Page 29 - Drumul_socialismului_1971_09

PROLETARI D IN TO A T E ŢĂ R ILE , U N IŢ I-V A !

6 efu l echip ei (le turnfllorl al cilin d rilo r pentru lam in oare, c o ­
ANUL XXIII. Nr. 5 185 JOI 9 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI tlg lu l doblndlt de U zin a „V ic to ria" CA lan.
m u n istu l Sab in D au , în scrie zii nlc noi fapte rem arcab ile la preş
F o to : V . O N O IU

Scrisoarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Lucrările Congresului infernaflonal
de studii bizantine

către lucrătorii de pe ogoare-un puternic stimu- Miercuri au continuat la Si O. I. Podobedova (Mosco­
Bucureşti lucrările celui de-al va) au prezentat rapoarte pe
XlV-lea Congres internaţional tema „Arta profană a Bizanţu­
ient în obţinerea unor producţii sporite de studii bizantine. lui''. In cadrul aceleiaşi teme Medici romani
In prima parte a dezbateri­ au fost susţinute mai multe
lor Andre Grabar (Franţa), comunicări. in M aroc
J. G. Beclcwith (Anglia), W. Lucrările reuniunii eonii-
F, Folbach (R.F. a Germaniei),
Executăm la un înalt nivel nuâ. nului de cooperare şi co­
In cadrul prevederilor pla­
Şedinţa comisiei permanente pentru laborare încheiat in acest
an intre Ministerul Sănă­
calitativ lucrările de pregătire construcţii, arhitectură şl sistematizare tăţii şi Ministerul Sănătăţii
Publice al Regatului Maroc,
21 de medici români au ple­
a Consiliului popular judeţean cat în Maroc.
Timp de 2 ani. itl/iologl.
Ieri, la sediul Consiliului rul comisiei, şi alţi deputaţi stomatologi, oftalmologi, me­
popular judeţean, a avut loc membri ai acestei comisii, Ion dici de medicină generală
şedinţa comisiei permanente Conslantinescu, secretarul co­ şl specialişti de laborator
pentru construcţii, arhitectură misiei judeţene de sistematiza­ clinic vor acorda asistenţă
şi sistematizare care a luat re, şi alţi membri ai comisiei medicală populaţiei dio a­
Scrisoarea tovarăşului Nieolae ani producţia medie nu depă­ reiese că noi avem posibili­ In dezbatere proiectul de ho- respective. La dezbaterile ce ceastă (ară.
Ceauşescu, secretarul general şea 2 000 de kilograme la hec­ tăţi mult mai largi pentru spo­ tăiire privind îmbunătăţire;! au avut loc, au luat cuvînlul In baza acordului, care
a) partidului nostru, adresată tar, anul acesla — primul an rirea producţiei de grîu şi orz activităţii de sistematizare a tovarăşii Conslanriin Clemen­ mai prevede schimburi de
organelor locale de partid şi ol noului plan cincinal — am la hectar. Dacă făceam însâ- localităţilor din judeţul Hune­ te, Aurel Moraru, Constantin informaţii şl de experienţă
de stat. tuturor oamenilor reuşii să obţinem de pe în­ mînţarea g/îului pe toate tar­ doara, proiect ce urmează a fi laremschi. Marcel Vasilescu, în diferite domenii medica­
muncii de pe ogoarele patriei, treaga suprafaţă cultivată — lalele în perioada optimă, în- adoptat de eeo de-a XII-a se­ Gheorghe Moldt. Alexandru le. alţi medici români sint
este primilă cu deosebit inte­ 189 ha — o producţie medie tr-un teren bine pregătit şi fer­ siune a Consiliului popular ju­ Popa, Ladislau Lenghel, lulin solicitaţi să susţină confe­
res, cu bucurie şl satisfacţie de 3 053 kg grîu la hectar, de­ tilizat cu îngrăşăminte chimi­ deţean. Micov şi alţii, care au iăcut rinţe în Maroc pe probleme
şl de către tiranii cooperatori păşind-o pe cea planificată cu ce, puteam să obţinem de pe La lucrările comisiei au luat propuneri pentru îmbunătăţi­ de asistenţă ambulatorie,
