Page 28 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 28
’TSCTTBrVSSBS
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 184 • MIERCURI 8 SEPTEMBRIE 1971
Schimb de scrisori intre Dezbaterile sesiunii } ' ' ___
Willy Brandt şi Alexei Kosîghin Consiliului U.N.C.T.A.D.! C TTO
S r
privind acordul asupra GENEVA 7 (Agerpres). — ii
La propunerea ţârilor în curs
Berlinului occidental de dezvoltare, pe ordinea dc C a t a s t r o f a aeriana v. ^
zi a celei de-a Xl a sesiuni a
Consiliului U.N.C.T.A.D. s-a Un avion de pasageri »
MOSCOVA 7 (Agcrprcs). — Guvernul sovietic împărtă inclus un punct suplimentar „BAC 1-11", apurfinind J
Agenţia TASS informează că şeşte deplin părerea exprimată intitulat : „Implicaţiile situa (‘ompaniei ,.Pau tnternaiio- \
intre cancelarul R.F. a Germa de Willy Brandt, că acordul ţiei monetare actuale asupra nai", zburind spre Malaga l
niei, VVjtly Brandt. şi preşe cvadriparlil privitor la Berlinul comerţului internaţional şi a (Spania), s-a prăbuşii la ci- '
dintele Consiliului de Minişlri occidental reprezintă un pas dezvoltăm, in special a ţări leva mniwte după decolare, \
al U.R.S.S., Alexei Kosîghin, important pe calea spre mic lor In curs de dezvoltare". la 35 km nord dc Hamburg. I
a avut loc un schimb de scri şorarea încordării în Europa In cursul dezbaterilor con Pilotul a încercat să aleii- /
sori in legătură cu acordul — se spune în scrisoarea de sacrate acestui punct, au luat zeze forfat pe autostrada \
cvadriparlil asupra Berlinului răspuns a lui Alexei Kosîghin. cuvintul, printre alţii, repre Hamburg-Kiel, dar acrona- i
occidental In scrisoarea sa, Uniunea Sovietică a făcut tot zentanţii Ghanei, Franţei, va s-n ciocnit dc un pod şi i
cancelarul Willy Brandl ca posibilul pentru a se ajunge U.RSS., Iugoslaviei, Iranului, a luat foc Potrivit ultime- i
racterizează acordul cvadri- la un acord menit să însănă Pakistanului, Algeriei, Bulga lor informafii, din cei 121 \
partit drept un pas important toşească atmosfera în Berlinul riei, Argentinei, Republicii de. pasageri, 30 şi-au pier- i
pe calea spre reducerea încor occidental şi să excludă apa Chile, Gualemalei, precum şi dut viata. Un mare număr *
dării în Europa. Guvernul fe riţia unor complicaţii şi fric reprezentantul Fondului Monc- cu, a subliniat preocupările pe </** persoane au fost grâu \
deral, se spune in scrisoare, ţiuni in această regiune. lar Internaţional. care le suscită actuala inslabi- ( ^ rănile, fiind transportate la i
litote monetară, din ţările oc- \ spital Ministrul Iran spor- *
este anima* de holăriren de a Preşedintele Consiliului de Majoritatea vorbitorilor au de |ări occidentale şi au sub- ’
face tot ce depinde de el pen Minişlri al U.R.S S. arată, de exprimat îngrijorarea fală de liniai repercusiunile cri/ci n- \ tunior al K./\ a Germaniei \
cidentale, datorită
prejudicii- \
tru a încheia cu succes tra asemenea, că guvernul sovie actuala criză monetară inter- supra economiei ţărilor lor, ( a ordonat deschiderea u- i
lor pe care le poale aduce co-
tativele cu R D. Germană, pre tic salută inten(ia guvernului care nu sint cu nimic respon- . t nei anchete pentru eluci
mertuluj exterior şi dezvoltării
văzute Sn acord R.F. a Germaniei de a încheia occidentală. subliniind necesi sabile de situaţia creată Ei au * i darea cauzelor catastrofei. \
solicitat guvernului S.U.A. să ^
Willy Brandt acordă o înaltă cu succes convorbirile pe care tatea de a se găsi soluţii pen economice a majorităţii ţârilor :
de , Fuziune „P A N A M " — '
excepteze lărlle în curs
preţuire aportului guvernului urmează să le aibă cu guver tru a se evita dezorganizarea lumii El a sprijinit cerinţa ca '
dezvoltare de la aplicarea su- *
sovietic, care, potrivit declara nul R.D. Germane, care a de comerţului internaţional prataxei de 10 la şutii asupra ţ \ „T.W .A."?
