Page 25 - Drumul_socialismului_1971_09

PROLETARI D IN TO A T E ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V A »

Plenare de dezbatere a activităţii politico-ideologice
Oţelarii hunedoreni si-au
>
>
RĂSPUNDERE, OBIECTIVITATE îndeplinit angajamentul anual

Colectivele de muncă de petrolieră, energetică etc. Da­
Şl COMBATIVITATE - atribute ce trebuie la oţelăriile Combinatului si­ torită muncii depuse oţelarii
4 luni
şi-au îndeplinit cu
derurgic din Hunedoara s-au
angajai ca să dea anul acesta
anual. Marti dimineaţa tova­
peste plan 25 000 tone de mai devreme angajamentul
metal. Antrenaţi de organi­ răşul Valentin Răileanu, şe­
să caracterizeze viata de organizaţie! zaţiile de partid, toţi munci­ ful serviciului planificare de
torii, tehnicienii şi inginerii
la combinatul siderurgic, ne-a
s-au mobilizat intr-o com­
plexă acţiune, pentru valo­ comunicat că pînă la 7 sep­
tembrie in bilanţul depăşiri­
rificarea eficientă a rezerve­ lor de plan la oţel s-au a­
Putem afirma că plenara Co­ telor orinduirii noastre socia­ menilor muncii, pentru conti­ caru, Petru Grigorescu, Maria lor interne, pentru exploata­ cumulat mai mult de 26 de
mitetului orăşenesc de partid liste. $ •; nua lor educare. Bran, Virgil Gotcu, Aurel Ber- rea raţională a agregatelor mii tone. Există deci ţoale
din Orăstie, consacrată dezba­ Colectivele de muncă, cetă­ Vorbind despre acest aspect, cean de la F.C.O., Stoian Ple- şi reducerea consumurilor şansele ca pe platformele o-
terii preocupărilor şi sarcini­ ţenii, comuniştii din oraşul O- trebuie să amintim că si pînă şa, Augustin Paul, Alexandru specifice. Deosebit de Im­ ţelăriilor hunedorenc să se
lor ce rezultă din programul răştie au obţinut In acest an acum educaţia politico-ideolo- Beşegui, Lazăr Borza, Dănilă portant este faptul că în înscrie în acest an noi re­
de educaţie comunistă a mem­ rezultate prestigioase. In cele gică a stat tn atenţia organi­ Cristu de la „Vidra". S-au sem­ fiecare lună oţelarii au fost corduri. Tn cadrul unei dis­
brilor de partid, a întregului opt luni care au trecut, produc­ zaţiilor de partid. Numai în nalat şi în acest an pe ra2a la înălţimea sarcinilor şi au cuţii cu maistrul Ştefan Trip-
şa. Erou al Muncii Socialiste,
popor, elaborat de tovarăşul ţia globală a fost realizată în acest an au fost cuprinşi în în- oraşului Orăştie o nepermisă obţinut remarcabile succese. el a subliniat:
In primul semestru la oţelă-
Nîcolae Ceauşescu, a fost pă­ proporţie de 105,7 la sută, pro­ văţămînlul de partid peste stare infracţională, furturi din ria nr. 2 s-a produs cu 480 kg — Anul acesta a crescut
trunsă de un climat critic, re­ ducţia marfă vîndută şi înca­ 2 800 de cursanţi, dintre care avutul personal şi obştesc, ne­ metal pe mp vatră şi zi mult răspunderea oamenilor
alist. de dezbateri, inspirat din sată — 104,3 la sulă. obţinîn- 2300 membri de partid, pre­ glijenţă şi abuz în serviciu calendaristică, mai mult declt pentru producţie şi s-a întă­
cotidian. Ea a făcut o detaliată du-se peste 1 600 000 lei eco­ cum şi un mare număr de ti­ etc. De pildă, Gheorghe Lu- în aceeaşi perioadă a anului rit disciplina in muncă. Or­
analiză a activităţii organelor, nomii la preţul de cost şi a­ neri. chian de la F.G.O. a furat un trecut. De fapt toate rezul­ ganizaţiile de parlid au ac­
organizaţiilor de partid, de ma­ proape 1 400 000 Iei beneliciî Dar, plenara, amintind rea­ transformator electric, diverse tatele din acest an sînt su­ ţionat mai energic ca să fo­
să şi obşteşti, în lumina misi­ peste plan. Rezultate bune s-au lizările, a pus totodată în lu­ scule si materiale; loan Chere- perioare celor obţinute în losim raţional potenţialul u­
unii ce le revine din progra­ obţinut şi in sectorul produc­ mină şi stări de lucruri In­ cheş a delapidat suma de anii precedenţi. Răspunzlnd man şl material din oţelăril.
