Page 26 - Drumul_socialismului_1971_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 184 O MIERCURI 8 SEPTEMBRIE 1971

Dezbateri pe tem e ideologice
Carenţele ce dăinuie

Obiectivitate si combativitate
la cariera din

superficialitate de înşişi secre­ rtnd trebuie să ne educăm pi
tarii comitetelor şt organiza­ noi, apoi să facem educaţia
(Urmare din pag. 1)
ţiilor de partid. altora" — spunea Ana Herlea,
Dar problema educaţiei nu secretara comitetului de partid Brănişca trebuie
vizează numai pe membri „de de la F.C.O. Aceasta este de
du) oamenilor muncii. Numai rînd" ai organizaţiilor de par­ fapt sarcina primordială a
In acest an s-au acordat 328
sancţiuni administrative. (As- tid. Slobă preocupare pentru membrului de partid!
Fireşte, situaţia consemnată
culttnd discuţiile din cadrul ridicarea nivelului politic şi şi exemplele nu reprezintă e­ să fie înlăturate
plenarei ni s-a părut oarecum ideologic s-a manifestat chiar lementul definitoriu pentru
bizar faptul că majoritatea ca­ şl la unele cadre cu munci de
zurilor exemplificate s-au refe­ răspundere. Unii membri ai viaţa de organizaţie din Orăş-
tie, nu caracterizează ansam­
comitetului orăşenesc de par­
rit la muncitori, lucrători ele., blul muncii şi activităţii mem­ In comuna Brănişca, func­ oamenilor s-au luat unele
dar clnd a venit vorba despre tid nu au participat la adună­ ţionează o carieră de piatră măsuri; dislocarea pietrei
uite categorii — medici, cadre rile generale ale organizaţiilor brilor de partid, a oamenilor unde îşi desfăşoară activita­ din stîncă se face prin puş-
de partid dîn raza oraşului pri­
muncii. Succint am arătat ci-
didactice etc. exemplificările vind munca polîtlco-ideologică leva din frumoasele lor rezul­ tea un număr însemnat de care iar materialul se încar­
erau făcute la modul general). muncitori, majoritatea lo­ că în autobasculante cu aju­
şi cullural-educativă (!) ca de tate. Tocmai din această cau­
A$a cum a reieşit din cuvîn- pildă Leontin Popa, Nicolae ză, de pe suportul acestor e­ calnici, dintre care unii qu o torul excavatoarelor. La ca­
tul participanţilor, cauza prin­ Roşu, Maria Telman. xemple, am subliniat mai mult vechime în unitate de 15—20 riera din Brănişca configura­
cipală a carenţelor care exis­ Majoritatea participanţilor ceea ce a reliefat plenara ca de ani s-au chiar mai mult. ţia terenului nu permite ca
tă In activitatea Ideologică, de la plenară au analizat această autocritică a organizaţiei orăşe­ In ultimii ani solicitările in toate punctele de lucru
educare rezidă In faptul că u­ neşti de partid. Pentru că slaba beneficiarilor nu sporit. Sute încărcarea pietrei să se facă
nele organizaţii de partid au stare de lucruri in mod critic exigentă ce se mai manifestă şi sute de tone de piatră de cu excavatoarele şl sînt zile
şi autocritic cu mult simţ de
considerat că de acest dome­ răspundere, propunlnd măsuri uneori la primirea In partid, granit sînt expediate cu aju­ cînd piatra dislocată din stin-
niu sint datori să răspundă carenţele din munca de edu­ In secţia sculărle a Fabricii cbimlcc din Orăştle, muncitorul specialist Iile Moranclu şi frezo­ torul mijloacelor auto spre că nu poate fi nici măcar ur­
doar propagandiştii. de îmbunătăţire, acţiuni şi me­ rul Petru Dtnşoreai pregătesc matriţa unul nou produs. numeroasele puncte de lucru nită din Ioc, dor să mai fie
tode. Cu otit mai mult ne-a caţie politico-ideologică, lipsa ridicată pe braţe la o Înălţi­
Existenţa acestor stări de lu­ surprins cuvintul secretarului combativităţii, apatia în cazul ale şantierelor de drumuri
cruri şi fenomene negative comitetului orăşenesc al U.T.C., „problemelor minore" din via­ şi poduri dispersate în loca­ me de 2—2,5 metri pentru a
trebuie privită cu maximum Domlţian Brişcaş, care nu a a­ ţa de organizaţie duc, ptnă la lităţile judeţului. Salariaţii fi încărcată In maşinii De ce
de exigenţă şi răspundere. Ce mintit nimic despre educarea urmă, la apariţia acestor „um­ carierei depun eforturi stăru­ o asemenea stare dc lucruri?