reglementarea viitoare a siste-
ţiei cancelarului federal, va aducă aportul în realizarea a Lucrările Comitetului pentru dezarmare de la Geneva Reprezentanţii ţărilor In importurilor şi au insistat a i ţ
clarat deja că este gala să-şi
mului monelar
internalion.il
permite continuarea acelei po supra necesităţii ca orice rc ’ Se afirmă că o cventua- i
litici care şi-a găsit expresia cordului corespunzător cu R.F. curs de dezvoltare au criticat să se realizeze cu participa rea ^ lă fuziune a companiilor
formă a actualului sislem mo \
In tratatul încheiat de U R S.S. In favoarea încheierii neîntîr- ţele economice si sociale ale tendinţa ce se conturează ca tuturor ţărilor interesate, ti- t aeriene „Pan American )
nelar occidental să ia pe de- i
şi R.F. a Germaniei în august a Germaniei şi cu Senatul Ber GENEVA .7. — Trimisul spe ziale a unui acord de inter cursei înarmărilor şi efeclele problemele monetare să fie plin în consideraţie probleme- . i World Airways" şi „Trans i
nîndu-se seama de interesele
1970. linului occidental. cial Agerpres. Corneliu Vlad, rezolvate de un grup restrins le si dificultăţile cu care sini \ World Airlines", care va .)
transmite : In şedinţa de marţi zicere completă a experienţe ei profund dăunătoare asupra lor legitime. permite crearea unui „su- l
a Comitetului pentru dezar lor nucleare, inclusiv in me păcii şi securităţii mondiale", confruntate aceste lări. I pergiganlH in industria ^
Luînd cuvintul. şeful dele- l
Tîrgul internaţional de la Leipzig mare de la Geneva au luat cu- diul subteran. iniţială de România la sesiu gatiei române, Mircea Petres- . transporturilor aeriene din l
nea a 25-a a Adunării Gene-
vinlul reprezentanţii Argenti
Statele Unite, ar putea fi ’
★
nei, Braziliei şi U R.S.S., pre GENEVA 7. — Trimisul spe role a O.N U La elaborarea Conferinţa acceptată de Administrat ie, ^
Personalităţi din România s-au cum şi secretarul de stat pen cial Agerpres, Corneliu Vlad, raportului au participat oa * deşi ar contraveni spiritu- l
meni de şliinlă din 14 ţâri. în
antitrust". '
tru afaceri externe al Canadei,
lui „legislaţiei
aflat în vizită la Geneva. De transmite : La Geneva s-au în tre care şi Gheorghe Dolqu. Uniunii interparlamentare Cercurile financiare amari- \
cheiat lucrările grupului
dc
întîlnit cu reprezentanţi ai vieţii legaşi Argentinei şi Braziliei experţi consultanţi, numiţi de membru al Academiei de şliin- cane nu au fost surprinse k
te sociale şi politice din Repu
dc un atare proiect şi de
nu făcui cunoscut că guverne
le lor au semnat la 3 septem secretarul general al O.N.U., blica Socialistă România. Ra PARIS 7. — Corespondentul europeană „va constitui o *- ^ stabilirea unor convorbiri »
economice din R. D. Germană brie, în capitalele celor trei care au pregătit raportul pri portul va fi transmis spre a Agerpres, Paul Diaconescu, tapă esenţială către o Europă l cu „exploratorii". Grava ţ
state depozitare, tratatul pri vind consecinţele economice probare secretarului general transmite : Lucrările celei de-a în cate fiecare naţiune va pu criză financiară care tra- .
BERLIN 7 — Corespondentul şini de prelucrare din R.D.G.. vind interzicerea amplasării şi sociale ale cursei înarmări al O.N.U., U Thant, urmind să 59-a conferinţe a Uniunii In tea să-şi facă auzită vocea sa \ t'crsează transporturile ac- *
Agerpres, Ştefan Deju, trans dr. Rudi Georgi, s-a îniilnitcu de arme de nimicire în masă lor şi cheltuielilor militare. A fie prezentat spre dezbatere terparlamentare au conlinuat proprie". Şeful diplomaţiei l rime americane — a căror y
mite : Personalităţi din Repu adjunctul ministrului indus pe teritoriile submarine. cest document a fost elaborat celei de-a 2G-a Sesiuni a Adu luni, la Palatul Bnurbon, cu franceze a apreciat că „men- , exploatare, a fost deficitară .