mul de educaţie politico-îdeolo- ţiei animale şi vegetale al coo­ compatibile cu climatul gene­ 10 443 lei, iar Ştefan Ştefănes- sarcinilor trasate de partid Aceasta este baza succeselor
gioo. Dacă ar fi să relevăm perativei agricole de produc­ ral de muncă şi activitate. cu a produs o lipsă în gestiu­ pentru dezvoltarea şl diver­ noaslre.
nota esenţială a dezbaterilor ţie. Au fost amintiţi cu acest Tocmai asupra acestor lucruri ne Ia magazinul F.C. de 24 000 sificarea producţiei de oţel. De fapt. depăşirile can­
din plenara comitetului orăşe­ prilej pentru rezultatele in dorim să insistăm în cele ce lei. In comerţul de stat şi co­ specialiştii din oţelarii, aju­ titative sînt numai o parte
nesc de partid — la care a muncă, pentru comportamen­ urmează. operatist se manifestă din par­ taţi direct de toţi oţelarii. au din bilanţul întrecerii. Prin
participat tovarăşul Aurel Bul­ tul lor general, muncitori şi In perioada de la începutul tea unor lucrători atitudini ne­ asimilat aproape 15 mărci folosirea raţională a materia­
gărea, secretar al Comitetului maiştri ca loan Marin, Ana anului s-au aplicat un număr cuviincioase faţă de cumpără­ noi de oţel, foarte căutate lelor la oţelăriile Martin s-au
judeţean Hunedoara al P.C.R. Popa, Dumitru Domnariu, Cor­ de sancţiuni administrative u­ realizat mai mult de 8 mi­
— am consemna spiritul sin­ nel Dan de la F.C.O., Maria nor salariaţi, chiar membri de tori, se mai practică favoritis­ în industria electrotehnică, lioane de lei economii. Sînt
U.U.M. Petroşani exocutâ —
cer care a străbătut întreaga Brînduşa, Benedic Roşu de la parlid. pentru neîndeplinirea mul, care duce în ultima in­ po lingă utilaje şl echipament de citeva faple care arată că o-
desfăşurare a lucrărilor. Cu- „Vidra", Petru Sandru, Ilie sarcinilor profesionale, a ab­ stanţă la nemulţumiri In rîn- susţinere — un mare volum de re- ţelarii hunedoreni şi-au res­
prinzătoarea informare prezen­ Ocolişan, loan Pricâjan de la senţelor de la serviciu, întârzi­ paraţU şl piese dc schimb pentru pectat cuvintul dat. îndepli­
exploatările miniere.
tată a fost completată de in­ l.I.L, şi mulţi alţii din celelalte erilor, comportărilor necuviin­ C. DROZD In fotografie: Muncitoarea Ali­ nind cu patru luni mai de­
întreprinderi şi instituţii ale o­ „SARMIS" — 1971 vreme angajamentul pe anul
tervenţiile numeroşilor vorbi­ cioase, ca în cazul lui Cornel ce Costinaş, din cadru) atelierului acesta, ei au răspuns cu cin-
raşului. Toate rezultatele ob­ de reparaţii electrice, reboblnlnd
tori, animaţi de dorinţa unani­ ţinute sînt rodul permanentei Râdulescu, loan Giurgiu, Sil­ (Conţinuore in pag. o 2*ol un motor de 1,1 l(W. '.te sarcinilor trasate de par-
mă de a ridica munca politică preocupări a organizaţiilor dc viu Jorza, loan Mocanu de la „Cîntare patriei" 'id şt au completat cu pre-
şi ideologică la nivelul exigen­ partid pentru mobilizarea oa­ I.I.L., Adrian Spân, Vili Bărbă- ioase fapte frumoasa tradi-
le de muncă a slderurgişti-
or.
