Page 24 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 24
4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 183 ® MARJI 7 SEPTEMBRIE 1971
m a
M E S A J U L
adresat de preşedintele Consiliului de Stat
Un nou element
al Republicii Socialiste România,
NICOLAE CEAUŞESCU, de tensiune la Saigon
SAIGON 6 (Agerpres). — dacă alegerile vor avea loc la J
Situaţia politică la Saigon a 3 octombrie. Potrivii agenţiei, \
participanţilor la cel de-al XlV-lea Congres marcat duminică un nou ele In urma acestor afirmaţii au l Tirgul de eârfi
ment de tensiune ca urmare a fost luate măsuri excepţionale
internaţional de studii bizantine poziţiilor luate dc unele de securitate la Saigon. Ca- i de la Cairo
încărcate cu poliţişti \
mioanc
blocuri politice care se opun
actualei mascarade electorale, 'înarmaţi au înconjurai pala In cartierul el Gezir, al
toate naţiunile lumii. Poporul român, guvernul pusă la cale de ,.preşedintele" tul prezidenlial, interzicind ! capitalei R.A.U., s-a desfă
acestea
cel
şurat zilele
Observatorii corn- )
circulaţia.
filma» M'm O ţării noastre militează cu hotărire ca Balcanii Nguyen Van Thicu. După cum pară atmosfera de la Saigon cu ^ de-al treilea tirg interna
agenţia UP.I., cercu
anunţă
să devină o regiune a păcii şi colaborării In
tre popoare, a bunei vecinătăţi, o zonă fără rile budiste au lansat o vastă aceea existentă fn 1903, cind j ţional de cărţi de la Cairo,
la care au luat parte
750
arme atomice. înfăptuirea acestor ţeluri cores acţiune prin care cer cetăţeni fostul preşedinte Ngo Dinh 1 de edituri din 34 de ţări.
dependente, de a se dezvolta de sine stătător, punde atît intereselor popoarelor din regiune, lor să boicoteze alegerile de Diem a fost răsturnat do Ia ) Caracterizat de revista e
ca naţiuni suverane ; marile imperii s-au pră cit şl intereselor destinderii şi securităţii în la 3 octombrie. putere, printr-o lovitură de ( gipteană „At-Thalia", drept
buşit, iar pe ruinele tor au apărut zeci şl zeci Europa care, după cum se ştie. este continen Agenţia France Presse, re stat. „cel mai mare eveniment
de noi state independente, ale evror popoare tul de unde s-au declanşai in secolul nostru levă, de asem eneai că in Deşi generalul Ky a dez- | cultural din Orientul Mij
işi aiirmă puternic hotărîrea de a înainta ne două războaie mondiale, dintre care primul cercurile politice saîgoneze au minţit declaraţiile care i s-au lociu'”, tirgul de la Cairo,
abătut pc calea emancipării sociale şl naţio a izbucnii chiar în Balcani. ' apărui noi elemenle de fisură, atribuit, acest lucru nu n sur- i din acest an, a prezentat
nale. a progresului material şl social. Acesta Dumneavoastră, ca oameni de ştiinţă, com ca urmare a declaraţiilor fă prins pe nimeni, deoarece, in ’ publicului peste o jumătate
este tabloul dominant al epocii noastre, epocă petenţi cunoscători ai istoriei, care înţelegeţi cute dc generalul Nguyen felul acesta, el încearcă să o- ) dc milion dc titluri de
în care se impune cu putere voinţa popoare cerinţele dezvoltării sociale, puteţi da o con Kao Ky, prin care acesta a vite o acţiune legală impolri- ^ cărţi.