blica Socialistă România care triei constructoare de maşini Conducătorul delegaţiei in baza rezoluţiei „Consecin nării Generale a O.N.U. dezbaterea punctului intitulat: tinerea păcii este prima con- l in 1970, aşa cum, fără in- •
se află ia Leipzig cu ocazia din tara noastră, Mihai Marii- U.RSS., A Roşcin, s-a pro „Probleme referitoare la al di|ie penlru dezvoltarea ar- i (loială, va continua să fie ^
Tîrgului internaţional au avut nescu, tema discuţiilor con- nunţai. în expunerea sa, pen doilea deceniu al dezvoltării". monioasă a statelor". El a a- , şi in 1971 — conduce ine- i
înlîlniri cu reprezentanţi ai stituind-o specializarea şi coo tru interzicerea experienţelor Miniştrii de externe din cele cinci ţâri nordice Abnrdind unele nspecle ale rlăuqal < S : „Reluzut oricărei i viiubil la studierea mijloa- *
întărire a pozifii- '
celor dc
vieţii economice din R.D. Ger perarea |n domeniul construc nucleare submarine şi in fa i * politicii externe a Franţei, mi- hegemonii este cea mai bună ^ lor lor. \
mană Astfel, ministrul indus- ţiilor de maşini între Repu voarea încheierii unui tratat vor sprijini restabilirea drepturilor nisliul afacerilor externe. contribuţie pe care o iară o .
Iriei chimice. Mihail Florescu, blica Socialistă România şi in malerie, pe baza mijloace Maurice Sthumann, a expri poate aduce la crearea unei * Haine pentru
a avut o întrevedere cu minis Republica Democrală Germa lor de control naţionale. Cu mat. intre altele, opinia că o veritabile comunităţi interna- ^
trul industriei chimico a R.D.G., nă. acelaşi prilej, el a adus la cu- R. P. Chineze la 0. N. U. conferinţă pentru securitatea lionale". ^ m etalurgisti ^
Gunlher Wyschofsky, cu oare O convorbire prietenească a noşlinla conferinţei o declara
Firma „Gelaco", din An- li
prilej au fost discutate pro avut Ioc şi Intre ministrul eco ţie n guvernului R.D Germane COPENHAGA 7 (Agerpres). Sînlem cu totii de acord --------------------------------- I g'ia, a început să producă
bleme privind adîncirea pe nomiei externe a R.D.G., privitoare la problemele dezar — Miniştrii de externe din ca Republica Populară Chine \ o ţesătură rezistentă la foc,
mai departe a colaborării din mării şi limitării cursei înar cele cinci ţări nordice — Da ză să-şi ocupe locul ce-i revi \ utilă pentru confecţionarea
tre cele două ţâri Sn acest do Horst Solie, şi Ing. Mircea mărilor. nemarca, Norvegia, Finlanda. ne în această organizaţie mon Reforma agrară din Peru costumelor de proiecţie a
sfîrşi-
Suedia şi
Islanda — reuniţi
dială — a declarat, la
meniu. Bâdicâ, secretar general în Şeful diplomaţiei canadiene. la Copenhago penlru a exami lul reuniunii, ministrul de ex \ mctalurgişli/or care lucrea
Ministrul construcliilor de Ministerul Comerţului Exte Mi(chelI Sharp, a rostit o a- na unele probleme internaţio terne danez, Poul Harlling. \ ză în apropierea metalelor
mijloace de transport şi ma- rior al României. locutiune în care s-a declarat nale, au hotărit să sprijine, in Pe de allă parte, cei cinci LIMA 7 (Agerpres). — Mi cadrul măsurilor dc aplicare a i încinse. Ţesătura este con
pură,
nistrul peruan a) agriculturii.
