Page 23 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 23
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 183 ® MARJI 7 SEPTEMBRIE 1971 3
BB
Întreaga munco c?e partid sâ
Cum acţionaţi pentru întreprinderea de reţele
pătrundă în conştiinţa oamenilor n I v a v 4 8 *
a îmbunătăţi servirea electrice Deva
deosebit de interesant, anume feriri largi la expunerea tova partid, at comitetelor organi ANUNŢA
că la un moment dat la una răşului Nicolae Ceauşescu în zaţiilor de masă şl obşteşU In ziua de 21 septembrie a.c., orele 8,00, va
din unităţile economice ale o fata activului de partid din sînt doar onorifici, contribuţia cumpărătorilor ?
raşului se stătea rău cu Înde domeniul ideologic. Informa lor la munca politică, ideologi avea loc la sediul întreprinderii examenul de
plinirea sarcinilor la export rea, ca şl tovarăşii Aristică că, organizatorică de partid autorizare a electricienilor.
ne acolo direcţia, sensul şi A fost organizată o discuţie Spătaru, directorul casei oră răraîne de multe ori sub nive
conţinutul motivaţilor, opini cu muncitorii. Aceştia au ma şeneşti de cultură, Cor- lul muncii pe care trebuie să Informaţii suplimentare privind condiţiile de
ilor, atitudinilor şi comporta nifestat mult interes pentru neliu Ariene, vicepreşedin o desfăşoare un simplu mem Răspunde loan Popa, înscriere !a examen se pot solicita Ia I.R.E.D. —
mentelor de angajare respon soluţionarea problemelor, ce- tele consiliului popular oră bru de partid. şeful C . L , F . Hunedoara serviciul U.E.E.
sabilă, totală, de dăruire ple rlnd luarea unor măsuri. Co şenesc, Victor Surdu. Cornel Cum trebuie să se procede
nară. Pentru aceasta, munca lectivul de muncitori a dat a Diconi. secretarul Comitetului ze cu această categorie de
de convingere trebuie să aibă tunci asigurări că se va pu orăşenesc al U T.C., care au oameni ? Adunarea a dat răs ul condiţionării. Adică, ne
— Reţeaua de desfacere a
nu numai idei Înălţătoare, tea Ieşi din impas şi el a fost luat cuvlntul, au criti puns şi acestei întrebări. Ni- legumelor şl fructelor din dau ardei gras, de exemplu,
principii şi legi. ci şi o bogată cel care a determinat ieşirea, cat — e drept că uneori la menî nu spune că în munca municipiul Hunedoara dispu dacă luăm şi cîteva tone de
substanţă de argumentare şi problemele fiind astfel rezol modul general — faptul că de partid trebuie să se folo vinete, sau alt produs care Uzina de reparaţii
de edificare. Activitatea ideo vate. marea majoritate a 'directori sească numai activitatea de ne de 32 de unităţi. Fată de
logică, munca de zi cu zi pen Emil Biriş, membru al co lor, inginerilor, şefilor de sec lămurire, discuţia, convorbirea, anul trecut, fată de alţ ani nu mai are o aşa de mare că
tru formarea şi dezvoltarea mitetului orăşenesc de partid, ţii şi servicii nu desfăşoară metodele „blînde4*, tn general. s-au făcut o serie de îmbu utare. Şi, pentru a putea adu auto laşi
conştiinţei socialiste se intîl- a fost criticat că în această muncă politică, lăslnd totul pe Mai muţi vorbitori au făcut nătăţiri, atlt în ceea ce pri ce în unităţi toate sortimen
nesc la tot pasul ţi se În calitate nu desfăşoară o mun seama organizaţiilor de par referiri concrete la acea parte veşte asigurarea cu legume, tele de care hunedorenii au
fruntă cu unele mentalităţi în că organizată de partid. Omul. tid, sindicat şi U.T.C., ca şî a expunerii secretarului gene zarzavaturi şi fructe de cali nevoie, trebuie, sîntera con- cu sediul in laşi, str.