lor de a-şi iăuri în mod conştient propria is tribuţie de seamă, prin lucrările şi întreaga afirmat că se opune lui Thieu va sa din partea lui Thieu. i
torie. de a fi deplin stâpine pe prezentul şl dumneavoastră activitate social-politică, Ia
viitorul lor. dc a participa, cu toată forţa ge cauza cunoaşterii, apropierii şi colaborării atît I Festival esfivcrl
niului lor crealor. ta dezvoltarea civilizaţiei intre popoarele ce s-an împărtăşit de-a lun Mai puţin - cunoscut în
universale, la îmbogăţirea patrimoniului de gul timpurilor din tezaurul civilizaţiei şl cul R. D. V I E T N A M . — Muncitorii dc Ia Fabrica dc m ateriale dc închiderea centrelor
valori materiale şi spirituale ale omenirii. turii bizantine, cit şi între toate popoarele lu rnnsirucţîl Nam Tlianp din Hanoi, şl-au ilepXşll planul pentru pri lumea artistică, festivalul
Domeniul dumneavoastră dc activitate, sti mii. Dezvoltarea conlucrării largi, alîl pe tă- m a Jum ătate a anului, eresctnrt cu aproape ].l In sută producţia de vară de la Melk (Aus
tria), a ajuns, in sezonul
Ja
produse.
principalele
maţi participanţi la congres, esle cercetarea rîmul cunoaşterii ştiinţifice, al creaţiei spiri In fotografie: Plăcile de bc ton, gata pentru tratamentul la universitare boliviene actual, la al doilea deceniu
trecutului acestei părţi a lumii, asupra căreia tuale, în sîera vieţii materiale, a economici cald.
şi-a exercitai influenţa străvechea ciillnră şl şi tehnicii moderne, cit şl fn lupta internaţio LA PAZ 6 (Agerpres). — capăt autonomiei universităţi- t de existenţă. Cu un nume
care aminteşte mai mult de
civilizaţie bizantină. Studiul capitolului islo- nală pentru progres social şl pace, este o cau Noile autorităţi guvernamen lor boliviene. instituită în a- i lumea sportului — jocurile
riei universale de care vă ocupaţi pune în ză nobilă in slujba căreia savanţii de pretu tale din Bolivia au adoptat un nul 1930, şi înscrisă în Con- » dc vară de la Melk — fes
evidenţă interdependenţa şî legăturile slrîn- tindeni sînt chemaţi să militeze cu ardoare, Convocarea celui de-al decret prin care toate centre sliluţia tării după icferendu- \
se care au existat de a lungul secolelor între slujind prin aceasta idealurile cele mai nobile le unîverşilare din iară vor fi mul diu 1931. i tivalul austriac va prezen
ta în ediţia sa 1971 piesa
popoarele care trăiesc pe acesle meleaguri ; ale umanităţii, cauza libertăţii şl fericirii omu închise pină în luna februarie Majoritatea populaţiei boli-/ lui Beaumarchais „Une foi
viaţa a ridicat întotdeauna in faţa lor cu im- lui pe păniînl. 1972. S-a hotărî!, de asemenea, viene, scrie agenţia France ) le journee'. In anii vii
periozilale necesitatea dc a convieţui paşnic, neavoastră. la care participă eminenţi oameni Vl-lea Congres al P.M.U.P. crearea unei comisii însărcina Presse. califică această hotă-i tori, vor fi reprezentate
Inii exprim convingerea că congresul dum
de a se cunoaşte şi conlucra strins pentru a te cu reforma generală a uni rîre drept un nou atentat la î comedii de Carlo Goldoni
firmarea fiinţei for naţionale, pentru apărarea de ştiinţă din peste 30 de ţări ale lumii, va răspund cerinţelor şi sîmţă- versităţilor. libertate, ce va atrage după î
intereselor vitale împotriva dominaţiei străine contribui, prin lucrările sale — duse In spi VARŞOVIA 6 (Agerpres). — mintelor organizaţiilor de par Această măsură, adoptată la sine o şi mai marc opoziţie ^ şi I.ope de Vega.
