo­ impune contemporanilor să-şi consacre In le : „Societatea şi viata inte­
pinde soarta sporirii produc­ minarea întregului obiectiv. sfere de destindere $1 securitate internaţio­ permanentă eforturile creării condiţiilor care lectuala în veacul al XIV-
ţiei de cărbune. — De fapt — a ţinui să a­ „Să dăm tării rit mai mul la m.isă lemnoasă. Să depunem nală. să permită fiecărui popor să-şi exercite pe Ica“, „Frontiere şl regiuni de
La sîlrşitul lunii august tre­ dauge Gheorghe Chelaru, şe­ eforturi' susţinute pentru depăşirea planului la toţi indica­ întotdeauna, de-a lunqut milenarei istorii a deplin si în mod nestinaherit dreptul sacru de frontieră din secolul al VII*
a-şi hotărî singur soarta. Viaţa, desfăşurarea
buiau date în funcţiune un ful lotului de la Livezeni — torii. Să inlărim responsnbilita tea fiecăruia dintre noi în ex­ popoarelor, marea cultură şl ştiinţa umanistă istorică a evenimentelor a arălal că politica lea pînă în secolul al XlMea",
număr de 49 de astfel de o­ tocmai din cauza acestor ne- ploatarea raţională şl îarâ pierderi a pădurilor" — aces- l s-au afirmat ca instrument at cunoaşterii şl de oprimare a popoarelor, spolierea colonia­ „Arta profană în Bizanţ" şî
biective: instalaţii de extrac­ rorelări, Ia Anînoasa sud, pu­ tea sînt obiectivele ce şi le-au propus, de curind, forestierii I apropierii între naţiuni, ca factor de seamă în listă. dominaţia imperialistă au putut întirzia „Bizanţul şi Ţările române".
ţie, puţuri de aeraj, instalaţii ţului de extracţie nu î s-au dîn Orăştie. I promovarea ideaturitor nobile ale popoarelor. progresul unor oorrmnitâti umane, au produs Reputaţi bizantinologi, din
pentru alimentarea cu apă po­ încheiat lucrările, iar instala­ . Cei care au produs peste plan de Ia începutul anului şi j Not dăm o înaltă apreciere activităţii slujito­
tabilă şi canalizare, ateliere e- ţia de însilozat. terminată de­ | pînă în prezent 915 mc cherestea, 4 154 mc buşteni. 723 mc rilor înaintaţi al ştiinţei st culturii de pretu­ mari daune civilizaţiei, dar n-au izbutit să o­ peste 30 de ţări, sint prezenţi
lectromecanîce etc. Din aces­ ja, nu poate fi pusă in func­ j lemn de mfnă şl 3 233 mc lemn pentru celuloză sint botă- ! tindeni care militează pentru progres social prească în (oc procesul ireversibil de afirma­ pentru a-şi împărtăşi opiniile
tea doar 33 sînt predate cert ţiune din cauza puţului. i riţl să nu-şi precupeţească eforturile in realizarea ritmică, cu j şi o viată mai bună. contribuţiei lor la pro­ re a voinţei popoarelor de a trăi libere şl in- şl ideile, pentru a-şi confrun-
beneficiarului, adică Centralei — Aşa stînd lucrurile, ce in­ depăşiri substanţiale a sarcinilor ce le-au fost trasate. j movarea înţelegerii şl colaborării dintre na­
cărbunelui Petroşani, celelalte tenţionează comitetul de di­ Este modul grăitor ■ prin care forestierii din Orăştie se j ţiuni. la lupta popoarelor împotriva politicii
obiective af)îndu-se netermina­ recţie si comitetul de partid Încadrează organic în dezideratele majore ale economiei j de agresiune şi război, pentru Îndreptarea for­
te (unele chiar neatacate), „în pentru ca obiectivele prevăzu­ hunedorene. ; ţelor creatoare ale lumii de azi nu spre dis­ (Continuare In pag., a ! 4-o) (Conţi nu oi Ivi pag. a 4-a)
curs de recepţie" sau „în re­ te a se preda în acest an să trugere, ci spre făurirea fericirii omului, spre
cepţie parţială". La incintele poată fi predate beneficiaru­ dezvoltarea civilizaţiei.