Tragerea la sorţi a-ordinii in care vor Intra în emi­ - T. ARDELEANU
sie corurile care au trecut ştacheta etapei întli şi con­
ÎN A II-A certul susţinut de corul Radioteleviziunii, dirijat de Ca- I
spre bogăţii rol Litvin, au inaugurat a doua etapă a prestigioasei
B Exigenţe şi... exigenţe în alcătuirea manifestări artistice care a antrenat zeci de coruri de Expoziţie
la oraşe şi sate şi care se desfăşoară sub popularul ge­
planurilor de activitate ale căminelor neric „Cîntare patriei". documentară
Cititorii au fost informaţi la timp despre succesele consacrată
Există oameni, printre mi­
culturale nerii Văii Jiului, care nu a­ crează la lărgirea si belona- faima „săpătorilor” de la Li­ remarcabile obţinute de judeţul nostru în acesta în­ aniversării
trecere, prin numărul de puncte obţinute dc corurile
vezeni.
rea centurii de legătură în­
pucă să se stabilească intr-o tre putui de aeraj nr. 2 şi Dionisie Bartha, „omul re­ Casei de cultură din Orăştie şi căminului cultural din
anume exploatare minieră. puţul auxiliar. Aici, la ori­ cordurilor” din Valea Jiului Dobra. In aceste zile, entuziaştii artişti amatori, P.C . Bulgar
Se perindă dintr-o exploatare zontul 475, împreună cu are un frale. II cheamă Ni- componenţi ai celor două reputate formaţii, au în­
înlr-alta, acolo unde încep Gheorghe Uivegheş, loan colae şi-l găseşti la puţul ceput pregătirea concertelor ce vor fi prezentate
Ln sălile Muzeului de Is­
lucrările de deschidere ale Brătjlă, Costin Petre, Vasîle de aeraj nr. 1 al aceleiaşi în cadrul etapei a 11-a. Corul din Orăştie repetă un torie a partidului comu­
unei noi mine. Cind „dru­ Pancu, Gheorghe Foca şi cei­ mine din Livezeni. A lucrai buchet de cîntece de masă şi prelucrări de folclor lo­ nist, a miscArli revoluţio­
mul” spre inima pămintului lalţi ortaci ai săi, dă zilnic pînă nu de mult in brigada cal — „Pămint străbun românesc" de Mircea Neagu, nare şl democratice din
este deschis, cind puţurile dovada înaltei măiestrii mi­ fratelui său. In prezent con­ „Marşul muncitorilor” de Filarel Barbu, „Vine Streiul România, marţi dlminea(A
K-a deschis expoziţia do­
sini săpate, betonate şi a­ nereşti. duce una din cele mai tine­ de la munte" de Ludovic Paceag, precum şi suita „Lele cumentară consncraiA celei
menajate, aceşti mineri por­ — Noi toţi considerăm mi­ re brigăzi, Înfiinţată acum de In Orăştie",- aparţinind dirijorului Ion Popa. La rln- de-n 80-a anlveraârl a creă­
Partidului
rii
nesc spre o nouă exploatare neritul un lucru de artă — două luni. dul său, corul din Dobra şi-a reînnoit complet reper­ Bulgar. Comunist
lăsind in urma lor cimpul mărturisea Tira Mihai. Şi ca Exponatele înfăţişează In
— Am învăţat de Ia fra­
larg al inestimabilelor bogă­ în orice artă ţi se cere pri­ tele meu că afirmarea pro­ toriul, abordind sub bagheta prof. Petru Chiseev cîn- mod expresiv drumul de
lecele „Ţara, o singură inimă” de Liviu Ionescu, „In
ţii pe care alţi ortaci le vor cepere. consecvenţă şi o de­ fesională este o condiţie vi­ luptă străbătut de partidul
marxist al clasei muncitoa­
scoate la lumină. plină cunoaştere a meseriei. tală a muncii noastre. De a­ mina de Ia Ghelar" de George Derieţeanu, „Glie stră­ tenă.