Întotdeauna marile imperii au încercat să dez ritul respectului faţă de adevărul istoric, al După cum anunţă agenţia tid şi maselor largi de oameni sfîrşilul unei reuniuni de 11 lată de guvernul colonelului» In acest an, organizatorii
bine aceste popoare, să stimuleze şl să per obiectivităţi! ştiinţifice, al răspunderii faţă de PAP, în cuvintarca rostită la ai muncii, pe baza experienţei ore a guvernului Banzer, pune Banzer. s-au gindit să prezinte mai
petueze conflicte — reale sau inventate — popoare — la realizarea ţelurilor măreţe ale cea de-a 11-a plenară a C.C. acumulate, noi trebuie să tra multe concerte de muzică
pentru a le putea domina şt stăpîni mai uşor. păcii şi colaborării, la cauza destinderii şl aT P.M.U.P., Edward Gierek, săm programul de perspectivă de orgă, executate Ia orga
Învăţămintele istoriei arată însă că numai a securităţii în Balcani şi în Europa, la însănă prim-secretar al C. C, al privind dezvoltarea social-eco- cea mare a bisericii din
lunci clnd au acţionat unite, aceste popoare toşirea climatului internaţional. P.M.U.P.. a spus : nomicâ a Poloniei, moderniza Din nou „Tupamaros“ I Melk. Pe de altă parte, iu
Biroul Politic propune con
au putut obţine victoria, au putut avansa pc Urez succes deplin lucrărilor congresului şl vocarea celui de-al Vl-lca rea statului nostru socialist şi bitorii de muzică vor avea
calea progresului, a eliberării naţionale şi so doresc ca această largă reuniune să se în Congres al P.M.U.P. la 6 de întărirea partidului nostru şi MONTEVIDEO G (Agerpres). Carretas, din Montevideo. Di- 1 ocazia să admire şi arta a
ciale. scrie ca un eveniment de seamă al vieţii cembrie a.c., la Varşovia. A a legăturii sale cu clasa mun — Preşedintele uruguayan, J. rectorul închisorii, colonelul ţ două renumite formaţii
In această parte a lumii există tradiţia unor ştiinţifice şl culturale, ca un nou şl valoros ceasta înseamnă că congresul citoare şi masele dc oameni Pacheeo Areco, a convocat de Pascual Cirilo, a confirmai şti- i austriece — Collegium Mu-
relaţii de bună vecinălale, de convieţuire paş aporl la dezvoltarea conlucrării fructuoase va avea Ioc cu aproape un an ai muncii, partidul este chemat urgenţă, luni după-amiază iile privind evadarea In grup | sicalc şi Capella Musica
nică, de sprijin şl întrajutorare reciprocă în dintre savanţii şi cercetătorii dc pretutindeni, să stabilească aceste sarcini Consiliul ministerial, la care a deţinuţilor, insă a refuzat să ^ Antiqua, condus de Rene
tre popoare. România acţionează, prin poli pentru înfăptuirea dezideratelor de progres, înainte de termenul stabilit. de perspectivă, care cer efor au fost invitaţi să participe dea amănunle, afirmind că a- l Clemcncic — specializate
tica sa, pentru cultivarea şt dezvoltarea aces pace şl bunăstare ale popoarelor lumii. Cauzele convocării mai devre turi şi mijloace vâsle. De a şi şefii celor trei arme. In ceslea vor fi anunţate de Mi- J in concerte de muzică ve
tor tradiţii, pentru întărirea continuă a prie Vă urez tuturor succese cît mai mari in ac me a congresului le-am pre- ceea, noi propunem să convo- cursul reuniunii, calificată în nisterul dc Interne. Un purtă- ) che.
teniei şl colaborării dintre toate popoarele tivitatea dumneavoastră, multă sănătate şi fe ■zenlat la cea rte-n 8-a plenară căm congresul încă in anul a cercurile oficiale ca „extrem tor de cuvînt al politiei din l
care trăiesc în zona balcanică, ca şl dintre ricire ! a C.C. In decembrie 1970 pnr- de importantă", au fost adop Montevideo, citat de agenţia J In un da fii fă ră S
lidul, clasa muncitoare şi în cesta.