măsuri au luat organizaţiile tineretului şi măsurile între­ bre" în activitatea colectivită­ itoare pentru a putea face „Nu are cine să facă puşca-
de partid atunci clnd pe lungi prinse de organizaţia U.T.C. In ţii. faţă cu cinste solicitărilor. rea pietrelor mari" — căuta
perioade se semnala prezenţa acest sens. Slaba preocupare „...Formarea unul om multi­ 1 Cu toată ambiţia şl puterea să ne motiveze un şef de e-
cursanţilor la Invâţâmîntul da în direcţia educării tineretu­ lateral pregătit, cu o concepţie de muncă a acestor minunaţi chîpă cu care am stat de vor­
partid tn procent de 70—80 la lui prin şi pentru muncă, nu­ avansată despre lume şl soci­ oameni ai stîncllor, sint peri­ bă. Oare o fi aşa de greu să
sută sau chiar mai scăzut? Ce mărul mic al tinerilor care etate, educai în spiritul patri­ S-a scurs încă un an dîn ţional o cantitate de electri­ borate în comun de călre oade insă în care ei nu reu­ se autorizeze mai mulţi arti­
măsuri s-au luat clnd unii pro­ participă la acţiuni de muncă otismului şi Internaţionalismu­ istoria execuţiei Sistemului citate egală cu cea produsă specialişti români şi iugo­ şesc să-şi realizeze aşa cum ficieri?! Desigur răspunsul
. pagandişti (Marin Mierlotu, Ni* patriotică, cazuri de indiscipli­ lui proletar, cu o (naltă mora­ hidroenergetic şi de naviga­ In 36 de ore din 1950 în toa­ slavi — au fost deosebit de îşi doresc sarcinile de plan. nu-1 aşteptăm de la şeful de
colae Clonţu, Ioachim Mura- nă în şcoală şi în producţie nu litate şl o bogată viaţă spiritu­ ţie de la Porţile de Fier. te centralele electrice din mari. Cei peste 10 000 de Dar să vedem datorilă că­ echipă, cl de la conducerea
constructori, montori şi in­
riu, Aurel lancu, loan Bistrian, pot fî remediate doar prin dis­ ală, constituie o necesitate o- Considerat pe drept anul ma­ România. De altfel, numai a­ rui fapt muncitorii de la ca­ carierei.
Radu Giurgiu, Alexandru Ko- cuţii şi luări de cuvlnt în toa­ blectlvă, o cerinţă legică a pro­ rilor premiere industriale de gregatele aflate acum In ex­ stalatori, de mineri, artifi­ riera Brănişca rămîn uneori O altă neregulă întllnilB
pronezay, loan Burcuţa şi alţii) te şedinţele după anacronica gresului societăţii socialiste şl. la Porţile luminii şi numă­ ploatare dispun de o capaci­ cieri şi navigatori, de ener- restnnţierl faţă de solicitări­ este starea nccorespunzăloa-
rătorii inverse, acest an a a­
getlcienl şi conducători auto,
tate mal mare decît cea În­
lipseau de la instruirile luna­ metodă „să profităm de orice totodată, obiectivul fundamen­ dus Intr-un stadiu final con­ sumată de hidrocentralele e­ care au lucrat aici, antre­ le beneficiarilor? Unul dintre re In care se prezintă unele
re organizate la comitetul o­ şedinţă pentru a ne lua anga­ tal al activităţii ideologice a strucţia de pe Dunăre. Sînt xistente în ţară cu doi ani naţi lntr-o impresionantă bă­ motivele serioase de care utilaje. Majoritatea mecanis­
răşenesc de partid? Nu s-a jamente". Cuvinte mari sau partidului" — arată secretarul 7 ani — 2 556 de zile — de în urmă. Ilie Mircea, Ingine­ tălie cu fluviul, cu munţii, ne-au vorbit majoritatea inter­ melor de aici sint uzate atît
putut răspunde In plenară. A­ cele de felul „vom face" şi general al partidului, tovarăşul clnd aici a fost semnat ac­ rul şef al şantierului de cu natura pentru a smulge locutorilor noştri este lipsa fizic cît şi moral. Cele trei