miniere Petrila. Dîlja, Paro- lui — ne-am adresat tovară­
şenî, Bărbălenî. Uricani ş. a. şului Tudor Balazs, secretarul ! r
lucrările cu termene scadente comitetului de partid.
pînă la 30 august s-au execu­ — In primul rînd la ncres-
tat doar în proporţie de 30-8G pectarea datelor de punere în Insilozează furajele
la sută. Cum poate fi vorba funcţiune a unor obiective Realizări ale ÎNTREAGA MUNCA DE PARTID
despre o predare Ia termen ..ne-a ajutat" şi beneficiarul.
sau măcar de o „recepţie par­ Sînt cazuri cînd partea de La C A P Bobilna a înce­ insilozezo pesle 100 tone
ţială". cunosclnd faptuI că be­ construcţii ce ne revine este silvicultorilor put şi se lucrează intens la nutret- Numai duminică ei
neficiarul execută recepţia la încheiată, dar aceasta figurea­ rnsilozarea unor mari can­ an însilozat o cantitate dc SĂ P A T IM Ă IN CONSIMTĂ 0AMEN.DD
terminarea obiectivului ? ză ca neterminată din cauză tităţi de furaje. Mecanizato­ 20 tone. Această unitate are
că Centrala cărbunelui Petro­ Lucrători} din cadrul o­ prevăzut să înstlozeze 400
— Situaţia este destul de coalelor aparţinătoare In­ rii loan Lăcătuş, la combi­
complicată — mărturisea îng. şani n-a asigurat utilajul pen­ spectoratului silvic judeţean nă. şi Vasile Conta, la trans­ tone de furaje. dar, a-
loan Vărăşeţ, şeful serviciului tru montaj. Apoi este vorba au înscris fn bilanţul acti­ port. împreună cu o echipă vfnd o suprafaţă de 24 ha Dezbălînd problemele formă­ ingineri din unităţile locali- tentei sociale. Există o ast­
producţie. Realitatea este că şi de faptul că fie din cauza vităţi) pe 8 luni, realizări porumb pentru siloz, va în- rii şi dezvoltării conştiinţei lăţii sub influenta delerminan- fel de rămînere in urmă şi
noastră, fie a beneficiarului se
sînlem foarte rămaşi în urmă recurge la dese amînări ale ter­ meritorii Ia indicatorul pla­ dc cooperatori, au reuşit să siloza aproape 600 tone. socialiste, plenara activului lă a activităţii de educaţie partidul nostiu are puterea nu
Nu de puţine ori se întîmplă nul producţiei silvice, de­ Comitetului orăşenesc de par­ desfăşurală de partid prin or­ numai de-a o recunoaşte, ci
ca „recepţia parţială" să as­ menelor de punere In funcţiu­ păşind prevederile cu 12 tid Haţeg a realizat, de fapt. ganizaţiile salo de aici. şi de a acţiona pentru ca e­
cundă, de fapt, lucrări care ne (la turnul puţului şi casa procente. r*' o developare a fizionomiei i­ Principalul element al for­ voluţia conştiinţei să ajungă
încă se execută. maşinii de extracţie de la Va­ deologico, politice, etice, este­ mării şi consolidării convinge­ la nivelul de Ia care să in­
— O faceţi pentru îndepli­ lea Arsului. 30 mai s-a trans­ O pondere însemnată în Răspuns faptic tice a comuniştilor, o reliefa­ rii comuniştilor şi a tuturor fluenţeze pozitiv întreaga
nirea valorică a planului ? format în 30 septembrie, la lu­ succesele dobindîle o deţi­ re a condiţiilor in curo se oamenilor muncii este idealul noastră dezvoltare De aceea,
— $i pentru acest motiv, crările de centralizare a ti­ ne achiziţia fructelor de pă­ Răspunzînd chemării Con­ tare a cerealelor, la strinsul manifestă aceştia De nici, ea înalt de făurire a societăţii programul vast şi profund e­