vechite, retrograde, cum sînt nesimtindu-se vinovat, s-a ri cînd ei n-ar face parte din a ral al partidului în care se tate, cît şi în ceea ce priveş strînşi să acceptăm şi alte
angajarea unora cu parametri dicat la cuvînt şi a spus i cestea. Iată ce spunea In le arată în legătură cu aceasta : te buna servire a cumpără produse, mal slabe calitativ. Aurel Vlaicu nr. 17
moderaţi, dezinteres, indolen — Noi lucrăm la electrifi gătură cu aceasta tovarăşul „am putea spune că In multe torilor. — Dacă am merge prin u-
tă, cu unele idei — izvorî te cări de sate şi, acolo. In ca Artene : locuri şl-a făcut loc o mentali — Totuşi, trebuie să vă nităţle C L.F. Hunedoara, to Execută fără repartiţie lucrări de reparaţii ca
din necunoaşterea legităţilor sele unde Introducem curen tate de comoditate călduţă, de spunem, locuitorii Hunedoa varăşe Popa, am observa un
construcţiei societăţii. Proble tul electric, ducem cuvlntul — A avut loc, recent, o a îngăduinţă mlc-burgheză, de rei ne scriu adeseori că în- fenomen i unele unităţi sînt pitale la automobile Steagul roşu 101, 109, 2
ma se pune r cu ce argumen partidului, stăm de vorbă cu dunare a organizaţiei de par lipsă de fermitate. Unii tova tlmpinâ o serie de greutăţi bine şl foarte bine aprovizi AB 4, precum şi Ia autospeciale de salubritate
te ideologice, sociologice, po oamenii, le explicăm anumite tid de Ia fabrica de conserve. răşi consideră că dacă nu vor în unele dintre unităţile dv. onate, cu o diversitate de din familia Steagul roşu 101.
litice şl etice se contracarea lucruri din politica Internă şi Şeful unităţii trebuia să pre supăra pe nimeni, vor dovedi — Au dreptate. Mai ales sortimente, iar altele mai
ză astfel de atitudini şi idei? externă a partidului. zinte un material, dor ne-a că ştiu să lucreze cu oamenii la unităţii nr. 35 (responsa slab, din ele lipsesc cu regu De asemenea execută pe bază de comandă
Fără Îndoială că teoria şi Noi am adăuga că aceşti spus abia In ziua cînd trebuia şi nu vor fi criticaţi, nu vor bil llie Radu), nr. 11 (res laritate anumite legume, zar fermă confecţii de containere paletizate (di
practica revoluţionară a par oameni duc In casele sătenilor să aibă loc adunarea că nu a fi acuzaţ de nu ştiu ce fel ponsabil Gheorghe Dvlmitru). zavaturi, fructe. De ce se în mensiunea 1 200x835 ; volum 0,750 mc, capaci
tidului nostru dispune de ar nu numai cuvlntul, ci şi fapta pregătit materialul. de atitudine dogmatică sau ri nr. 2 (vînzătoarea Domnica tîmplâ acest lucru? Auzisem tatea de încărcare 900 kg).
gumente care, folosite cu pri partidului, faptul material ce Sînt alte birouri de orga gidă, şi că e mai bine să um şi despre unele legături între
cepere si răbdare, pot da naş face atlt de organic parte din nizaţii de bază care evită să blăm cu duhul blîndeţr. In Drăgşan) se mai întîmplâ a Relaţii suplimentare la telefon : 13020 ; inter
tere unor convingeri ferme, politica partidului. Este o pună în discuţie situaţii neco dicaţia secretarului general al bateri şi nereguli, salariaţii anumiţi gestionari şi şefi de urban 206 ; telex 022275.
de nezdruncinat, pot dezră muncă rămasă In anonimat, respunzătoare, pentru că a- partidului a găsit un larg e nu au înţeles să se compor depozite...