relormei agrare Societatea in- .* fecţionată din lină
cadrul apropiatei sesiuni a A minişlri ai ţărilor nordice au Enrique Valdez, a inmînat, în dude opt comunităţi şi este ) ţesută in mod deosebit, şi
dunării Generale a Naţiunilor precizat că vor susţine candi cadrul unei ceremonii, docu una dintre cele mai bine or- l este capabilă sn reziste in
misiile muncitoreşti, socotite Unite, restabilirea drepturilor datura ambasadorului finlan mentele de proprietate unui gani/.ate lerme agrozootehnice / contact cu otelul încins la
de aulorilălile spaniole or legitime ale Republicii Popu număr de peste 5 000 de ţă din tară. ) temperatura de 1 fi50°C. In \
PARIS. — In cadrul lare Chineze la O.N.U. dez, Max Jacobson, pentru
In cadrul altei
ceremonii, l comparaţie, cu imbrăcămin- 4
j unul festival Internaţlo- ganizaţii sindicale ilegale. funclia de secretar genera) al rani, asupra unor terenuri si- ministru) peiuan al agricutlu-
Corpacan-
tea obişnuită
luale în regiunea
protectoare, *
j nai care se desfăşoară TEL AVI V. — Gerhard O.N.U,, in cazul In care iii a înminat, de asemenea. 1 din azbest, noua fesătură \
tn aceste zile la Dljon. Schroeder, preşedintele Co cha. In circa 200 km est de titlurile de proprielale unui ţ este mai elastică şi mai u- \
formaţia artistică „Cliîn- mitetului ponlru alacerlle Peru va stabili relaţii U Thant işi va menţine hotă- Lima. Noii posesori stnI orga număr de peste 3 000 de |ă- i şoară. .
I dia" din Ploieşti s-a externe al Bundcstagului rirea sa de a se retrage din a nizaţi înlr-o societate coope răni, constituiţi într-o societa- >
i bucurat de aprecieri e vest-german. a sosit într-o diplomatice cest post. ratistă agricolă, constituită în te agricolă
! logtoaae din partea pu vlzllă Ia Tel Aviv. la invita
blicului şl a presei. în ţia guvernului Israeljan. El cu R. P. Chineză
urma unui şir de spec va avea convorbiri cu pre
tacole prezentate in americane „A.F.L.—C.I.O." a mierul Golda Meir, cu minis LIMA 7 (Agerpres). — „Am te prefabricate din beton ar
j mai multe localităţi din reafirmai opoziţia sa fa|ă dc trul de externe, Abba Ebnn, hotărit să slabilim relaţii di mai. ceea ce va permite o
l provincia Bourgogne. La măsurile economice anunţate şi cu alte oficialităţi de la plomatice cu R.P. Chineză" — Turnătoria din Ihtiman execuţie rapidă şi econo
| un concurs ce a avui recent de preşedintele Nlvon. Tel Aviv. în probleme pri a anunţai într-o conferinţă de micoasă.
| loc la Palatul Congrese- El a cerut Congresului să vind sîtualia din Orientul A* presă ministrul de externe pe Noul in concepţia uzinei
J lor din Dijon. nrlişlîi respingă propunerile fiscale propial şî alte subiecte de ruan, Edgardo Mercado Jar- constă în faptul că. penlru
| români au obţinut „Co- j cuprinse în programul anun interes mutual. rin. Aproape că nu există oraş indreaplâ spre Plovdiv, şan Nu esle posibil să vorbesc prima oară in Bulgaria, se
i lierul de bronz". ţat de preşedinte la 15 au Poli ivit agenţiei U.P.I., care din R.P. Bulgaria în care să tierul se vede, în aceste zile, despre toate cele f>0 de n- voi folosi in turnătoriile de
gust, apreciind că ele sini BELGRAD. — Preşedintele liansmite ştirea, ministrul pe nu se desfăşoare o activita ca ţn palmă, deşi suprafaţa biective ale şantierului marii fontă cuploare electrice cu
„tn favoarea marilor socie- RS.F. Iugoslavia, foslp Broz ruan a relevat. tolodată, că te a industriei constructoare lui numără mai bine de 40 turnătorii de fontă, deşi lie- induc|ie. Această soluţie nu
posibil şi probabil ca
„este
BELGRAD. — la Belgrad a lă|i şi împotriva muncitori Tlto. a primii la Zagreb pe Peru să întreprindă aceaslă de maşini. Aslăz.i. construc de hexlaie. Cum obişnuiesc care din ele îşi are însemnă va necesita, la topirea fon
sosit intr-o vizită preşedinte lor, contribuabililor şi Inte noul ambasador extraordinar acţiune diplomatică înainte de ţiile de maşini asigură circa să spună, în asemenea si tatea sa In realizarea celor tei, cocsul, atit de deficitar,
le P.C. din Spania. Dolores resului public-. şl plenipotenţiar al R.P. Al începerea sesiunii Adunării 20 la sută din producţia in tuaţii (onstruclorii, şantie 02 000 de tone de produse iar produsele turnate vor li
Ibarrurl. inlormează agenţia bania, Dlmllhar Lamanl, ra Generale a O.N.U.". El a a- dustrială a tării, avind per rul se află la cota lui de în turnate, cîl prevăd proiectan de mai hună calitate, coefi
Taniug. PARIS. — La Paris a sosii re i-a prezentat scrisorile de rlăugat .* „Am hotărit, de ase spective, in actualul cincinal cepui. In foarte multe punc ţii de la institutul „Mnş- cientul de rebut fiind cu
tn(r-o vlzllă de răspuns ma acreditare — informează a- (1971-1975). prin dublarea te ale şantierului, construc- eleclroproiect", din Solia. mult diminuat.