din unitatea noastră. Aceasta 1 053 kg. La orz — care a fost întreaga suprafaţă o produc­ parte tovarăşii Stelian Popes- rea proiectului de holărire. planificare sanitară, protec­
este o nouă expresie a grijii cultivat pe 65 ha — producţia ţie medie de cel puţin 3 500 cu, vicepreşedinte al Comite­ Comisia, în urma dezbaterilor, ţie infantilă, probleme de
şl preocupării permanente a medie s-a ridicat la 2 636 kg, kg grîu la hectar. Cu răbd are şl pricepere, slru nRarul F rn n clsc B a rth , din secţia tului executiv al Consiliului a avizat favorabil acest pro­ control at medicamentului,
partidului pentru asigurarea liind cu 836 kg mai mare de- Exemplele citate arată în eculflrlo a U .U .M . P etro şan i, im p ărtăşeşte (lin bogata sa exp erien ţă popular judeţean, Gheorghe iect. In zilele următoare, pro­ activităţi antiepidemice şl
progresului multilateral al a- cît cea planificată. mod convingător ce mare im­ u ce n icului V entel C o v aci, care p riv e ş te atent „se cre tu l" execu ţiei Moldt, preşedintele comisiei, iectul de hotărîre va fi publi­ altele.
grlculturii — ramură principa­ Cum a fost posibilă obţine­ portanţă are în creşterea pro­ unei noi m atriţe pentru vulcnn lza re. F o to : N . C H E N A cat în coloanele ziarului si su­
lă a economiei naţionale. rea acestor producţii superi­ ducţiei agricole fiecare fac­ Constantin laremschi, secreta­ pus dezbaterii publice. Prezenţe la tirguri
Partidul si stalul noslru a­ oare celor planificate? As tor In parte. Neglijarea uno­
sigură în permanenţă agricul­ vrea să amintesc doar cîţiva ra din aceşti factori se sol­ şi expoziţii
turii o bată tehnico-materială din factorii care, alături de dează cu producţii mici. Tră-
tot mai puternică, ceea ce ne alte condiţii, au contribuit la gînd învăţăminte din experi­ LA COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDGARA internaţionale
permite nouă. oamenilor mun­ aceasta. Un rol important în enţa proprie, considerăm că Legume livrate * •
cii de pe ogoare, să obţinem creşterea producţiei l-a avut este de datoria noastră — aşa După tfrgurile Internaţio­
an de an rezultate lot mai bu­ alegerea plantei premergătoa­ cum se subliniază în scrisoa­ nale de la Alger. Damasc,
ne tn creşterea producţiei a­ re şi fertilizarea terenului cu rea secretarului general al peste prevederi Izmlr. Salonic, Leipzlg, Vie-
gricole. îngrăşăminte chimice. Aceasta partidului, tovarăşul Nieolae Alt na şi Manchesler, deschise
Ceauşescu — să depunem toa­
Datorită ajutorului şi spriji­ vreau s-o evidenţiez prin cî- te eforturile pentru a valori­ Preocupîndu-se îndeaproa­ tn prezent, la care (ara
nului permanent pe care-1 pri­ teva exemple practice. Inlr-o fica experienţa ciştigalâ, pen­ pe şl cu răspundere de spo­ noastră se numără printre
meşte din partea partidului si tarla de 28 ha. unde griul a tru pregătirea în bune condi- rirea producţiei de legume, expozanţi, pe agenda aces­
statului şî unitatea noastră în­ lost semănat după trifoi, tere­ liuni* şi executarea însămînţă- cooperatorii din Haţeg au tui an mai figurează şl atte
registrează progrese tot mai nul fiind bine pregătit şi fer­ rilor în timpul optim, înlr-un reuşit să livreze însemnate prezenţe româneşti la ase­
însemnate pe calea creşterii tilizat în primăvară cu azotat, teren bine pregătit şi fertili­ cantităţi de produse peste NR. 9 menea confruntări economi-
producţiei agricole la hectar. am obtinut o producţie me­ zat. Invăţînd din experienţa prevederile contractuale. In­ co-comercia!e.