dăcina stări de lucruri care dar de more valoare politică. ceasla presupune pregătire te cou in rtndurile comuniştilor, te corect fată de cumpără — Au fost si aici nereguli.
frinează. Tovarăşul Cornel Je- Iată doar clteva exemple care meinică, asumarea răspunderii iar plenara activului a cerut tori. Unii gestionari erau favori
ledînţan, directorul Întreprin arată că organizaţiile noas pentru remedierea lor. Sau comitetului de partid al ora — Cei pe care i-aţ numit zaţi de repartizarea fondului
derii de industrie locală, spu tre de partid, comuniştii au este pus în pripă un şei de sec şului s-o folosească plenar, au mai fost... eroii unor cri de marfă. Am schimbat re
nea !n cuvlntul său că Sn a Ia Indemtnă argumente de ne ţie să prezinte o informare n- pentru a determina pe toţi tici. Cum ati acţionat pentru cent amîndoi şefii de depozi
ceastă întreprindere s-a mun contestat pentru a crea oame supra îndeplinirii planului. membrii de partid, indiferent a nu mai repeta abaterile sâ- te. Cei pe care-i avem acum Concurs
cit Întotdeauna într-un cli nilor convingeri temeinice. Din cîteva cifre, stări de lu de funcţii, să muncească cu vîrşjte? stnt corecţi. De aceea vreau
mat muncitoresc, de exigentă, Dar cîte astfel de exemple nu cruri şi nume de oameni a toată capacitatea şl priceperea — Âu fost puşi tn discuţia să spun că modul cum se
de fermitate şi combativitate, srnt I * dunarea este Informată, apoi pentru îndeplinirea sarcinilor. colectivului nostru, au fost prezintă la ora actuală unită
ceea ce a determinat dobîndi- Înfăptuirea exemplară, con iau cuvîntul cttîva tovarăşi, Principalul merit al plenarei chemaţ Ia conducere, Instru ţile noastre depinde în cea de admitere
rea unor rezultate constant ştiincioasă a sarcinilor de îşi exprimă părerile, Iar birou Comitetului orăşenesc Haţeg it!, li s-a pus în vedere cum mai mare măsură de gestio
bune. Aici, nimeni nu este partid Insă nu are loc numai rile organizaţiilor respective constă în aceea că a învede să se comporte în viitor. In nari. Cum ştiu să depună co
scutit de critică principială şi pe calea convingerii. SInt ne sini satisfăcute că pot raporta rat o multitudine de probleme plus, fiecărui membru din menzi, să-şi gospodărească
tovărăşească. Intr-o atare si număraţi oameni cărora nu îndeplinirea unei sarcini. a căror rezolvare cheamă la conducerea centrului nostru marfa, să se orienteze în întreprinderea de prefabricate dîn beton Hu-
tuaţie oamenii n-au ce ascun convingerea le lipseşte» ei Dezbaterea a subliniat că pu muncă de partid hotărltă, slr- f s-au repartizat ctteva uni procesul de vînzare, aşa sînt nedoara-Deva, str. Sintuhalm, nr. 1, telefon
de unul fată de altul, se pri cunosc foarte bine cit este de tini din intelectualii oraşului guîncioasă vizînd cu maximă tăţi de care să răspundă di şi unităţile pe care le con
vesc sincer şi se simt perma important să-ti îndeplineşti o participă efectiv Ia activităţile putere eficienta. duc. 13930, anunţă câ primeşte înscrieri pentru con
nent angajaţi pentru îndepli bligaţiile, să te ridici la nivelul întreprinse rle către organiza rect. Astfel, de unitatea nr.