tregul popor au trăit zile tra In elaborarea directivelor — tate o serie de măsuri a căror United Press Internaţional, a \ precedent în
gice prin consecinţele lor. Noi a spus in conlinuare primul natură nu a fost precizată. declarat că persoanete eva- l
am găsit forţe suficiente şi tă secretar al C.C. al P.M.U.P. — Agenlia France Presse, care date s-au folosit de un tunel , Bengalul de vest
rie ideologică pentru a scoate ne-am străduit să folosim cit transmite această ştire, infor săpat pe sub zidurile Închiso
Congresul internaţional de studii bizantine culoasă care apăruse atunci. foarte bogat de analize critice, mează că, în cercurile politice apropiere. Proprietarul locuin-^ de persoane din districtul
rii, care ducea intr-o casă din ţ
se poale pe deplin un material
ţara noastră din situalia peri
Aproximativ 1,4 milioane
din capitala uruguayană- dom
Noi am rezolvat conflictul so propunerile şi iniţiativele or neşte o vie tensiune provocată tei, Billy Rial, relevă aceeaşi^ Nadia, din Bengalul de
cial şi, cu sprijinul deplin al ganizaţiilor de partid, ale co de evadarea unui numeros agenţie, a reialat că un număr / vest, au fost afectate dc
vălămînlului, personalităţi ale sociale şi politice, Miron (Con- clasei muncitoare şi al tuturor lectivelor dîn uzine, ale mul grup de membri ai organiza inundaţiile musonice, care
vieţii noastre culturale şi stantinescu, prof. Mihai Bcrza, oamenilor muncii, a început tor organizaţii sociale, rezulla- ţiei de guerilă urbană „Tupa- de aproximativ 120 de deţi-1 au a v u t loc, s-a anunţat b-
(Urmare din pag. 1) maros", din închisoarea Punta nuţi au trecut prin tunel.
ştiinţifice. secretar al Comitetului r o m â n opera dc reînnoire. La plena tele discuţiilor din presă şi, in ficial la New Delhi. Jude
Cuvîntul inaugural a fost de organizare a congresului, rele a 7-a şi a 8-a ale Comi primul rind, bilanţul experien --------------------------------- \ cătorul districtului Nadia,
rostit de pr.of. Vasile Grecu, prof. Paul Lemerle, preşedinte tetului Central, noi am efec ţei practice din ultimele nouă Oipa Ghosh, a descris
lâ punctele de vedere asupra preşedintele Comitetului ro tuat schimbările de persoane luni, cînd s-a intensificat rit
temelor puso în discuţie. Timp le Asociaţiei internaţionale de necesare şî am adus corective mul vieţii politice şi ideologi ORIENTUL A PR O PIA T inundaţiile ca fiind „fără
p r e c e d e n t 86 la sută din
mân de organizare a congre
de o săptâmînă, vor ti susţi sului. studii bizantine, prof. Steven la politica partidului într-o se ce din ţara noastră şi s-au eli district aflindu-se sub apă
nute numeroase referate şi Runciman, din partea Acade rie de probleme fundamentale berat uriaşe forţe ideologice El a declarat că peste
Mă-
In continuare, Manea
comunicări ştiinţifice. Progra nescu, vicepreşedinte al Con miei britanice, prof. V. N. Lo- privind dezvoltarea social-eco- şi sociale. Proiectul dc direc ADEN 6 (Agerpres). — Con raşul Cairo, unde a purtat con- ^ 28 000 dc locuîtife au fost
mul prevede, de asemenea, siliului de Stat, a dat citire zarev, membru al Academici nomică. Justeţea holărîrilor tive a fost elaborat în clima siliul consultativ (parlamentul) vorbiri similare cu aulorilălilc i distruse sau grav avariate
expoziţii, gale de filme, vizi Mesajului preşedintelui Con de Ştiinţe a Uniunii Sovietice plenarelor a 7-a şi a 8-a a fost tul favorabil al muncii con al Republicii Arabe a Yeme egiptene. ■ S-a precizat că, in întregul
nului (Sanaa), a acceptat de
tarea unor monumente de artă siliului de Stat al Republicii şi G. Oslrogorski, membru al confirmată de practică. In ciu ştiente şi al discuţiilor crea misia generalului Hassan el Bengal dc vest, aproxima
medievală românească. Socialiste România, Nicolae Academiei sfrbe de ştiinţe şi da timpului relativ scurt, s-a toare, principiale, marxist-leni- Amri, membru al Consiliului tiv 10 milioane de persoa
arte.