Cultura griului ocupă în struc­ die de 4 000 kg la hectar. Am noastră şi a altor unităţi agri­ tre altele, de la această u- Alături de participările —
tura producţiei cooperativei avui şî două tarlale tn supra­ cole socialiste din Judeţ care nltate s-au valorificat su­ cu expoziţii generale de
noastre, alături de cea a po­ faţă de G2 ha in care grîul a au reuşit să obţină producţii plimentar, punîndu-se la dis­ Noile obiective industriale, în rîndul celor mai noi furnale skipului. atacarea lucrărilor mărfuri sau standuri de pro­
rumbului, un loc preponde­ fost semănat după grîu. Tere­ mari de grîu şi orz la hectar. noile capacităţi de producţie hunedorene de 1000 mc este o duse pe ramuri industriale
rent. Consiliul de conducere, nul fiind fertilizat cu super- Unind seamă de indicaţiile poziţia consumatorilor, 21 ce vor fi date In funcţiune nu­ îndatorire de prestigiu pentru de construcţii de la staţia de — la tirgurile internaţionale
sub Îndrumarea organizaţiei fosfat şi azotat Sn doze de 200 preţioase cuprinse în scrisoa­ tone cartoîl de vară. 30 lo­ mai In acest cincinal şi în ju­ pompe şi- conexiuni, elibera­ de la Zagreb. Brno, Plovdlv.
de partid, acordă o mare a- kg la ha din fiecare îngrăşă- ne castraveţi. 3 tone fasole delui Hunedoara vin să ilus­ întreg colectivul de muncă al rea unor amplasamente pentru Koln. Stockholm. Nairobi.
tenţîe folosirii tuturor căilor mlnt, producţia medie obţinută rea t o v a r ă ş u l u i Nieolae verde şl alte sortimente de treze pregnant înţelepciunea I.C.S.H, Şantierul ■ nr. 1 con­ începerea lucrărilor la turnu­ Bruxelles. Bagdad şl Lima,
şi mijloacelor pentru creşterea a fost de 3 800 kg la ha. In Ceauşescu, consiliul de condu­ legume. politicii de industrializare ini­ strucţii, căruia i s-a încredin­ rile de răcire de 3 000 şi 5 000 In următoarele luni econo­
producţiei de grîu pe unilatea tarlaua „Cotul Vaideiului", Sn cere al cooperativei noastre Depăşirea obligaţiilor asu­ ţiată şl condusă de partid. In ţat lucrarea, are la activ o ex­ mc ş.a. mia românească va fi pre­
de suprafaţă. Experienţa noas­ suprafaţă de 22 ha, terenul fi­ şi organizaţia de partid au e- mate prin contracte este ro­ perienţă deja doblndilă în — De fapt, mărturisea ingi­ zentată peste hotare şl fn
tră în cultura griului s-a îm­ ind mai slab pregătit şi ferti­ dul organizării Judicioase a acest sens construirea furna­ construcţia unor astfel de obi­ nerul Adalbert Leonharrit, şe­ cadrul unor expoziţii pro­
bogăţit an de an şî am reuşit lizat numai cu superfosfal, iar AUREL MARIŞ muncii la grădină şi al hăr­ lului nr. 9 la Combinatul side­ ective. Colectiv omogen şi e­ ful şantierului, prin planul co­ prii.