35, cea cu nemulţumirile cele
nirea sarcinilor. Preşedintele exigentelor puse de partid, ţia orăşenească de partid, De — Ce aveţi în vedere în cursul de admitere la şcoala profesională, curs
consiliului orăşenesc a) sindi dar cu toate acestea nu de mai frecvente, răspunde di continuare pentru îmbunătă de zi şi ucenicie la locul de muncă, pentru ur
catelor, tovarăşul Victor Sur- pun nici un fel de munca po asemenea, o parte a membri rect loan Bozdog, adjunctul ţirea servirii populaţiei Hu
du, a vorbit despre un fapt litică şi Ideologică. Făctnd re lor comitetului orăşenesc de Concurs pe teme j şefului de centru. nedoarei cu zarzavaturi, le mătoarele meserii :
— Cumpărătorii sesizează gume şi fructe?
adeseori şi slaba calitate a — In primul rlnd ne vom • LĂCĂTUŞ MECANIC IN INDUSTRIA M A
de circulaţie | unor legume, zarzavaturi, strădui mai mult pentru asi
Respectarea termenelor nterl şl şcolari din comuna ! fructe. gurarea unui fond de marfă • ELECTRICIENI DE ÎNTREŢINERE
TERIALELOR DE CONSTRUCŢII
— Le dau din nou drepta
Recent, Ia tabăra de plo- j
corespunzător; toate cazuri
te. Fenomenul are două cau
le de indisciplina, de
com
de punere în funcţiune Vaţa de Jos. a avut loc un j ze. Prima i muţi furnizori rători le vom depista şl vom • OPERATORI PREFABRICATE
portare urîtâ fată de cumpă
ne livrează produse de slabă
concurs pe teme de circula- j
calitate ) a doua ; unii dintre
serviciul ;
ţie, organizat de
lua măsuri tn consecinţă i e
de specialitate al Inspecto- I salariaţii noştri încă nu au ducaţia salariaţilor va sta mal La concursul de admitere se primesc tineri
crărilor de organizare a şan mitetului de direcţie. Justifi râtului Judeţean de miliţie j înţeles pe deplin că au dato mult în atenţia noastră i vom
tierelor, ale Întocmirii defec cări... Hunedoara. In urma dl9pu- : ria să sorteze marfa în uni- absolvenţi ai şcolii generale, pînâ la vîrsta de
(Urmare din pag. 1} organiza şi cursuri de perfec
tuoase a planului de aprovi Sarcinile sporite pe care le telor dintre concurenţi, Au- \ tăţ, să pună In vînzare doar
zionare cu materiale şi neur- pune actualul cincinal în fala tora Imbaruş din Hunedoa- j produsele care corespund ca ţionare şt calificare pentru 18 ani. Examenul de admitere va avea loc în
măririi executării lui, preocupă minerilor Văi! Jiului — canti ra a obţinut premiul I (un a- I litativ. toţi salariaţii. Vreau să afirm
neficiarii pentru ca recepţia rile pentru calificarea cadre tăţile de cărbune mereu cres- — După cîte se ştie, furni cu toată certitudinea că tn ziua de 9 septembrie 1971. înscrierile se pot
să se desfăşoare in timpul op lor, cum se asigură îndruma cinde ce trebuL» extrase — parat de radio marca „Ze- i zorii sînt obligaţi sâ livreze reţeaua noastră lucrurile se
tim. (Dar cum rămtne atunci rea la fata locului a activită nu pot f6 Îndeplinite dacă fir), Elena Florea din Hune- j numai marfă de bună calita vor îmbunătăţi, mai buna ser face pînâ în ziua de 8 septembrie 1971 la sediul
cu executarea remedierilor ca ţii, obiectivele majore ale T.C.M.M., grupul de şantiere doara premiul II (un stilou [ te. vire a populaţiei, satisfacerea
re prezintă un volum exage muncii politice — iată cîteva Petroşani nu-şj onorează con şt un pix) Iar Gollna Gola j întreprinderii.