re din ţara vecină şi prie­
bună" de Mircea Neagu şi in premieră „Suita hunedo-
Există oameni, printre mi­ Am început mineritul în ceea, am căutat să-i seamăn. reană" de Ion Munteanu. In expoziţie slnt oglindi­
nerii Văii Jiului, ce au des­ 1960. L-am tndrăgît nespus. Este evidentă orientarea ambelor formalii spre un re­ te aspecte privind străve­
chis calea spre uriaşele re­ M-am calificat, apoi specia­ A terminat liceul seral şi pertoriu românesc, conlemporan, purtător al unui inăl- chile legături de prietenie
zerve de cărbune la Dîlja, lizat în săpări şi betonărî de şcoala de personal tehnic. lător mesaj de dragoste şi ataşament pentru patria so­ dintre poporul romăn §1
poporul bulgar. O serie de
Anînoasa, Paroşeni, in alte puţuri. N-am de gind să-mi Ar putea ocupa un post de exponate reliefează contri­
exploatări. Acum ei se află schimb îndeletnicirea care-mi tehnician undeva la suprafa­ cialistă, pentru partidul comuniştilor buţia deosebită pe care
la Livezeni inlr-o dispută dă satisfacţii depline. ţă. Dar Nicolae Bartha co­ In cadrul festivalului cultural-artistic „Sarmis", co­ Iniilnirlle dintre tovarăşii
Nicolae Ceauşescu şi Todor
bărbătească cu piatra ce ba­ Cuvinte simple, cu rezo­ rurile din Orăstie şi Dobra vor f* prezente într-un con­ Jivkov au ndus-o Ia dez­
rează drumul spre rezerva nanţe provenite din înalta boară cu zimbetul veşnic pe cert coral la Haţeg, în ziua de 23 septembrie, alături de voltarea relaţiilor frăţeşti
de cărbune. buze în adîncuri însoţit de corul minerilor din Ghelar. reciproce dintre celo două
responsabîlilate ce şi-o asu­ I. MINDRU partide, ţări şl popoare.
Mihai Tira este unul din­ tovarăşii săi.
tre aceşti oameni. înalt, vîn- mă zilnic cind coboară în
jos, modest cind e pus să mină. Pe grafic, în dreptul I. COJOCARU
vorbească despre el — ca brigăzii ce o conduce observi
O lucrare dc marc insemnflia ic pe agenda cooperatorilor şi toţi minerii —. dar tenace şi lună de lună aceleaşi depă­
mecanizatorilor este fertilizarea terenului. La C.A.P. Orăstie se „bătăios" cînd se află In a- şiri de normă, aceleaşi rea­ (Continuare in pag: a 2*a) Alfabetul muncii
acordă o deosebită atenţie pregă tlrii temcinlco a recoltei viitoare,
tn aceste zile importante forte şi mijloace lUnd mobilizate la dtncuri, şeful de brigadă lu­ lizări de prestigiu ce aduc
transportul şi incorporarea sub brazdă a îngrăşămintelor organice.
se învaţâ în familie
PREGĂTIREA TERENULUI ceşte. nu mănîncă”, „Munca fiilor lor. Ei spun — că „da­ lor sint deosebit de bineve­
„Comoara de preţ a omului
că am muncit eu din greu, nu
este munca", „Cine nu mun­
nite. Practica efectuată de e­
muncească şi
mai vreau să
levi la cooperativa noastră de
este izvorul moralităţii", „Fără
muncă nu există viaţă curată copilul". Şi, uile aşa, ti în­ producţie a dovedit cu priso­
străinăm de munca fizică şi,
sinţă necesitatea ei. Pentru că.
şi fericită”. Cită înţelepciune ln loc să-i creştem oameni în­ deşi sint mulţi elevi buni,
in conţinutul acestor maxime 1 tregi, ne pomenim că am cres­ harnici, care vor şi pol să pu­
verigă de bază în producţia de grîu De cile ori realitatea nu ne cut nişte păpuşi. Crearea la nă umărul la munca în cîmp,
copii a deprinderilor de mun­
îndeamnă să ne amintim de a­
la grădină sau In
zootehnie,
devărul lor, să ne convingem
pentru că trăim în mediul ru­
că munca e izvorul bucuriilor că — mai ales In agricultură, am Intllnil şi exemple de co­
pii cărora le-a fost ..frică” să
noaslre, că ea ne e fnsăsi via­ ral —, e deosebit de importantă. muncească, deşi sini fii de ţă­
In urma analizei rezultate­ Sus, Ruşi şi altele. Datorită terializează însă în practică toate suprafeţele eliberate ca­ Perioada de timp care a mai ţa. Şi dacă omul poate da Copilul trebuie să ştie cum se
lor înregistrate în acest an la deficienţelor care au existat un asemenea deziderat ? Ana­ re urmează să fie însămintale rămas pînă la declanşarea în- sens vieţii sale prin propria-i produc bunurile şi nu numai rani.