să obţinem rod lot mai bogat. însămînţarea fiind făcută după preşedintele C.A.P. niciei pe care cooperatorii rurgic din Hunedoara se înscrie nergic, răspunzător de sarcini­ ordonator alcătuit de conduce­ Dintre acestea, se Impu­
25 octombrie, producţia medie organic în amplul program le ce i-au fost încredinţate, rea I.C.S.H. ni se creează con­
Anul acesta constituie pen­ Aurel Vloicu ne Expoziţia industrială a
a fost de 2 400 kg la ha. Pro­ au depus-o pentru îndepli­ de dezvoltare a înlregii noas­ şantierul nr. 1 prin loturile sa­ diţii optime pentru desfăşura­
tru noi un an de cotitură în pro­ ducţiile obţinute în acest an nirea sarcinilor ce le-au re­ tre economii, în înălţarea pe o le a atacat lucrările cu toate rea acestui obiectiv de impor­ Republicii Socialiste Româ­
nia. care va ii deschisă în
ducţia agricolă. Esle anul în de cooperativa noastră sînt venit. treaptă superioară a industri­ forţele pentru ca incepînd din tanţă majoră pentru siderurgia capitala R.P. Chineze. In pe­
care s-a făcut un salt calita­ bune. Totuşi, aşa cum se des­ (Continuare in pag. a 3-a) ei judeţului nostru. anul viitor noul furnal să poa­ hunerioreană. Curajul şi abne­ rioada 9-24 octombrie. Este
tiv deosebit. Dacă In ultimii prinde din exemplele citale, Alăturarea furnalului nr 9 tă produce primele tone de gaţia cu care constructorii una din cele mai ample ma­
fontă. noştri muncesc oferă de pe nifestări pe care ţara noas­
— Lucrarea are termen de acum certitudinea că furnalul tră le organizează anut a­
stat, trimestrpt 111 al anului va fi pus în funcţiune la ter­ cesta peste hotare (ea se
întinde pe o supralaţă in­
1972 — declara inginerul şef menul prevăzut. Cu toate că terioară şl exterioară de cir­
am dobîndit o bogată experi­
Eforturi 0 AUTENTICA EXPRESIE A CONŞTIINŢEI coordonator al acestei lucrări enţă tn executarea unor astfel ca 8 000 mp).
Gheorghe Lazăr, — clnd tre­
Interes prezintă şl Expo­
buie să fie în stare de funcţi­ de coloşi siderurgici, ne lovim ziţia economico-industrială
une nu doar furnalul proprîu- încă de o serie dc greutăţi. A­ a României, care va fi des­
susţinute pentru MUNCITOREŞTI IN ACŢIU zis ci şi anexele furnalului. De cestea se manifestă îndeosebi chisă fn a doua Jumătate
In neputinţa noastră de a asi­
aceea, în prezent pe lingă lu­
a lunii septembrie în ora­
mod ritmic forţa de muncă ca­
suplimentarea crările de bază executăm ex­ gura loturilor din subordine în şul Caracas. In cadrul ex­
tinderea centralei electrotermi­
poziţiei, 26 de întreprinderi
lificată. De aceea am preconi­
Conştiinţa autentic munci­ lucrurilor, nu numai agregate­ tregi a căror definiţie de exis­ ta, tovarăşul Costache Trotuş, ce cu un cazan de abur de 50 zat înfiinţarea unor loturi de româneşti dc comerţ exterior
torească se manifestă în so­ le. ci în primul rînd angaja­ tentă este neobosita căutare directorul general al combina­ de tone şl două lurbosuflante specialitate pentru meseriile vor prezenta pe o suprafaţă
producţiei cietatea noastră ca nucleul cel rea oamenilor trebuie să se ri­ spre mai bine. tului, spunea : şi construcţia benzii nr. 3 de In de dulgheri, fierari betonişti şi de 2 000 mp produse din
mai avansat, ca nervul vital dice la parametrii cei mai Dar un organism colectiv — ,Nc-am obişnuit să ra­ fabrica nouă de aglomerare. zidari şamotori. Aceasta, ca şi toate ramurile economiei
al conştiinţei sociale în care Înalţi, la parametrii cerinţelor este un angrenaj complex, în portăm cifre mari peste plan, Pentru lucrările propriu-zise extinderea acordului global, es­ naţionale, preponderenţă a-
de fontă se concentrează cu maximă pu­ actuale ale societăţii. care nu toate motoarele func­ dar nu trebuie să pierdem din ale furnalului în prezent ne-am te de fapt opinia masei largi a vînd industria constructoare
de maşini.