— Aşa ar fi normal. Dar se
rat ?). probleme la care de fapt, aş ştiincios obligaţiile. De aceea, din Urlcanl a obţinut pre- : întîmptă şi-^ltfel : Avem ne cerinţelor cumpărătorilor vor (210)
fi pe primul plan.
Cauzele proprii ale prelungi teptam răspuns. Secretarul de considerăm necesară din par mlul III. Demn de relevat i voie de un anumit produs,
rii de pe o lună pe alta a lu partid a vorbit „pe linia" co- tea conducerii trustului efec este că majoritatea partid- i să zicem, mai deficitar. Anu Interviu realizat de
tuarea unei analize severe a panţllor au dovedit o bună j
situaţiei ce domneşte aici şi cunoaştere a regulilor de \ miţi furnizori aplică procede GH. I. NEGREA
luarea măsurilor ce se impun, circulaţie ce revin pietoni- j
Campania agricolă de toamnă să se poată raporta nu doar lor. I
pentru ca la sfîrşitul anului
îndeplinirea valorică a sarci Plutonier MIRCEA NEGRU I Institutul de subingineri
nilor, ci şi faptul că obiecti de la serviciul circulaţie j
de măsuri — aşa cum prevăd vele au fost puse în funcţiu al I.MJ. Hunedoara \
(Urmare din pag.; 1) recomandările făcute de con ne la termenul plani/icat. întreprinderea de construcţii
sfătuirea judeţeană privind ira
cultura grîului — pentru
întreaga campanie. In toa
iri pe o suprafaţă de 100 ha.
te cooperativele se lucrea ir 20,ÎS Seară de teatrul «Trei
Pentru ca insămintarea griu ză intens la strlngerea şi trans generaţii*, de Luda De- siderurgice Hunedoara A N U N Ţ Ă CONCURS DE ADMITERE
lui şi orzului să se facă in pe portarea ultimelor cantităţi metrlU9;
rioada optimă — 20 septembrie de furaje, la recoltarea sfeclei 22,05 „Mlndre-s horite la noi* — pentru secţiile :
clntcco ol jocuri populare
— 20 octombrie — s-ou luat şi a cartofilor. Mecanizatorii Interpretate de soliştii qI - FURNALE Şl OŢELÂRII - curs de zi
măsuri, stabilindu-se sarcini şi continuă arăturile, lucrările 18.00 Revista literara Tv.; formaţiile artLstlce de a- Recrutează tineri pînâ la 18 ani, absolvenţi a
răspunderi concrete pe oameni de întreţinere a acestora, apli IC,30 Toate plnzele sus 2 — e- matorl .Hora*, „P-rpaodla 8-10 clase pentru a-t califica prin ucenicie la fo - PRELUCRĂRI PLASTICE ŞI TRATAMENTE
în fiecare cooperativă. S-a sta carea îngrăşămintelor. O dată mislun» pentru pionieri; SAlaJnlul* şl echipa de cul de muncă — forma serală — în următoarele TERMICE - curs de zi
bilit de asemenea ca elibera cu începerea recoltării porum 18,55 Recltahil pianistului dansuri de femei din co
rea terenurilor ocupate cu cul bului vom mobiliza toate for Ghcorghe Halmoe; muna Bllca; meserii : înscrierile se fac la secretariatul institutului
turi Urzi» să se facă cu priori ţele din comună — salariaţi şl 29,10 R r e v h r jurid ic; 22,ÎS Oameni şl fapte. .Acord — zidar in construcţii din str. Kar! Marx nr. 5, Hunedoara, incepînd din
tate. In acest scop s-a hotărît elevi — pentru a participa la 19,20 10O1 de seri» final Ia porţile eroismu zi3a de 9 septembrie pînă in ziua de 14 septem
ca toii cocenii de pe suprafe strinsul recoltei. Duminică, In 19,30 Telejurnalul de scări; lui". Reportaj; — dulgher construcţii generale brie ora 10 dimineaţa.