Şedinţa de deschidere a Ceauşescu, adresat participan făcut mult pentru dinamizarea nîste, eliberate de îndoieli şi republican şî preşedinte al CAIRO G (Agerpres) — Se- t ne $i-aw pierdut locuinţele.
congresului a avut loc, luni După şedinla de deschidere economiei naţionale şi îmbu bănuieli, pătrunse de grija consiliului, a anunţai postul cretarul general al Organiza- / In statul l/ttar Pradesh,
dimineaţa, la Ateneul Român. ţilor la congres. au început lucrările congresu nătăţirea condiţiilor dc viaţă pentru succesul cauzei. de radio Sanaa. Postul de ra liei Unităţii Africane, Diallo ) rîuf G ro m ti a inundat ca
Au luat parte Manea M3- Mesajul a fost urmărit cu lui, fn şedinţă plenară. ale oamenilor muncii, precum Programul de acţiune al par dio nu a furnizat nici o infor Tellî, a sosit duminică seara l pitala — Lucknow —, pre
tidului nostru, in conformitate
nescu, vicepreşedinte a! Con atenţie şi primit cu vii şî pu Seara, Comitetul român de şi pentru îmbunătăţirea stilu cu învăţătura marxist-leninis- maţie privind motivele aceslei Ia Cairo, unde urmează să aibă } cum şi aproximativ 1 000
siliului de Stat, Miron Con- ternice aplauze de întreaga organizare a congresului a lui şî metodelor de conducere. lă, trebuie să fie Întotdeauna hotărî rî. o serie de întrevederi cu con- \ de sate din jur.
slantinescu, preşedintele Aca asistenţă. oferii un cocteil în onoarea Dar, în concordantă cu con rezultatul discuţiilor, consultă Demisia generalului Amri, ducătorii egipteni, anunţă a \
demiei de ştiinţe sociale şi Au luat, apoi, cuvînlul pre participanţilor. cluziile la care am ajuns la rilor cu întregul activ, cu cla care se află actualmente în Li genlia MEN. •.
politice, acad. Miron Nicoles- şedintele Academiei de ştiinţe (Agerpres) cea de-a 8-a plenară, şi care sa muncitoare, cu oamenii ban, fusese anunţată in cursul
cu, preşedintele Academiei Re muncii de la oraşe şî sate, ale zilei de duminică dc călre Ab-
publicii Socialiste România, căror interese şi tendinle par det Rahman Iriani, membru al
Mîrcea Malila, ministrul In- tidul le exprimă şi abordîn- Consiliului republican.