axat pe executarea lucrărilor
tere cele mai înaintate trăsă­
Cum stau lucrurile la ve­
ţionează tot timpul In capaci­
turi ale omului nou, crescut trele calde ale Hunedoarei din tatea maximă. Aici se găsesc vedere că sînt multe proble­ de construcţii care au un ci­ constructorilor noştri care par­
i şi educat de partid. Plenara me pe care nu le-am rezolvat. ticipă direct la bunul mers al Fotbal
La obţinerea de către |ur- acest punct de vedere? In­ şi „motoare" cuie nu se Apar încă destule probleme la clu lung de execuţie şi care treburilor. Rodul acestei cola­
oaltştli judeţului nostru a I comilelului de partid al Com­ formarea prezentată de către accelerează la comanda gene­ calitate, sortiment. reparaţii. asigură fronturile de lucru borări cu tehnicienii, maiştrii L a Piteşti s-a disputat m e ­
binatului siderurgic Hunedoa­
rală ci îşi reduc turalîa. Asu­
comitetul de partid consem­
peste 13 730 lone lontă pes- | ra — prin exigenţa şi spiritul nează lapidar, dar cu multă pra acestor verigi mai slabe La secţia a Il-n furnale s-au şantierelor de specialitate. Ast­ şi ceilalţi constructori se face ciul dintre cchtp clc F .C . A r ­
le plan, o contribuţie de [ combativ cu care a analizat ocupat de pregătirea şi ofe< - fel sînt In montaj blindajele simţit şi în adoptarea unor geş şi C .F .R , C lu j, conf.lnd
seamă şl-a adus-o şi colecti- \ munca pentru sporirea contri­ tuarea reparaţiei capitale oa­ furnalului şi cauperele acestu­ soluţii originale de muncă. pentru cla p a a l-a a ca m p io ­
vul secţiei a II-a furnale a j buţiei acestui mare şi puter­ meni de frunte şi cu toate a­ ia, urmlnd să se execute mon­ Astfel In vederea realizării In n atului diviziei A la fo tb al.
C.S.H Organlzindu-şl con- ] nic colectiv la dezvoltarea e­ Plenare de dezbatere a activităţii cestea pierdem o însemnată tajele epurării brute şi fine. termenul planificat a gropii V icto ria a revenit form aţiei
ştdncios munca. îndrumaţi conomiei româneşti, precum şî cantitate de fontă pentru că Pentru urgentarea lucrărilor skipuluî, lucrare deosebit de F .C . A rgeş cu 9Corul de 2—1
îndeaproape de organizaţia sarcinile ce-i revin din măsu­ politico-ideologice lucrările n-au mers bine. Au ne-am propus ca pînă la mij­ dificilă ca execuţie, proiectan­ (O-l).