ţele ce urmeoză a se însămîn- C.A.P., s-au făcut arături pe 4 20.00 Reflector; .Chiriaşi spe 22,30 Umor şl muzică; — fierar betonist
la cu grlu să lie recoltaţi cu ha, s-au discuit 40 ha arămuri, culanţi*1; 23,00 Telejurnalul de noapte. Condiţiile de admitere şi programul discîpfî-
combina şi însilozaţ. Membrii au fost insilozate 20 tone fura Candidaţii reuşiţi la concursul de admitere pri nelor de concurs sînt indicate in broşura ,,Admi
comitetului comunal de partid je şi alte lucrări. mesc o indemnizaţie lunară de 640 îei anul I, terea în învăţămîntul superior", editată de Minis
şi ai comiteluluî executiv al Avem convingerea că Înfăp iar în anul II 760 lei, asigurîndu-se cazare şi ma terul Invâţămîrttului în anul 1971.
consiliului popular sînt repar tuind măsurile preconizate
tizat) pe unită)i pentru a spri vom reuşi — mobilîzînd în a- Esop („Cultural"); Cel clnd să contra cost. Informaţii suplimentare la telefon 1919, între
jini consiliile de conducere în ceaslă activitate de mare răs amnm din cer („Muncitoresc*); LO- orele 7 — 15.
NEA; Adelhetd
(„Minerul") ;
organizarea, mobilizarea şi e- pundere patriotică şi cetăţe PAROŞENI: Fraţii Saroyan De asemenea, se primesc înscrieri şi la califi
xecularea tuturor lucrărilor din nească ţăranii cooperatori, me („Energia"); PETRILA; ...Şl care prin şcoala profesională serală la aceleaşi C3I6)
caii se
nu-l
Împuşcă
aşa ?
această campanie într-o peri canizatorii, cadrele de specia („Muncitoresc**) ; VULCAN: Ba meserii, pentru muncitorii absolvenţi ai şcolii ge
Spiijlnlţl-l pe şerif
DEVA:
oadă cît mai scurlă. Mersul lişti, organizaţiile de partid şi (,.Patria**); Slujnica („Arta"); lada din Hevsursk („Muncito nerale.
resc*) ; ORAŞTIE: Soarele alb
lucrărilor dîn această campanie de masă dîn cooperative — SIMERIA : Triplă verificare al pustiului („Flacăra"); GEOA-
va fi analizat săptămînol de co- să încheiem cu succes campa (.Mureşul**) ; întoarcerea Sfin- GIU-DAI: Pann Wolodyjovski Informaţii suplimentare se dau la sediul Gru
tulu) Luca (..Sidcrurglstul*) ;
mondamentut constituit lo ni nia agricolă de toamnă, iar în- Moli Flander9 („Constructo — seriile l-II; HAŢEG : Do
miciliul conjugal („Popular");
rul") ; Regele Lear — seriile
velul comunei, ‘ luindu-se mă sămîntarea grîului şi orzului 1-U („Arta*); CALAN; Doam BRAD: Intilnlre cu o necu pului şcolar C.S.H., telefon 1687 şi la Şcoala de Combinatul pentru
suri pentru impulsionarea acti să se facă la timp şi in cele na Tu-Han („li Iunie"); TE- noscută („Steaua roşie") : CU- calificare I.C.S.H., str. 9 Mai nr. 17, telefon 2411,
vităţi la lucrările unde se vor mai bune condîtiunî agroteh- LIUC: Jocuri întrerupte („Mi RABARZA: SA ucizi pasă interior 113.
re cîntătoare („Minerul"); 1-
constata rămîneri în urmă. r nice, asîgurînd în acest fel ob nerul"); PEXROSANI : iubi L1A: Călugărita din Monzn <2U) exploatarea şi industriali
re („7 Noiembrie**); Los Ta-
Fiecare cooperativă agricolă ţinerea unor producţii’şi mai rantos („Republica"); LUPEN1: („Lumina").