ceastă lipsă de combativitate, „vom drege" s-au stabilizat la Nicolae Ceauşescu. In lumina tul inaugural al celei mai montaj, care a fost prezent lumină şi putere din cursul acută de mijloace de transport. staţii de concasare a pietrei
după cîte se vede, a dus la pa­ organizaţia tineretului din O- acestui adevăr legic trebuie a- mari centrale hidroelectrice la asamblarea tuturor detali­ milenar al apei, au executat Din- 8 autobasculante, cu cî­ sînt învechite. Toate anexele
sivitatea cursanţilor la discuţii, răştie de multă vreme în faza bordală problema conştiinţei, de pe Dunăre, unitate care ilor agregatelor, ne precizea­ un mare volum de lucrări. te este dotată cariera, lucrau staţiilor sint legate in sirmă
absenţe etc., la tratarea cu bunelor Intenţii... „In, * primul a educaţiei politico-ideologice! prin puterea totală instalată ză că cel de-at 7-lea an de In acest interval el au o­ în ziua cînd am organizat sau sprijinite cu stîlpi. Pri-
ocupă un loc fruntaş In Ie­ existenţă a şantierului a în­ bligat de citeva ori Dună­ raidul (2 septembrie a.c.) vindu-le, n-ai curajul să sloi
rarhia obiectivelor de acest semnat pentru montori pu­ rea să-şi schimbe milenora-i numai 3. Restul de maşini — In preajma Iof nici măcar
clnd sint în stare de repaus!
3, deşi bune, nu funcţionau
cale, i-au barat vechiul vad
nerea în funcţiune, cu un a­
fel din lume.
ALFABETUL MUNCII cum la cea de-a 7-a aniver­ vans total de 285 zile, a pa­ şi au obligat-o să curgă pe penlru că şoferii erau : doi Neregulile ce tronează sint
Dar, să Întreprindem,
a­
desigur mai multe. Ne oprim
în concediu de odihnă, unul
tru hldroagregote şl scurta­
căi noi, durate de ei, au dat
sare a şantierului, o vizită In rea cu circa două luni a ter­ în exploatare ecluza, au înăl­ In concediu de boală ; iar do­ însă cu enumeratul lor aici,
această zonă. menului de asamblare la ul­ ţat o puternică stavilă din uă basculante pe... butuci. A- în speranţa că din parlea
monios învăţătura cu practica. la treburi gospodăreşti, deşi timul hidrogenerator. oţel şi beton ce a permis ri­ utoeamioanele defecte sint întreprinderii de cariere şi
Acasă la clţiva dintre copiii Clădirile centralelor a­
(Uim ar din pag. 1) e băiat. par ca două Imense ha­ Inscripţii dăltuite pe plăci dicarea cotelor apelor în a­ ţinute sub cerul liber. Mul­ balastiere din Braşov — foi
despre care ne vorbea învăţă­ — Păi, aşa se cuvine — răs­ monte, la nivelul necesar
toarea Dorica Chiseev, am as­ punde mama, Violeta, Noi sîn­ le. industriale. Rind pe din marmură, fixate pe stîncî, funcţionării hidrocentralei, te dintre piesele bune ale n- tutelar al acestei cariere —
cultat ecoul pe care munca îl tem la lucru. Eu lucrez şi de r(nd, porţile ce delimitează indică zonele în care s-ou ceslora au ruginit sau pur va descinde cineva la Bră-
lnte vreme, în sat erau tare are în conştiinţa celor mici. zi şi de noapte, la spital la camerele ecluzei româneşti aflat vetrele fostelor locali­ au conslruit un păiejeniş de şî simplu au... dispărut. Cu nişca penlru a analiza cu or­
puţini elevi de liceu sau stu­ Pe Dan Popovici nu l-am gă­ Uia, Cum să nu facă treburi se deschid ori se închid tăţi. Noua şosea şl calea fe­ linii electrice de înaltă ten­ o asemenea „grijă" faţă de ganele locale ce posibilităţi
denţi — adaugă Emilia Nistor, sit acasă. Era ora prînzului. gospodăreşti ? El scutură, mă­ dlnri cale liberă circulaţiei rată, In apropierea cărora un­ siune şi staţii de transforma­ mijloacele aulo nu este de sint (şî îi asigurăm că sint)