reşalul de aviaţie Pavel Ku- menea, să votăm pentru resta producţiei, conform prevede
ULAN-B ATOR. — Guver tahov, comandantul suprem gentia Taniug. bilirea locului Chinei popu rilor, să-şi sporească sub Esle drept, n-am văzul la
nele R.P. Mongole şl Argen al Eor|elor aeriene mllilare La primire a fost de fată lare in cadrul Naţiunilor Uni stanţial aceaslă pondere. In Ihliman cum se toarnă fon
tinei au căzut de acord să ale U.R.S.S., cu o escadrilă secretarul federal pentru a- te". acest scop, o bună parte a ta. Spectacolul şarjelor de
stabilească relaţii diploma de avioane de vînătoare facerîle externe, Mirko Te* celor 20-21 de miliarde de fontă turnată în formele gi
tice şi să facă schimb de re „Mig-21" — anun|ă agenţia pavat. leva, prevăzute a fi investi Din tarile socialiste gant ale baliurilor de maşini
prezentanţi diplomatici la TASS. FOTBAL Programul jocu te din fondurile centralizate aşthieloare va puica fi vi
nivel de ambasadori, inlor MOSCOVA. — Alcxcl Ko- rilor echipei României din ale statului, au lost orienta zionat în anii următori. In
mează ziarul „Unen‘\ schimb, am pulul asista la
MADRID. — Un tribunal sighin. preşedintele Consi le spre „inima" industriei şî lot atU de spectaculoasele
din Madrid a condamnai la liului de Minişlri al U R.S.S.. preliminariile campionatu a întregii economii bulgare : lorii se indreaplâ spre cota pentru anul 1975. Mai jnult
NEW YORK. — Cartierele închisoare, pe o perioadă în va face o vizită oficială în lui mondial spre industria construcţiilor negativă maximă, sâpînd de chiar : ei au de gind să spo „şarje" în timpul turnării be
populaţiei dc culoare ale o- delungată, un grup de mun- Canada in a doua jumătate de maşini. Aslfel, celor 440 zor fundaţia viitoarelor con rească aceaslă cnpacilalc tonului la fundaţia corpului
raşulul Jacksonvlllc au lost cllorl din Barcelona. După a lunii octombrie, la învila- BERLIN 7 (Agerpres). — Cu de uzine şi întreprinderi ac strucţii. de clădiri ale secliilor auxi
puse, mar|l. sub stare de cum scrie ziarul „Nuevo |ia premierului canadian, prilejul unei şedinţe, reprezen tuale ale acesteia li se vor O impresionantă cavitate pină la 90 000 tone pe nn. liare, unde, în anul 1972, o
unul din 60 merită,
Despre
urgentă, ca urmare* a incî- Diario", acuzaţii sini „învi Pierre Eiliott Trudeau — in tanţi aî federaţiilor de fot adăuga noi unităţi, între ca se deschide în zona denumi lotuşi, să dau cîteva amă sută dc * maşini-unelle vor
denlelor rasiale din cursul nuiţi" de apartenenţa la co formează agenţia TASS. bal din România, R.D. Germa re Uzina pentru aparatură de tă aici „Secţia bazelor unifi nunte. Şi am să mă opresc executa prima lor rota|ie.