ţial pentru finanţe al Depar du-le ca principal criteriu al
tamentului provincial Bogus justeţei activităţii sale. In a-
MOSCOVA. — Agen-
Probleme ardente în jia TASS Informează că din Taiwan. a sosit duminică ceasla constă chezăşia princi Abdallah Salah, ministrul ior
6 (Agerpres). —
AMMAN
pală a justeţei şi eficacităţii
la Pekin, in semn de nemul
faţa sindicatelor Alexei ICosîghln, preşe ţumire faţă de conducerea liniei noastre politice. danian de externe, a primit
reacţionară a clicii ciankai-
Considerăm
necesar — a
Consiliului de
dintele
duminică delegaţia Partidului
Miniştri al U.R.S.S., va U M U H şiste. El a refuzat să se îna spus vorbitorul — să invilăm conservator britanic, condusă
britanice face vizite oficiale în poieze în Taiwan, după Ce la dezbaterile din preajma de Edward Brown. sosită la
Danemarca şi Norvegia, şi-a terminat studiile de per congresului şi Ia lucrările lui, Amman, înlr-un turneu de in
LONDRA 6, — Corespon fn prima jumătate a lu fecţionare în Statele Unite, reprezentanţi ai cercurilor fă formare asupra situaţiei din
dentul Agerpres, Nicolae Plo- nii decembrie, la invita hotărînd să vină în R.P. Chi ră de partid Orientul Apropiat. In cursul
peanu, Iransmite: Sezonul po ţia guvernelor celor neză. Prin activitalea congresului întrevederilor, ministrul tbrda-
litic britanic, după scurla va Agenţia menţionează că nostru — a spus în încheiere nîan a expus poziţia tării sale
cantă de vară, s a deschis două ţări. construirii în Peru a unui lui Cian Suan-ciao i s-a fă Edward Gierek — năzuim să faţă de conflictul arabo-israe-
luni dimineaţă o dală cu în complex industrial, a unui cut o primire călduroasă de ne aducem contribuţia la ex lîan, subliniind necesitatea a-
ceperea lucrărilor conferinţei port şi a unor întreprinderi către guvernul R.P, Chineze. perienţa mişcării comuniste in plîcării rezoluţiei Consiliului
ternaţionale. Dorim ca parti
anuale a Congresului sindica PNOM PENH — Duminică de prelucrare a peştelui şi ciparea reprezentanţilor parti de Securitate din 1967 cu pri
telor brilanice (T U.C ). Dc după-amlază s-au înregis resurselor marine. PHENIAN. — Agenţia delor frăţeşti la lucrările con vire la soluţionarea acestui R. D: G.^ — In ultimii îmi in R .n G . nu npArut, în special In
aceea, atenţia observatorilor trat lupte în regiunea Svan- A.C.T.C. informează că la 14 gresului să devină un faclor conflict. centrul Berlinului, num eroase co nvlruc|ii noi. la .1SS m,
In fotografic, nouţ centru al Berlinului, vAzut ilc
se îndreaptă acum spre Black- reng. de pe teritoriul Cam- CAIRO. — La Cairo a so septembrie. în zona demilita de întărire a unităţii forţelor După cum se ştie, delegaţia de pe platform a turnului dc ultrn -tnallA frecventa sî Iclevizîunc.