casieră la G.A P. Dar clnd ve­ — Abia a venit de la lucru, tură, şterge praful. Azi, e navale în amonte şi In aval duiesc in prezent apele la­ re care permit trimiterea mirare de ce In unele zile a­ pentru remedierea neajunsu­
neau in vacanţe, vara, mer­ de la cooperativă, şi s-a dus drept, a avut program mal în­ de axa sistemului. Peste de- cului de acumulare, ne a­ spre consumatori a energiei utobasculantele stau imobili­ rilor şi pentru a se crea
geau la sapă şl la coasă, des­ la scaldă, la plriu — îl scuză cărcat. Dimineaţă a muncit la versoarele barajului se pre­ mintesc că nu cu multă vre­ furnizate de cele cinci hidro- zate pentru o piesă măruntă muncitorilor de aici condiţii
culţi, îmbrăcaţi cum puteau, mama. grădină ta C.A.P., după ce a ling la vale şuvoaie de apă. me în urmă, la 30-50 de me­ agregate. Au creat pe Dună­ care nu costă nici măcar 7— mai bune de muncă şi de
dar munceau alături de pă­ — Toţi spun despre Dan că venit, a citit o vreme, iar pe Pe crestele sale, ca şl peste tri mal jos, se aflau căi de re un obiectiv măreţ, demn 8 lei. viaţă.
rinţi, fără să le fie ruşine. Ba e foarte harnic şi îi place să la ora două a plecat la scaldă. ecluze şl centralele electrice circulaţie ce au dispărut de zilele socialiste ce le Pentru a fi uşurată munca N. PANAITESCU
cred că era chiar o cinste pen­ muncească. Acasă vă ajută la La 3 vine să ne ajute la şopru, se întinde panglica de asfalt pentru totdeauna. Orşova, o­ trăim. Este un merit pentru
tru ei, răsplătind astfel efor­ munca din gospodărie? iar pe la 6-7 se duce cu ma­ a unei frumoase şi utile căi raşul de la confluenţa Cer- care toţi cei ce au lucrat şi
turile mari pe care părinţii lor — La noi, altfel nu se poa­ ma la clmp, după dovlecei. îi rutiere ce uneşte malurile nei cu Dunărea, unde s-a lucrează aici merită stimă şi
le făceau pentru a-I putea ţine te. Sîntem 7 în casă. Ce-am place să muncească, l-am în­ Dunării intre Gura Văii şi creat un frumos golf, dispus respect. Lor li se dot<areşle
in şcoli. Că ştiţi cît de greu face să nu ştie să lucreze ? văţat de mic, că aşa trebuie localitatea Sip din R. S. F. Iu­ in formă semicirculară, e un şi faptul că economia ţării DfiUfctEL SPRE BOGĂŢII
era altădată să al copii Ia Şi el şi ceilalţi doi băieţi mai să ne creştem copiii. Nu l-am goslavia. Constructorii şi lo­ adevărat oraş al noului. Blo­ a primii pînă la începutul
şcoli... mari — Marius şi Mircea — scutit de muncă, deşi e singu­ calnicii o numesc pe drept curile cu 5-11 niveluri, între­ lui septembrie a.c. aproape
— In zilele de practică din lucrează orice. In vacanţa de rul nostru fiu. Că fără muncă, cuvlnt „drumul prieteniei"... prinderile industriale moder­ 1 700 000 000 ItVVh energie taci cu care ne-am luai an­
această vacanţă am putut ur­ primăvară, ei au săpat şi au nu ajungi om în viaţă. Coborlm In centralfi. A dispă­ ne, gara fluvială şi cea na­ electrică, cantitale din care gajamentul să „batem” recor­
mări îndeaproape aspectul semănat grădina, acum ei o Stăm de vorbă cu învăţătoa­ rut complet platforma de mon­ vală înscrise recent în cir- circa jumătate s-a obţinut (Urmare din p o g ^ ) dul pe ţară în săparea şi be-
dragostei pentru muncă la co­ udă, o plivesc şi o îngrijesc. rea Viorica Kromek, mama taj. Inginerul de serviciu ne —cuitul fluvial Internaţional peste prevederile de plan, tonarea puţurilor, stabilit de*
pii — ne mărturiseşte învăţă­ Eu şi soţul mergem la lucru, Monlcăi. informează că cele cinci hi- toate sînt noi. iar condiţiile de navigaţie fralele meu.