şi-a Întocmit un plan concret mari în anul 1972.
zarea lemnului Sebeş,
judeţul Alba
In zilele noastre, conside departe să satisfacă acest mă
răm acţiunea cultural-educa- AŞEZANUNTUL RURAL DE CULTURA nunchi de cerinţe spirituale a
tivă ca fiind un puternic fac le cetăţeanului. Fără un pro ANGAJEAZĂ
tor de progres social, un do gram concret, logic, real, an
meniu esenţial al vieţi spiri corat în climatul etapei actua de urgenţă următorul personal :
tuale a omului nou, construc le a construcţiei socialiste, în
tor al socialismului. Domeniul marile obiective care stau în 0 UN SUDOR ELECTRIC ŞI AUTOGEN auto
ridicării nivelului de cultură ŞCOALĂ POLITICĂ A SĂTEANULUI fata poporului In scopul făuri rizat în lucrări de instalaţii mecanice sub pre
al maselor, al generalizării e- rii societăţi socialiste multi siune.
licii socialiste şi formării lateral dezvoltate, fără măsuri
omului nou constituie unul de ridicare a nivelului comba 0 UN LACATUS A.M.C.
din planurile multilaterale, un tico-ideologice, de educare film şi... cam atlt (Şoîmuş, Ve se adresează tuturor membri sarcina să menţină echilibrul tivităţii revoluţionare şi a spi
aspect al formelor complexe marxîst-leninistă a membrilor lei, Dobra etc). De cele mai lor societăţii, pe întreg par Inlre om şî condiţiile existen ritului militant, partinic al în © DOI ELECTRONIŞTI A.M.C.
în care se desfăşoară vastul de partid, a tuturor oamenilor multe orî, conducătorii aces cursul vieţi fiecărui om în ţei sale intr-o lume în plină tregii activităţi de educaţie, 0 UN TEHNICIAN P.R.A.M.
proces al desăvîrşirii con muncii. tor institufn, la sfîrşitul fiecă parte, indiferent dacă locuieş şi continuă transformare. să nu se va putea realiza scopul Condiţiile de salarizare conform H.C.M. nr.
strucţiei socialiste. Răspunde oare acestui dezi rei luni, se aşează la birou şi te în mediul urban sau rural. încercăm a răspunde la între pentru care a fost construit
Cultura şi activitatea cul- derat aşezămîntul cultural să încropesc un plan ale cărui Ce cere cetăţeanul adult al barea de mai sus. căminul cultural. Cu activităţi 914/1968
tural-educatîvă formează un tesc? schelet şi tematică sînt foar zilelor noastre culturii? Cunos- Omul contemporan cere să sporadice, plasate intre înde Doritorii se vor adresa la C.E.I.L. Sebeş, biroul
lungate pauze de inactivitate,
proces unitar şi dinamic, care Credem că răspunsul la a te asemănătoare şî, lără sâ e- cindu-i aceste cereri, directo fie sprijinit pentru a-şi conti personal învăţâmînt, telefon 483, interior 108.
se dezvoltă ca o parte inte ceastă întrebare este (în ma xagerâm, putem afirma că un rul căminului cultural va re nua instruirea profesională : viaţa culturală a satului va
grantă a lealîtăţlor sociale. re parte) strîns legat de difi eventual schimb de asemenea uşi să cuprindă în planul de pentru a fi la curent cu pro bate pasul pe loc. va fi doar (211)
Este un proces conştient, care cila problemă a întocmirii planuri între doi directori de activitate pe care-1 întocmeş gresele ce se înregistrează în un simplu „punct" pe afişul
se desfăşoară pe baza politicii pianului de activitate (lunar, cămine culturale din două zo te adevărata şi reala oglindă toate domeniile cunoaşterii u programului.