nopţii precpdenle, declanşa nă şi Finlanda au stabilit la radio-locaţic din Vama, U cate". Conform graficului, la secţia de bază a uzinei : Iar succesele constructorilor
te de intervenţia unei patru Berlin programul jocurilor se zina pentru electrocare din noua secţie. cu două sub turnătoria înregistrate în aceste zile,
le de politie împotriva unui riei respective din cadrul pre Lom, Uzina pentru aparate soluri, va trebui terminală Fn spatiile celor două sec care preced aniversarea ce
grup de tineri de culoare. SANTIAGO DE CHILE. — La Santiago de Chile a liminariilor campionatului mon radio din Tîrnovo, uzinele de încă în acest an, înainte de ţii ale turnătoriei propriu- lor 27 de ani de la elibera
In cursul incidentelor au fost fost organizat un mlltng consacrat celei de-a 39-a ani dial. maşini-unelle din Haskovo a cădea prima zăpadă. Esle zise, una penlru gabarite rea ţării, la creşterea ritmu
arestate, potrivit datelor ofi versări a Uniunii Tinerelului Comunist din Chile. Iată dalele cînd se vor des şi Sliven, Uzina de tractoare de înţeles graba conslructo- mici — cu greutatea piese lui de lurnare a acestor
ciale. cel pulin 25 de per Lulnd cuvintul, cu acest prilej, secietarul general a) făşura partidele : 20 septem din Karlovo, ca şi cele două rilor care vor să-şi creeze lor turnale cuprinsă între 20 „şarje fără seîntei” sint me
nite să apropie ziua cînd uzi
soane. brie 1972 Finlanda—România ; mari uzine pentru turnarea
C.C. al P.C. din Chile. Luis Corvalan. a evidenţia! ro front de lucru la monlarea kg şi o lonă — şi alta pen na „Slankolil" de lingă Ihti
lul important şi contribuţia de seamă a tinerelului co 27 mai 1973 România—R.D. fontei din oraşele Ihliman şi utilajelor tn perioada lunilor tru gabarite mari — de la 1 man va livra economiei bul
WASHINGTON. — tntr o Germană; 2f> septembrie 1973 Vra|a. friguroase de iarnă. La a- la 20 de tone — se vor ela gare prima piesă turnată.
alocuţiune rostită la 6 sep munist în obţinerea victoriei Frontului Unităţii Popu R.D. Germană—România ; 14 Am vizilat şantierul turnă censlă secţie urmează să se bora corpuri de turnare pen
lare, în cadrul alegerilor prezidenţiale de anul trecut.
tembrie Georqe Mcany. pre octombrie 1973 România^Fin- toriei de lingă orăşelul Ihti pregătească materialele de tru maşini pentru aşchierea Corespondentul Agerpres
Janda Urmează să fie stabili man Situat la 50 kilometri bază şi auxiliare penlru ela metalelor. Construcţia hale
şedintele centralei sindicale la Sofia
te, în zilele următoare. şi de Sofia, pe şoseaua ce se borarea şarjelor de fontă. lor se realizează din elemen CONSTANTIN AMARIJEI
meciurile cu echipa Albaniei.
Evoluţia staţiei automate
sovietice „Luna-18“
\ MOSCOVA 7 (Agerpres) — zborului, a fost efectuată o
! Staţia automată sovietică Irlnare. în urma căreia staţia j
: „Luna-I8", lansată in U R.S.S. s-a plasat pe o orbită cir- j
: la 2 septembrie, s-a plasat cumlunară avind următorii j
; pe o orbită sclenocentrică parametri : altitudinea fată |
î circulară, informează agenţia de suprafaţa selenară — 100 j
! TASS. kilometri, înclinarea orbitei j
j In cursul zborului pe ira- faţă de planul Ecuatorului Iu- j
i seul Pămînt-Lună. au lost nar — 35 grade, perioada de |
S realizate cu staţia 29 de şc- rotaţie în jurul Lunii — o
j dinţe de legătură, in timpul oră şi 59 de minute.
i cărora au fost calculaţi pa* Centrul de legături cosmi
j rametrii traiectoriei zborului ce la mare distantă menţi
J şi a fost verilicată funcţio- ne o legătură radio perma
! narea sistemelor de bord. nentă cu staţia „Luna-iB". \
j Penlru asigurarea ajungerii Conform informaţiilor primi- i
j staţiei In punctul prevăzul te pe cale telemelrică, apa- '
| al spaţiului din preajma Lu- ralura de la bordul statici j
! nii, in zilele de 4 şi 6 sep- funcţionează normal. Datele ;
. lembrie au fost execulale co- furnizate de slatie sint pre- !
j recţii ale traiectoriei de
zbor. lucrate la Centrul dc coordo- j
La 7 septembrie, în timpul nare şi calcul. j
C O N T R A S T E B O L IV IE N E . — D rea p ta : o stradă centrală din La P a z, cu $asclc sp aţioase, spaţii verzi şt clăd iri m oderne. S lln g a : un cătu n al In dien ilor, la perife rlllc La P a z-u lu i.
Redacţia fii administraţia zla rulul i Deva, «tr. Dr. P. Orozo, or. 33. (Telefoane or. I 23 17 sl 8 13 88. (ElDarul i întreprinderea oollgraflcfl Deva.