pool, unde timp de palru zile bodgiel. înlre unilăli inter- sit o delegaţie guîneeză. rizată din Coreea, dinspre socialismului. britanică a vizitat anterior o-
cei cîleva mii de delegaţi, î e- venţîonisle saîgoneze şi for condusă de ministrul apără partea sud-coreeană a fost
prezenlind pcslc 10 milioane ţele de rezistenţă cambod rii. generalul Iansana. re deschis focul asupra unui
de membri din Ml uniuni sin giene. prezentant personal al pre post al Armatei populare a
dicale, alilînle la T.U.C., vor şedintelui Scku Ture. Minis R. P.D. Coreene. Actele pro
discula principalele aspecte LEIPZIG. — După cum a- trul guineez a declarat că va vocatoare comise în ultimul
ale politicii interne şi exter niinţă agenţia A.D.N., se înniîna şefului statului egip timp de armata marionetă DIN LUMEA CAPITALULUI
ne a Marii Britanii cretarul de stat în Mi tean. Anwar Sadat, un mesaj sud-coreeană în apropierea
Dinlre acestea, după cum nisterul de Finanţe at personal din partea lui Scku liniei militare de demarca * 3
s-a arătat chiar in discursul R.F.G.. D. Roweddcr, a sosit Ture, referitor la relaliilo ţie, subliniază agenţia, de
inlroducliv al preşedintelui la Leipzig pentru a lua par bilaterale. monstrează ca imperial ist îi C riz a m o n e ta r ă in te ro c c id e n ta lă
T.U.C., lordul Cooper. se de te la Tirgul internaţional de S. U A. şi clica lui Pak Cijan
gajă cîleva mai importante, toamnă din acest oraş. PEKIN. — Agenţia China Hi se străduiesc să încordeze
care preocupă îndeaproape Nouă informează că Cian situalia în zona demilitariza
mişcarea sindicală şi pc toii PHENIAN — Ministrul a Suan-ciao. secretar confiden tă. la sulă peniru importurile tive in domeniul tarifar ce ar
Oamenii muncii britanici. „Sîn- facerilor externe al R.P.D. Recomandări pentru reaiinierea pari S.U.A. la produsele provenind fi adoptate de statele dezvol
Icni confruntaţi — a continuat Coreene. Hă Dam. l-a primit din America Latină. tate din pune! de vedere in
el — cu grava realitate a la Phenian pe Joscf Wini- tăţii monedelor ţărilor Pieţei comune Documentul se adresează, dustrial, In acelaşi timp, mani
existentei unui mare număr cwicz, adjunct al ministru NICOSIA. — Preşedintele Ciprului, arhiepiscopul de asemenea, organismelor in festul C E.C.L.A, cere punerea
de şomeri". ,.ln Scolia, în lui afacerilor externe al RP. Makarlos, s-a reîntors la Nicosia după o vizită de ternaţionale competente pen în aplicare a acordului potri
nord-esl, în regiunea Lancashî- Polone, cu care a avui o două zile întreprinsă la Alena, unde a avut o serie de PARIS 6 (Agerpres). — Zia Băncii Italiei, a sugerat ca la tru ca acestea să avanseze vit căruia ţările industrializa
re. in Ţara Galilor şi în Ir convorbire prietenească, in consultări cu membrii guvernului grec, în legătură cu rul „Le monde" informează că întrunirea de la Londra a mi masuri corespunzătoare pentru te ar trebui să aloce 1 la su
landa de Nord, numărul şome formează agenţia A.C.TC. soluţionarea problemei cipriole. La sosirea pe aeroport, Italia a propus in mod formal niştrilor de finanţe ai grupu a se evita ca lările in curs de lă din venitul lor naţional brut
rilor esle in conlinuă creştere, el a declarai că discuţiile au urmărit elaborarea unor celor şase ţări membre ale lui „celor zece", prevăzută dezvoltare să aibă dc suferit peniru crearea unui fond . de
fiind maî ridicat docil înainte LIMA. — Ta lima a fost noi propuneri pentru ieşirea din actualul impas în Pieţei comune o reevaluare si pentru 15 şi 16 septembrie, ţă de pe urma hotăririlor restric njulor financiar extern.