cultura griului se desprind o la pregătirea terenului şi la liza stadiului pregătirilor fă­ în toamnă. Inginerul şef de la săminlărilor este destul de activitate conştientă, cum să — Îmi aduc aminte că, îna-
serie de concluzii şi Învăţă­ semănat, producţia de grîu în cute nu îndreptăţeşte cîtuşi de C.A P. Romos, Eugen Lăzărcs- scurtă. De aceea se impune cu nu-l îndemnăm să munceas­ să ştie, ci să participe la rea­
minte de o deosebită însem­ unităţile respective s-a situat puţin la concluzii optimiste. cu, ne spunea că o dală cu maximă acuitate - urgentarea că ? I Cum să nu-l învăţăm al­ lizarea lor. E un lucru bun că LUCIA LICIU
nătate pentru pregătirea re­ cu 500-800 kg sub media înre­ Ca dovadă, pe cele 19 000 hec­ executarea arăturii şi pregăti­ pregătirii terenului, fertilizării fabetul muncii încă la anii In şcoli s-a introdus obiectul
coltei viitoare. Intre altele, se gistrată pe judeţ, ceea ce re­ tare prevăzute a se tnsămînţa rea terenului s-au administrat solului şi condiţionării semin­ cînd acesta poate prinde ră­ „agricultura”. Măsurile luate
impune atenţiei faptul că în flecta o slabă preocupare a cu grîu şi orz în această toam­ îngrăşăminte chimice pe 140 ţelor. Cunosclnd că orice de­ dăcinile cele .mai trainice? Şi de partidul nostru privind (Continuare in pag. a ţip)
complexul de factori care con­ consiliilor de conducere şi a nă în cooperativele agricole, hectare. ficientă care se semnalează unde poate găsi terenul cel
tribuie la obţinerea unor pro­ cadrelor de specialişti din a­ nu s-au efectuat arături nici Sint numeroase cooperative acum în organizarea şi des­ mai prielnic, la anii tineri, da­ practica elevilor şi studenţi-
ducţii superioare, un loc de ceste cooperative pentru uti­ în proporţie de 40 la sută, agricole in care se tărăgă­ făşurarea lucrărilor agricole că nu în familie ? !
maximă însemnătate îl ocupă lizarea cu eficienţă ridicată a deşi există încă suprafeţe în­ nează în mod nejustificat pre­ influenţează negativ soarta re­ — Iar dacă la acest alfabet
executarea în condiţii irepro­ bazei tehnlco-materiale existen­ semnate de teren eliberate de gătirea terenului penlru însă- coltei, se impune ca toţi lu­ al muncii, pe care copilul tre­ Lucrările Congresului Internaţional
şabile a lucrărilor de pregă­ te, pentru valorificarea superi­ culturile premergătoare. Ră- mînţări. Un exemplu negativ crătorii din agricultură să În­ buie să-l deprindă în familie,
tire a terenului. oară a condiţiilor şi posibilită­ minerite în urmă sînt şi mai în această privinţă este oferit treprindă acţiuni energice $i se adaugă educaţia pentru ac­ de studii bizantine
Realizările cooperativelor a­ ţilor de care dispun. Rezerve­ evidente dacă ne referim la de cooperativa agricolă din susţinute, în spiritul indicaţi­ tivităţi practice, dală în şcoa­
gricole din Lăpuşnic. Simeria, le de creştere a producţiei la pregătirea terenului pentru se­ Bircea Mică unde, pînă ieri, ilor dale de secretarul general lă, vom putea aştepta rezulta­ Cel de-al XlV-lea Congres români şi străini. La aceeaşi
Bobîlna, Geoagiu şi Aurel unitatea de suprafaţă nu au mănat, areaslă lucrare fiind nu s-a pregătit nici un hectar al partidului, tovarăşul Nicolae tele dorite, adică vom putea internaţional de studii bizan­ temă au mai fost susţinute
Vlaicu, unde s-au luat măsuri fost fructificate pe deplin nici realizată pe mal puţin de 3 000 de teren, deşi 30 de hectare Ceauşescu, în scrisoarea a- vedea cresclnd cetăţenii de tine a continuat marii în am­ numeroase comunicări.