toarea Dorica Chiseev, de la acasă ci o ajută pe mama Ia — Noi sîntem singure, e droagregate, din care două Eforturile ce s-au depus In prin acest sector au cunoscut — Aici mă simt bine, ală­ Iese la suprafaţă. Trece pe
Scoală generală din Dobra. Cu gospodărie. Tot ei îl ajută şi greu să ne descurcăm dacă nu de concepţie şl producţie ro­ cei 7 ani de activitate pen­ o substanţială îmbunătăţire. turi de Alexandru Costea, la sediul biroului comitetului
ci au fost recollale de la mi- pe tata la cooperativa agrico­ muncim toţi. Şi pe Nadia şi mânească, pulsează zilnic In tru materializarea proiectelor MARIN COANDA Izidor Sav, Ghprghe Balint, de partid, al cărui membru
niferma şcolii 288 kg fasole lă. I-am pus de mici să mun­ pe Monica le-am Învăţat de sistemul electroenergetic na­ de la Porţile de Fier — ela­ corespondent Agerpres Ioslf Gyorgy şi ceilalţi or- este, apoi se Îndreaptă spre
verde de tufă, 349 kg fasole cească şi acum n-am griji. mici cu munca. Le-am cerut casă. Sînt atttea de făcut şi
verde de par, 376 kg cas­ Uite, pe Marius II pregătesc întotdeauna să-şl respecte cu­ aici. „Puştiul" lui moi mare
traveţi, 868 kg ceapă, 45 să plece... în viaţă. A terminat vintul, să fie exemplu în mun­ va fi elev In acest a n !
kg ardei, varză, roşii... Munca şcoala tehnică poslliceală eloc- că şi conduită morală. Iar eu ...Există oameni printre
la minifermă a influenţat mult troencrgetică şi c repartizat m-am străduit să le fiu pildă. VĂ RĂSPUNDEM IA ÎNTREBARE minerii Văii Jiului care nu
la copii dragostea pentru mun­ la Hidroccnliala de pe Argeş. Trebuie să iubim munca, alt­ apucă să se stabilească in­
ca în agricultură, şi aici tova­ Mi-e greu să ştiu că pleacă fel ce ne-am face ? I tr-o anume exploatare mi­
răşa profesoară Elena Moise, de sub aripa părintească, dar nieră. Acum se allă la Live-
care s-a ocupat îndeaproape ce să fac ? Ducă-se, că i-a plă­ „Altfel ce ne-am face?" — Vasile Goleşiu, din Hune­ se înapoiază la sfîrşitul zilei zeni unde fac „toaleta" mi­
de minifermă, are un merit cut şi cartea şi munca. Nu ne întreabă mama Monicâl doara, ar vrea să ştie in ce de lucru, o indemnizaţie de 18 nei care, începind din anul
deosebit. Copiii au muncit în m-o face de ruşine. Nu pot Kromek. Adică ce ne-am fa­ condiţii poate fi evacuat din- lei pe zi, iar pe timpul ce de­ viitor, va scoate la lumină
vacanţă şi In cadrul coope­ gîndî că se va comporta altfel ce fără acest izvor dătător de tr-o locuinţă proprietate a sta­ păşeşte primele 30 de zile o primele tone de cărbune...