loc avarii, care ne costă mulţi
locul lunii viitoare să punem
de partid liiinaltştii acestei rile elaborate şi expunerea to­ bani. Noi sîntem proprietarii tul a aprobat soluţia noastră
secţii au produs suplimentar varăşului Nieolae Ceauşescu agregatelor si avem datoria, în funcţiune o macara de ma­ proprie prin care se permite Pe stadionul „T in e re lu lu i"
re capacitate cu performante
de la începutul anului şl pi­ cu privire la activitatea de e- în primul rînd de comunişti, superioare celor folosite pină executarea lucrărilor cu o pro­ din D raşov, tn cadrul „C u p e i
uă în prezent peste 5 340 to­ ducalie comunistă — a con­ putere de convingere : în pri­ s-au oprit cu insistentă dez­ ductivitate mărită chiar şi pe balcanice* In fo tb al, s-a u tntll-
ne fontă. Această realizare stituit o adevărată expresie a mele 8 luni ale anului în curs baterile din plenară. de a munci astfel îneît ele să acum, care să permită dezvol­ n lt lcrl dupA-am lazA echip a lo ­
tarea pe verticală a întregului
se înscrie în angajamentul concepţiei muncitoreşti despre toii indicatorii de plan ou fost Informarea prezentată a CORNEL ARMEANU ansamblu pînă la cotele supe­ ILIE COJOCARU calA Ste ag u l roşu şl fnrm n(la
luat de harnicul colectiv al muncă, datorie, perseverenţă îndepliniţi şi depăşiţi. Peste semnalat că datorită acţiunii rioare. Ca etape imediate în P an lon los A ten a. P artid a s -a
furnalelor de 1000 mc de a în perfecţionare şî autoper- prevederile planului s-au rea­ cîtorva factori. între care dezvoltarea lucrării avem în în ch eiat cu un rc'/uUat dc c-
I 800
lizat
cocs.
de
tone
lurniza pină la slîrşitul anu­ fectîonare în toate domeniile. 57 000 tone de minereu aglome­ rezultatele bune, pe de o gnlltatc : 1—1 <1—1).
parte, şi slăbirea spiritului de
lui fl 000 tone lontă peste Combinatul siderurgic hune- exigentă, pe de altă parle, în (Continuo re in pag. a 3-a) vedere urgentarea excavaţiilor (Continuare ini pag. a 3-a)
plan. Măsurile iniţiate de dorean reprezintă o citadelă rat, 9 500 tone de fontă, 24 500 munca unor organizaţii de par­ şi executarea cuvei Ia groapa
tone oţel şi 18 000 tone lami­
în care muncitorii, inginerii,
conducerea secţiei an dus tehnicienii, formînd un tot u­ nate. Tn mod corespunzător au tid, a unor comunişti de Ia
la depăşirea greutăţilor pro­ nitar, ocupă ur, post avansat fost depăşiţi ŞÎ indicatorii sin­ direcţia mecanică, turnătorii
vocate de reparaţia capitală în economia tării, unde, în ie­ tetici de eficienţă economică. şi-au făcut loc manifestări de
a furnalului nr. 7. la evita­ rarhia valorilor majore, înfăp­ Se află în aceste expresii automultumire, de subapre­
rea pierderilor de timp în­ tuirea neabătută a cerinţelor cifrice o colosală concentra­ ciere a activităţii politîco-
tre două şarje. Datorită a­ zilelor noastre captează şi re fizică şi mentală, dar îna­ ideologice. Asa se explică de “—1971 Artişti amatori prezenţi in festival
cestor eforturi, fiirnallştii propulsează cu maximă forţă inte de toate o contopire a ce tocmai aceste verigi chema­
secţiei a II a mal înscriu in energia individuală şi colec­ tuturor voinţelor într-una sin­ te să acţioneze cu fermitate
dreptul realizărilor lor : o tivă. Metal în canfilăti me­ gură — aceea de a îndeplini pentru înfăptuirea sarcinilor
dinamică ridicată a indici­ reu sporite, în game sorti­ exemplar sarcinile de plan •—, conducerii de partid, precum In cadrul festivalului din acest an, artiştii amatori vor şi Orăştie, calificate în etapa a doua a concursului televizat