dar şi pentru faptul că in afa­ rajului Livezeni, 30 iunie în 1 dure şi livrările la export. siliului National al Organi­ spicelor, transportul balo(i- a realizat şi următorul pas. a­ socialiste, a societăţii de li­ laborat de partid cheamă la
ră de lipso unor utilaje, pe noiembrie etc.). In această privinţă, demn zaţiei Pionierilor, purtătorii lor de pale. la recoltarea nume. cum trebuie gîndit şi bertate şi dreptate, a orîndui- acţiunea vizînd conştiinţa oa­
Comitetul de direcţie a luat
care trebuia să le primim de măsuri pentru o mai bună a- de amintit este că. pînă cravatelor roşii din judeţul plantelor şi legumelor. Pes­ acţionat de acum înainte pen­ rii în care oamenii muncii să menilor. Conştiinţa se formea­
la beneficiar, nu avem alte provizîonaro cu materiale a acum. s-au preluat in plus Hunedoara au dedicat o par­ te 2 000 au muncit la con­ tru a răspunde cît mai bine ce­ fie slăpinî deplini şi reali pe ză şi se dezvoltă însă prin
scuze pentru rămînerilc noas­ faţă de plan. peste 140 tone te din recreaţia verii muncii struirea şi reparaţia unor o- rinţelor puse de programul de soarta lor. Acest ideal, peniru convingeri solide şi ferme.
tre în urmă... locurilor de muncă, fapt ce se fructe de pădure — mure. în campania agricolă, pe biecllve social-utite, la con­ educaţie marxist-leninistă ela­ care a luptat parliriul, a de­ Cum va acţiona organizaţia n-
ultima
resimte în
perioadă.
De fapt nu de scuze era ne­ (Prin neîndeplinirea planului afine roşii, coarne şi măce­ şantierele unor obiective so- strucţia ştrandurilor din De­ borat de partid. clanşat energiile creatoare ale răşenească de partid în aceas­
voie. Rămînerea în urmă faţă pe luna august, oare? — n.n.). şe. Datorită faptului că la clal-culturale din localităţi­ va şi Hunedoara, la repara­ Comitetul orăşenesc a pre­ poporului, arătlnd de ce forţă tă direcţie de mare răspunde­
de grafic a lucrărilor de la Lu- De asemenea, intenţionăm să le unde şt-au petrecut va­ rea stadionului din Petro­ zentat în faţa activului său o este capabilă o naţiune elibe- re ?
penî (din cauza neasîgurării conlucrăm mai sfrîns cu be- export s-au livrai produse canta. şani, la întreţinerea zonelor informare bogată, cuprinzătoa­ Plenara activului a adoptat
cu documentaţia necesara e­ in stare proaspătă, planul fa Peste 8 000 de şcolari din verzi din Brad. la recolta­ re in fapte, concretă, slrîns un plan de măsuri cuprinză­
xecutării staţiei de evacuare IL1E COJOCARU capitolul respectiv a fost Slmerla, Deva. Boşorod, lila, rea fructelor de pădure şi a legată de actualele cerinţe ale Plenare de dezbatere tor, care să activizeze toate
a apei reziduale), a celor de depăşit cu mat mult de plantelor medicinale. Mulţi activităţii ideologice, de edu­ formele şi mijloacele de in­
la mina Bărbăleni (din cauza 400 000 lei valută. Dobra, Haţeg şl din alte lo­ elevi au fost antrenat! la lu­ care a membrilor de partid, a a activităţii fluenţare a conştiinţei mem­
alacărîî lor de-abîa în 15 iu­ calităţi au participat ta spri­ crările de reparaţii şl con­ tuturor oamenilor muncii. A­ brilor de partid şi a tuturor
nie), a altora de la Vulcan (Continuare, in pag. a 3*a) jinirea campaniei de recol­ strucţii şcolare. poi. dezbaterile s-au oprit cu politico-ideologice oamenilor muncii. Vor fi re­