rativei agricole de producţie dcclt cum a învăţat în casă viaţă curată şi fericită, fără tului un cetăţean care nu-şi indemnizaţie lunară care nu Miine se vor afla la altă mi­
din sat. Au legat şi copilit to­ şi în şcoală. Iaca, are 21 de acea comoară de preţ, care dă plăteşte chiria la timp. va putea depăşi suma de 400 nă in construcţie. Dar pretu­
mate, au. plivit ardei iuţi şi to­ ani, dar n-am avut vorbe omului demnitate, conştiinţa In cazul cînd o familie lei lunar. tindeni, unde se găsesc, pun
despre propria sa valoare ? I
mate In seră, au stivuit ra­ cu el. Aşadar, alfabetul muncii se nu-şi achitâ timp de trei luni o fărîmă din sufletul, price­
me. Avem multe exemple de Peste drum de gospodăria învaţă în familie. Părintele e consecutiv chiria sau cota Nicolae Popa. din Călan, do­ perea şi hărnicia lor. Sint
hărnicie, de adevărată dragos­ lui Popovici, locuieşte Victor primul răspunzător în faţa so­ parte a cheltuielilor ce îi re­ reşte să-l informăm la care deschizătorii drumului spre
te pentru muncă. Dan Po- Dăneasă, colegul şi prietenul cietăţii pentru fiul său. Socie­ vin potrivit dispoziţiilor lega­ din angajaţi li se acordă con­ bogăţii.
povici, Victor Dăneasă, Lucia lui Dan. tatea noastră socialistă creea­ le, instanţa de judecată poa­ cediu suplimentar pentru con­
Tomuţa, Mariana Biro, Momea — Victoraş e dus la baie, ză posibilitatea de a ne edu­ te dispune evacuarea ei. Dacă diţii deosebite de muncă.
Kromek, Llliana Căceu, suro­ la plriu. S-a dus cu Dânuţ. ca copiii prin muncă. Şcoala in cursul procesului de eva­ Răspuns; la acei angajaţi importante realizări
rile Felicia şi Minodora Si- Dar la ora 3 vine, că trebuie continuă şi dezvoltă ceea ce cuare cei în cauză achită su­ care lucrează în condiţii vă­
moc, Viorica Furdui, Mariana să ne ajute să repnr3m şo- familia începe să sădească în­ ma datorată, instanţa poate tămătoare de muncă, deter­
Nagy, Florica Trif sînt doar prul — ne spune tatăl lndem- că în primii ani de viaţă ai respinge cererea de evacuare, minate de acţiunea unor agenţi ale unităţilor
cfţiva dintre acei pentru care nîndu-nc sâ-l aşteptăm. E în­ copilului. Şi dacă-l vom obiş­ obligîndu-1 pe pîrît la plala fizici, chimici sau biologici /
multe zile din vacanţa mare voit pînă la ora 3, Nu întîr- nui de mic cu deprinderi prac­ cheltuielilor de judecată. în condiţii grele de muncă, Ministerului
au însemnat muncă abnegală zic, că vorba-1 vorbă. Ne as­ tice, vom reuşi să-i dăruim determinate de existenţa unui
acolo unde se cerea şi apor­ culta el cînd era mic, dară- prin muncă cea mai frumoasă Vasile Anton. Hunedoara. microclimat care supune orga­ Industrel Lemnului
tul lor. Sînt copii care, cred mi-te acum, clnd înţelege! şi mai trainică educaţie pen­ Vă informăm că taxa despre nismul unui efort mărit de a­
cu, au deprins munca în fa­ Are 14 ani. tru viitorul lui şi âl societăţii Baicride de cocs ale Uzinei „Victoria* din Călan. care ne cereţi relaţii este a- daptare, precum şl cele care Bilanţul Încheiat de unităţile j
milie, care ştiu să îmbine ar­ — Am aflat că e priceput şl în care creşte. cceaşi, indiferent dacă aveţi determină o suprasolicitare fi­ : Ministerului Industriei Lemnu- |
; Iul pc primele opt luni ale a- j
sau nu copii. zică sau neuropsihlcâ | In con­ : nulul Indică o depăşire cu 413 J
diţii periculoase de muncă,, ; milioane Iei a planului pro- }
Vasile Gheţeluş, Hunedoa­ caracterizate printr-un risc de ; ducţlcl globale. Colectivele f
sectoarele J
• combinatelor din
ra. Stntem de acord şi vă accidentare sau îmbolnăvire. Industriei lemnului, celulozei j
sl htrtlcl au realizat peste pla­
Exigenţe şi... exigenţe în oScâtuireo p!anu- aşteptăm cu veşti. Emanoll Taurii, Hunedoara. de produ.se, printre caro 55 000
nul la zl. Importante cantltăti
mc cherestea, 138 000 mp fur­
loan Gh. Creţii, din Hune­
mp
nire, mai mult de € DOO
doara, ar vrea să afle de ce Nu se consideră vechime în parchete, mobilă In valoare de
despre care
muncă perioada
drepturi se bucură angajatul ne-ati relatat în scrisoare. aproape 70 milioane lei, circa