Partidului Comunist Român. sau anual, sau de perspectivă) ne diferite nu ar produce per a satului. Mutaţiile din viata mane (mai ales cele care in Consemnam faptul că aşe-
Acest proces are un caracter al căminului cultural, a orien turbări în activitatea tradiţio satului şi locuitorilor săi, tră In sfera preocupărilor sa zămîntul sătesc este centrul
angajant. militant, se desfă tării conţinutului munci! cul- nală a respectivelor instituţii. pătrunderea radioului, presei, le profesionale) ; pentru a pu spiritual al satului. El, cămi
şoară printr-o multitudine de tural-educatîve. Ce deosebiri există, bunăoară, televiziunii în obişnuitul tra tea participa, cît mai activ la nul, In jurul căruia gravitează
mijloace, de metode şi de for In marea lor majoritate, a- între programul căminului iului rural determină axarea îndeplinirea îndatoririlor sale sătenii, trebuie să-şi orienteze întreprinderea viei şi
me si, tocmai datorită diver şezămintele culturale săteşti cultural din Luncoiu de Jos şî întregii actîvităţ spre moder politice, profesionale, familia actîvitateh sub directa şi ne
sităţi» acestora, îşi relevă şi din judelui nostru ca centre Pui? Uneori se uită că întrea nizarea mijloacelor de expre le şi social-cetăţeneşti ; pentru mijlocita conducere a organe
maî mult mesajul său umanist, spirituale au obţinut de-a lun ga activitate îndreptată spre sie şi e celor de practică cul a-şi ascuţ spiritul critic con lor şi orcj/nizaţiilor de partid
„întreaga activitate Ideologică, gul anilor o bună experienţă, educarea maselor se constitu turală. spre manifestări argu structiv faţă de răspunderile din comună, cu sprijinul con vinului Hunedoara-Deva
politico-educatlvă, cult ural-ar o remarcabilă cumulare con- ie ca un auxiliar de cea mai mentate, eficiente. Căminul sale cetăţeneşti ce-i revin ; siliilor de conducere ale
tistică ce se desfăşoară în ţa titativă dar care se cere astăzi more însemnătate în sprijinul cultural nu trebuie rezervat pentru a-şi cultiva capacităţi C A P. şî in colaborare cu şco ANGAJEAZA
ra noastră trebuie să aibă neapărat transformată intr-un cunoaşterii şî satisfacerii ce în exclusivitate activităţilor le crealoaie, aptitudinile şi în lile. cu organizaţiile obşteşti,
drept bază linia generală mar- salt calitativ. rinţelor dezvoltării sociale, in artistice şi de divertisment. clinaţiile ; pentru ca recreeiea în direcţa transformării şi e 0 INGINER MECANIC
xist-lemnislă a Partidului Co Leclurînd nenumărate pla Înnoirea rapidă şi continuă a In primul rînd, el este un in sa să fîe in acelaşi timp un ducării conştiinţei omului nou.
munist Român, programul e nuri de activitate, rezultă că deprinderilor, cunoştinţelor, strument politic nl educaţiei. mijloc profitabil de cducaţe in spiritul tradiţiilor revoluţi Condiţiile de studii şi stagiu sînt cele prevă
laborat de Congresul al X-lea manifestările din mediul ru comporlamenlului. Se uită Prin urmare, ţnînd cont de clică şî eslclică, de conforma^ onare ale partidului nostru, al zute de H.C.M. nr. 914H968.
•— arată tovarăşul Nicolae ral in ultima1 vreme, moi ales totodată că această muncă de prefacerile care s-au produs lie socialistă. principiilor mar.vist-Icni nîsle.
Ceauşescu în măsurile privind în perioada de vară, se reduc cducaţe, în condiţiile desă- în viaţa satului românesc şi Fireşte, un program funcţi (205)
îmbunătăţirea activităţii poli- la expuneri, seri distractive, virşirii construcţiei socialiste, de faptul că culturii ii revine onăresc nu va reuşi nici pe C. DROZD