(unde din cauza defecţiunilor accente reuşite asupra căilor constituite si instruite colecti­
de formare şi dezvoltare a vele de agitatori, gazelele de
conştiinţei socialiste. Nu vom perete, gazetele satirice, bri­
insista asupra acestora decit rată de exploatare si asupri­ găzile artistice de agitaţie, vor
în măsura în care ele ne vor re. înfăptuirea treptată a sar­ căpăta o largă extensie confe­
de 56 hectare — s-au realizat
In com una Rapoltu Mare doar 1 800 kg la hectar. ajuta să reliefăm un singur cinilor construcţiei socialiste, rinţele, expunerile, simpozioa­
întrunirile
nele, dezbaterile,
Pornind de la aceste consta­ aspect, de însemnătate esen­ materializarea efectivă a pla­ do întrebări si răspunsuri, se­
întreaga
ţială însă
pentru
tări comitetul comunal de par­ muncă de educaţie, anume fi­ nurilor elaborate dc partid au rile consacrate frunlasilor în
ridicat poporul nostru pe pie­
tid şi consiliul popular, pentru nalitatea. destalul afirmării puternice în producţie, formaţiile artistice
Măsuri eficiente pentru pregătirea a valorifica experienţa proprie Este ştiut că principala me­ lume. au creat premisele rea­ de amatori, vizite la monu­
agricole în
a cooperativelor
mente istorice, duminicile vul­
a partidului
todă de muncă
cultura griului, ou luat măsuri este metoda convingerii. De-a le ale îmbunătăţirii condiţiei tur al-ar tist ice şi multe alte
noastre umane. Aceasta a con­
si desfăşurarea în bune condiţii meinică a producţiei anului vi­ lungul procesului vast şi com­ solidat si mai mult convinge­ forme ale activităţii poliliro-
pentru pregătirea cît mai te­
ideologice. Altfel spus, comi­
plex al edificării societăţii so­
rile oamenilor muncii în linia
tetul orăşenesc de. partid, ac­
itor. Majoritatea culturilor de
politică generală a partidului,
cialiste, partidul si-a perfec­
a campaniei agricole de toamna pâîonse — 555 ha grîu şî 85 formele şî mijloacele de atra­ de unde s-au născut noi forte tivul său sînt hotărîte să ridi­
ţionai. de la etapă la etapă,
ce la un nivel mai înall ac­
ha orz — vor fi amplasate du­
de propulsie a energiei popu­
tivitatea de educaţie, să-i im­
pă cele maî bune premergătoa­
oamenilor muncii la
gere a
teriale şi spirituale a orîndui-
re (trifoi, borceaq, sfeclă, car­ înfăptuirea sarcinilor. Redu- lare. Dialectica evoluţiei ma­ prime continuitate şi eficien­
ta.
Toate cele trei cooperative întreţinere, precum şi măsuri­ lii. Cîteva exemple sînt edifi­ tombrie, producţia medie a tofi şi porumb îar după păioo- dnri lucrurile la proporţiile riî noastre este privită astăzi Cerinţa fundamentală ce se
agricole din comuna noastră — lor luate pentru ca recoltarea catoare in această privinţă. In fost de 2 450 kg la hectar. De se anul I şi II circa 230 ha), preocupărilor Comitetului oră­ de către partid intr-un mod pune în faţa activităţii ideolo-
novalor. Nu ne putem mulţumi
şenesc Hatcq,
dezbaterea a
Bobilna, Foit şi Rapolt — au să se facă înlr-o perioadă de tarlaua numită „In luncă", In asemenea, la C AP. Bobilna. iar terenurile vor fi arate si pus în lumină principalele cu constatarea că, in anumite qîce desfăşurate de organiza­