2 S00 tone hlrlle.
In
acelaşi
riSor de activitate ale căminelor culturaie care este detaşat la o distan­ Nicolae Almăşan, Veţel. Da, timp, ca urmare a vatorlflcA-
rli mal buno pe plata externă
in
ţă
mai mare de 10 km
a produselor şi n devansării u ­
cazul că arfe un salariu de ba­ s-a procedat legal. nor contracte, prevederile pla­
nului la export nu fost depă­
şite cu M la sută.
ză de 1 250 lei. In ceea ce priveşte planul
Programul elaborat de tova­ al partidului, la consfătuirea Nu aceleaşi calităţi întru­ se activităţi social-utile. Clnd- Leon Crişan. Alba. La re­ do investiţii pc primele R luni,
răşul Nicolae Ceauşescu, pri­ de lucru a activului de partid neşte planul căminului cultural e posibil ca un activist cultu­ Angajaţilor care sînt detaşaţi dacţia ziarului „Unirea" se gă­ acesta a fost îndeplinit In pro­
vind îmbunătăţirea activităţii din domeniul ideologiei s-au din Gurasada (director — A- va, brigada artistică de agita­ ral să nu găsească citeva lu­ în unităţi ce se allă Ia o dis­ sesc tn colecţie toate ziarele porţie dc 107.8 la sulă.
Valoarea beneficiilor supli­
poliltico-ideologice, de educare prevăzut: un simpozion „Co­ lexandrlna Brlnda). In afară ţie de aici aducea o contribu­ cruri inedite, să nu pornească tanţă mai mare de 20 km* In mentare obţinute numai În 7
marj^st-leninistă a membrilor ordonatele politicii partidului ţie in această direcţie. in organizarea unor acţiuni de afara perimetrului localităţii, centrale, majoritatea ziarelor luni do unităţile din aceste
de partid, a tuluror oamenilor şl statului nostru" | o masă ro­ de prezentarea utilă a unor In activitatea de viitor a că­ la nişte realităţi ale satului judeţene, inclusiv cotidianul sectoare depăşeşte suma de 100
muncii ne arată cu claritate tundă „Comuna Ilia la cotele documente de partid şi de în­ minului cultural e necesar să care sînt tot mai pregnante in unde se află sediul unităţii la nostru. milioane - lei.
deosebită căile de înlăturare anului 1972" | o seară dedicată trebări şi răspunsuri privind fie incluse şi acţiuni care să zilele noastre? Practica a de­ care lucrează în mod obişnuit, (Agerpres)
a unor lipsuri, deficienţe şi tinerilor mecanici agricoli. în Statutul U.T.C., celelalte acţi­ vizeze In mai mare mă- - monstrat că un director de ti se acordă, In cazul clnd nu N. PANAIT
neajunsuri ce frlnează mersul cadrul căreia se va ţine expu­ uni prevăzute vizează doar un sură îmbogăţirea cunoştin­ cămin cultural, legat de satul
înainte al societăţii noastre. nerea „Toate forţele pentru superficial scop informativ. ţelor teoretice ale coopera­ în care îşi desfăşoară activita­
Acesta constituie un îndreptar desfăşurarea campaniei de Intre acestea se numără : torilor, să le lege de prac­ tea, de oameni, pe baza studi­
de nădejde şi pentru activiştii toamnă In bune condiţiuni" j curiozităţi geografice „Ce sini tică, promovtnd etica profesio­ erii tradiţiei şi înnoirilor in for­
culturali, care au datoria să o joie a tineretului unde va fi eclipsele?", seară de proiecţii nală socialistă, disciplina in me specific locale, găseşte as­
facă din aşezămintele în care abordată tema „Comportarea „Producerea trăsnetului şl a muncă, spiritul colectivist. pecte interesante, dînd cîmp
lucrează sau pe care le conduc in societate şi la locul de tunetului". Acestea ar fi pulul Pentru aceasta trebuie însă ţi­ liber imaginaţiei creatoare
focare puternice de educare muncă" ; expunerea „Cum pu­ trece foarte bine în sarcina nută o permanentă legătură colective şi personale. Numai
politică In spiritul moralei co­ tem deveni buni conducători brigăzii ştiinţifice existenţe şi cu consiliul de conducere al lipsa de interes pentru afir­
muniste, de culturalizare a ma­ auto". Programul e completat care şi-a propus o ieşire In C.A.P. Se impune, în acelaşi marea originală a aşezămin-
satul Vica. Pentru tineret, doar
selor. cu o deplasare a brigăzii şti­ un concurs de recitări consi­ timp, invitarea unor oameni lului de cultură poate duce la
Pentru a vedea In ce măsu­ inţifice în satul Dumbrăviţa, o derăm că e prea puţin. O sin­ cu funcţii de răspundere tn plafonare, la resemnare, la ru­
tină, ceea ce are ca efect în­
localitate, cadre didactice, cu­
ră prind viaţă aceste dezide­ călătorie pe hartă, simpozionul gură acţiune „Ce trebuie să noscători ai realităţilor satului depărtarea oamenilor de că­
rate am consultat planurile de „50 de ani de Ia luptele din ştim despre creşterea tauri­ care să expună oamenilor te­ min.