chibzuite pentru ca sămînla de de călre întreprinderii? agri­ hectare. Intr-un timp inexpli­ sînt eliberate de culturile pre­ dresalâ comitetelor judeţene care avem nevoie — mărturi­ fiteatrele Universităţii din Bu­ Alte comunicări au fost, de
calitate sâ fie încorporată în cole de stat. Cu gradul lor de cabil, de lent se desfăşoară şi de partid, organelor şi organi­ seşte inginerul Mihai Cazacin- cureşti. asemenea, susţinute ln cadrul
teren bine pregătit şi fertili­ dotare este posibil şi necesar acţiunea de fertilizare a tere­ mergătoare. Decalaje inadmi­ zaţiilor de partid din agricul­ cu, unul dintre interlocutorii Pe agenda zilei au fost în­ temei „Societatea şi vîa(a in­
zat. demonstrează că şi în nului, suprafeţele pe care s-au sibile, însumînd cile 30-60 de tură, consiliilor populare ju­ noştri în ancheta realizată pe scrise rapoartele prezentate in telectuală în secolul al XIV-
condiţiile judeţului nostru se totodată să .aplice cele mai aplicat îngrăşăminte nedepă­ hectare între suprafeţele elibe­ deţene, comunale, direcţiilor tema educaţiei muncii ln co­ cadrul temei „Frontiere şi re­ lea“.
pot obţine recolte medii dc înaintate tehnologii de lucru şind 2 500 heclare. Este un rate şi cele pregătite se sem­ generale agricole, uniunilor muna Dobra. La noi, problema giuni de frontieră în secolele Lucrările congresului au
3 000-3 600 kg grîu la hectar. care să le situeze, prin recol­ fapt pozitiv că în fermele în­ nalează, de asemenea, la co­ creării la copii a deprinderi­ Vri-XIl (frontierele asiatice)" continuat apoi pe secţii de
tele obţinute. In fruntea tutu­ treprinderilor agricole de stal operativele agricole din Şoi- judeţene ale cooperativelor a­ lor de muncă în agricultură
Nu este lipsit do importan­ ror unităţilor agricole coope­ s-a arat mai mult de jumătate muş, Vaidei, Hârău etc. In a­ gricole de producţie, tuturor de către Helene Ahrweiller lucru.
ţă însă să arătăm că in uni­ ratiste. semenea condiţii cum altfel lucrătorilor şi specialiştilor a fost larg dezbătută in adu­ (Franţa), Z. V. Udalcova şi A. In scara aceleiaşi zile au
tăţile unde s-au ignorai ce­ din suprafaţa destinată tnsă- decît ca nesalisfăcătoarc poa­ din unităţile agricole de stat, nări ale organizaţiilor de par­ P. Kazdan (U.R.S.S.), R. M. avut loc proiecţii ale unor fil­
rinţele agrotehnice privind n- Firesc este ca, pe baza în- mintărilor de toamnă, însă la te fi apreciată oare preocupa­ ţăranilor cooperatori, în sco­ tid. Am ţinut să dezbatem a- Bartikian (U.R.S.S.), A. Per- me de scurt-metraj despre ar­
pregătirea terenului se sem­
sigurarea unui pat germinai iv văţăminlelor reieşite din expe­ pul asigurării unei baze traini­ cesl aspect pentru că nu pu­ lusi (Italia), N. Oikonomides ta românească şi viaţa lui Ni*
corespunzător, nivelul recolte­ rienţa de pînă acum, în fieca­ nalează resianţe mult prea rea consiliilor de conducere si ce producţiei viitoiire prin a­ tem, nu avem voie să fim in­ (Grecia) şi D. Obolensky (An­ colae lorga.
lor s-a situat sub aşteptări. A­ re unitate, termă si brigadă mari. a cadrelor tehnice din unită­ plicarea cu stricteţe a tehno­ diferenţi de felul în care ne glia). Pe marginea acestor ra­ Lucrările reuniunii conti­
semenea situaţii negative s-au să fie întreprinse acţiuni e­ Un demaraj bun la pregăti­ ţile respective pentru a asi­ logiilor avansate şl generali­ creştem copiii, şi, pentru că poarte au avut loc ample şi nuă.
înlîlnit la cooperativele agri­ nergice in scopul asigurării rea terenului se constată la gura o bază solidă producţiei zarea experienţei unităţilor mai sînt părinţi care înţeleg vii dezbateri la care au parti­
cole din Dineu Mare, Rîu Alb, unei temelii trainice recoltei C A.P. Romos, Foit, Bobîlna si de cereale păioase a anului agricole fruntaşe. greşit educaţia prin muncă a cipai cunoscuţi bizantinologi (Agerpres)
Holdea, Ocoliş, Nădăştia de viitoare de grîu. Cum se ma­ in alte unităţi unde s-au arat viitor ?.