încheiat «nul acesta cu rezul­ timp ctl mai scurtă şi fără pier­ suprafaţă de 10 hectare, de la pe o tarla în suprafaţă de 30 fertilizate în mod corespunză­ realizări dobîndite de colecti­ momente ale dezvoltării, con­ ţiile noastre de partid este de
tate bune la cultura griului. deri. C.A.P. Foit, unde Insăminlarea hectare s-a obtinut o producţie tor. întreaga cantitate de să- vele de muncitori, tehnicieni, ştiinţa rămîne în urma exis- a ajuta oamenii să-şi conştien­
Producţia medie po comună s-a In analizele făcute de către medie de 4 500 kg Ia hectar, mînţă este asigurată şi selec­ tizeze legile obiective ale dez­
ridicat la 2 987 kg grîu la hec- organizaţiile de partid sî con­ griul fiind semănat între 25 ţionată, urmînd ca înainte, de voltării societăţii noastre con­
*ar, depăsind-o pe cea planifi­ siliile de conducere ale coo­ septembrie — 1 octombrie, în­ însămîntare să fie tratată. Pînă temporane, să înţeleagă pro­
cată ru 1 187 kg. Pe cooperati­ perativelor, precum şi la ni­ SCHIMB lr-un teren bine pregătii şi In prezent au fost arate peste fund implicaţiile economi'p,
ve, producţiile medii planifica­ vel de comună de către comi­ fertilizat cu superlosfat şi azo­ 300 hectare şi fertilizate cu IN P A G IN A A ll-A S P O R T sociale şi politice ale pârlit u-
te au fost depăşite astfel: Bo- tetul comunal de partid şi con­ DE EXPERIENŢA tat. Intr-o altă tarla de 13 ha, superfosfal mai bine de 250 laritătilor mersului României
bîtna cu I 286 kg, Repolt cu siliul popular s-a evidenţiat unde terenul n-n fost îngrăşat, ha. Lucrări de întreţinere a a­ pe calea făuririi societăţii so­
1 160 kg şi Eoll cu 1 008 kg la faptul că deşi s-au obtinut iar însăminlarea .s-a făcut du­ răturilor s-au făcut prin dîscu- cialiste multilateral dezvolta­
hectar. Aceste rezultate an producţii mai mari cu peste pă 20 octombrie, producţia me­ EMILIAN DOBIRCAU FOTBAL: meci internaflonal fa Simeria, te. Cerinţele legilor obiective
fost posibile dalorilă nmplasă- I 000 kg de grîu la hectar de­ griului s-a făcut la 13 octom­ die n-a atins decit 2 000 kq la secretarul comitetului comunal trebuie să pătrundă în conşti-
iiî griului după cele mai bune ţii rele planificate, existau po­ brie înlr-un teren bine pregă­ ha. La C AP. Rapolt s-a obţi­ de partid intti oamenilor şi să delermi-
plante premergătoare, pregăti­ sibilităţi ca aceste depăşiri să tit şi îngrăşat cu 260 kg super- nut de pe terenurile siluale în IOAN FIIIP Cupa României, campionate, clasamente
rii în hune conditiuni a patu­ fie mai substanţiale dacă lu­ fosfat şî 250 kg azotat la hec­ „Cîmpul mare" din lunca Mure­ primarul comunei Rapoltu Mare CORNEL ARMEANU
lui germinativ, ingrăşărîî unor crările de pregătire a terenu­ tar. producţia medie s-a ridi­ şului, pe n suprafaţă de 200
mari suprafeţe de teren cu lui se făceau pe toate suprafe­ cat la 3 400 kg, iar în tarlaua lu>, o producţie medie de 3 400 m DIN ALTE SPORTURI: box. fiandba/
'uperfosfat şi azotat. însămîn- ţele în condiţii bune, se apli­ numită „Pe deal", undo tere­ kq la hectar, in timp re pe tar­ (Continuatei; iri;; pag., a a)
ţării culturii în perioada opti­ cau îngrăşăminte, iar însămîn- nul n-a fost îngrăşat şi insă- lalele numite „In baltă" şi „Ca­ (Continuata In pag. 'a. 3-a)
mă, executării lucrărilor de tarea se făcea tn timpul stabi­ mlnţarea s-a făcut după 25 oc­ lea Haţegului" — In supralată