activitate pe luna septembrie Dealul Spirii", prezentări de nelor?", care va fi organizată me „la zi" din viaţa şi munca
ale cttorva cămine culturale: carte şî film, programe artisti­ la Cîmpuri Surduc, „caută" să celor în mijlocul cărora tră­ Considerăm absolut necesa­
Ilia, Gurasada şi Hărău. O pri­ ce. Unui astfel de plan, in ge­ contribuie la sporirea gradului iesc. ră intervenţia Comitetului ju­
mă constatare: acţiunile cu neral cuprinzător şi variat, era de cunoştinţe agricole ale ţă­ Programul de activitate al deţean pentru cultură şi artă
un pronunţat spirit partinic, necesar să i se adauge şi ac­ ranilor cooperatori. Din lectu­ căminului cultural din Hărău în vederea înlăturării lipsuri­
combativitate revoluţionară, ce ţiuni care să vină In sprijinul ra programului se evidenţiază (director — Simion Filimon) e lor semnalate ce se manifestă
vizează afirmarea bunului înfăptuirii obiectivelor econo­ cu certitudine că nu se cunosc o mostră de ceea ce n-ar tre­ în alcătuirea planurilor de ac­
gust, a unei comportări civili­ mice ale cooperativei agricole îndeajuns preferinţele oameni­ bui să fie un plan după care tivitate ale unor cămine cul­
zate diferă de Ia plan la plan. din localitate, popularizării ex­ lor din comună, ale tinerilor să te ghidezi în muncă pe du­ turale. Mai multă exigenţă tre­
Iată, concret, ce cuprind aces­ perienţei înaintate, apărării în special ,* In activitatea cul­ rata unei luni Intr-o instituţie buie să manifeste In acelaşi
te planuri. avutului obştesc, creării unei turală nu se investighează mo­ cullural-educativă. Cele citeva timp şi comitetele comunale
La Ilia (director — Bujorel atitudini combative faţă de cei dalităţi noi, diferenţiate, adre­ acţiuni notate sint şablonar­ de partid, care au obligaţia să
Marcu) au fost incluse un nu­ care absentează de la lucru. sate formării conştiinţei socia­ de : o informare politică (fără analizeze temeinic utilitatea
măr însemnat de acţiuni cu un Intr-un astfel de context se im­ liste a membrilor colectivită­ temă?), consultaţia „Cultura fiecărei acţiuni preconizate şî
pune înfiinţarea unei brigăzi legumelor — mijloc important numai In măsura în care aces­
pronunţat caracter educaţio­ ţii, stabilirea unei colaborări
artislicc de agitaţie, nle cărei permanente cu organizaţia de venituri în C.A.P.", confe­ tea răspund scopului urmărit
nal. După prelucrarea ex­ programe să fie mereu pe „fa­ U.T.C. In prea mîcâ măsură rinţa „Ce ştim despre univers", să aprobe organizarea lor la
punerii tovarăşului Nicolae ză", abordînd diverse aspecte sint oglindite realizările, par­ „Participarea României la coo­ nivelul localităţii.
Ceauşescu, secrelarul general social-economice. ticiparea cetăţenilor la diver­ perarea internaţională". Cum M. 0ODEA