de cel de-al doilea război semnal un Acord de coope care se a 115 tratativele dinlre cele două comunităţi multană a monedelor lor. Po rile Pieţei comune să susţină
mondial". In slirşit, preşedin- rare in domeniul pescuitului cipriote. Makarios a refuzat să precizeze care sînt trivit ziarului, această sugestie o reevaluare a monedelor lor
Iele congresului sindicatelor între Republica Peru şi U- propunerile de alternativă, subliniind că o hotărîre în a fost făcută la întrunirea se incepînd cu 1 Ia sută pentru Japonia şi Republica Suri-A (ricana
britanice a citat intenţia gu nlunea Sovietică. Potrivit a acest sens va fi luată după re guvernul cipriot va cretă . a experţilor financiari francul francez şi terminînd
vernului de a adera Ia C.E.E, cordului, UR.S.S, va acorda consulta pe secretarul general al O.N.U., U Thant. din grupul celor zece ţări cu 8 la sută pentru marca
idee pe care, după cum se asislenţă tehnică in vederea membre ale O.E.C.D., care s-a vest-germanâ. vor cere majorarea preţului aurului
şl ic, mişcarea sindicală o res desfăşurat la Paris, la sfîrşilul Vorbind în faţa ziariştilor,
pinge cu o mare majoritate. săplămînii. Refejrindu-se la Ossola a declarat că fn pre TOKIO 6 (Agerpres). — mericane convorbiri în legătu
cercuri informate, „Le Mon zent există ,,un dezechilibru Primul ministru japonez, Eisa-
ră cu situaţia monetară inter
de" relevă că experţii au re fundamental" In sistemul mo ku Salo, a avut duminică o occidentală. Potrivit ziarului,
comandat în unanimitate o netar inleroecîdental care jus nouă întrevedere cu minis
realiniere a paritâlilor mone tifică aplicarea art. 4 din acor trul de finanţe, Mikio Mizula, el va Întreprinde vizite şi în
Anglia, R FC. şi Franţa, unde
delor lor fată de dolar. In le în cursul căreia au discutat
va continua schimbul de
gătură cu aceaslo, Rinnldo durile de la Brelton Woods ■ actuala criză monetară occi deri pe această temă. ve
Ossola, guvernator adjunct al privind paritatea monedelor. dentală. După cum anunţă a
Potrivit
agenţiei Asociated
genţia Associated Press, cei Press, Dîederichs va ridica, în
m m H.P. B U L G A R I A - I.a D rv- „Manifestul Americii Latine11 doi au hotărîl să ceară State cursul discuţiilor cu interlocu
lor Unite să sporească preţul
nifl. In districtul Va rna , se a fli aurului, fapt care va duce la torii săi problema sporirii pre
in construcţie o nouă fa b r ic i BUENOS AIRES 6 (Ager festul Americii Latine" — ţului aurului. De altfel, înlr-un
peniru sodA calcinată. devalorizarea dolarului. interviu recent, el a afirmat
pres). — In capitala Argenti menţionează că statele sud-a-
In fotografie: Aspect de pe mericane intenţionează să pre- * că niciodală şansele unei spo
S'MMicrul nnif fabrici. nei s-au încheiat lucrările Co
misiei speciale de coordonare z.inte nemulţumirile lor fată JOHANNESBURG 6 (Ager riri a preţului aurului nu au
latino-americanu (C.E.C.L.A.), de politica economică a S.U.A. pres). — Ziarul „Sunday Ex fost mai bune decîf acum. Po
rare n examinat repercusiuni în cadrul viitoarei conferinţe press", care apare la Johan- trivit ziarului sud-afrîcan,
le recentelor măsuri financia a Consiliului interamerican e- nesburg, a aminlal că minis Dicderichs intenţionează să
re şi economice adoptate de conomîc şi social (C I.E.S ), ca trul de finanţe al Republicii susţină o creştere a preţului
S U.A. asupra economiei ţări re urmează să aibă loc la Sud-Africane, Nicolaas Die-
lor din America Latină. Ciudari de Panama. In mani derichs. va pleca săptămina aurului cu 5 pină la 7 In su
Documentul final adoptat de fest, ţările lalino-amerîcane viitoare la Washinglon. pen tă, înainte ca actuala criză
CE.C.L.A. — intitulat „Mani cer abolirea sunrataxci de 10 tru a avea cu oficialităţile a- monetară să fie soluţionată.
Redacţia el administraţia zla rutul i Deva, etr. Dr. P. Srezo, or. 33 (Telefoane or. 123 17 g! 115 66 (Tiparul i întreprinderea p o lig ra f le A Deva.