lor de ulili/are a furnalelor mentale tot mai largi şi de ca- precum şî capacitatea de afir­ şi a organelor locale de par­ fi prezenţi in spectacole organizate la Deva şi in alte locali­ „Cintare patriei", precum şi de corul minerilor din Ghelar
Cdre a condus ta o creştere litale care să tină pasul cu mare a unui colectiv more şi tid cu privire la sporirea pro­ tăţi din judeţ. Ei vor urca pe scenă aducind din nou in fafa (Haţeg — 23 septembrie) . oamenilor
Festivalul cuprinde şi citeva intilniri ale
a productivităţii cu 4.3 (a progresul tehnic contemporan puternic prin atributul crea­ ducţiei de piese de schimb nu miilor de spectatori nestemate ale cintecului şi dansului muncii dc naţionalitate maghiară şi germană cu personalităţi
sută peste rea planificată, — aceasta este principala ce­ tivităţii. Plenara are meritul răspund cum se cuvine unui hunedorean. Astfel, la Sarmizegetusa (19 septembrie) cu marcante din domeniul ştiinţei şi culturii, cu care prilej
rinţă pusă de economia ţării de a fi evidenţiat ră realiză­ astfel de imperativ. Comuniştii prilejul deschiderii festivalului va fi organizată o amplă
la eronnmlsirea a 5 200 to­ serbare populară la care işi vor da concursul formaţii cu­ artiştii amatori din localităţile respective vor prezenta
siderurgişlîlor. Harnicul şi de­ rile siderurgiştilor au ca te­ din conducerea acestor com­
ne cocs tehnologic şi obţi­ votatul colectiv hunedorean a melie tocmai această voinţă partimente — 1. Mîică, V. noscute pentru valoarea lor: dansatorii şi fanfara C.S.H., spectacole folclorice intitulate „înfrăţiţi păşim pe-acelaşi
nerea a peste 3 370 000 lei înţeles din expunerea tovară­ colectivă, stimulată şi orienta­ Cîrlan. C. Toma, D. Vulpescu, orchestra de muzică populară, soliştii şi fanfara Casei de drum“ (Batiz — 23 septembrie, Cristur şi Romos — 24 sep­
tembrie). Spectacolele amatorilor vor întregi şi unele mani­
cultură din Haţeg, ansamblul jolcloric al Casei de cultură
economii la preţul de cost. şului Nieolae Ceauşescu că tă permanent de către orga­ Şt. Toadcr şi alţii — nu mobi­ din Petroşani, căluşarii din Geoagiu, echipele de dansuri festări cum ar fi cele de la Brad — dezvelirea statuii lui
metalul nu-1 plămădesc agre­ nizaţia de partid. Aici mun­ lizează toate capacităţile în a­
Dorinţa — mereu amplifi­ din Sarmizegetusa, Boşorod, Păucineşti. Avram Jancu (20 septembrie), Petrila — simpozionul „Valea
gatele. ci oamenii cu ajutorul cesc cu deplină dăruire fur- ceastă direcţie, iar activitatea
In
Unul dintre genurile muzicale bine reprezentate
cată — de a suplimenta pro­ agregatelor. Plenara de par­ nalîsti, eocsari, aglomerato- de întreţinere şi reparaţii ră- mişcarea artiştilor amatori hunedureni — fanfara — se va Jiului pe drumul deschis dc Congresul al X-lea al P.C.R"
(25 septembrie,), Uricani — simpozionul „Valea Jiului. Tra­
ducţia de fontă îşi găseşte tid a subliniat cu putere că, rişti, otelarî, laminatori cu larg mîne astfel mult în urma ce­ diţii şi contemporaneitate“ (26 septembrie).
aresta fiind sensul adevărat al renume, muncesc colective în- rinţelor. în legătură cu aceas­ bucura de un concert special susţinut pe scena Casei de cul­
deci materializarea faptică tură din Petroşani (19 septembrie), la care participă for­ In ultima zi a festivalului va avea loc la Deva un am­
în (zbînzi remarcabile pe maţiile din' Aninoasa, Lonea, Lupeni, Pctrila, Vulcan şi plu Spectacol intitulat „De la noi la pădureni“ susţinut de
Petroşani. , formaţii de dansuri, tarafuri, solişti, grupuri folclorice din
care colectivul acestei set ţlt
Satira şi umorul vor fi prezente nu numai in specta­ Muncclu Marc. Lăpugiu de Sus, Dăbica, Alun, Ccrbăl,
ţe ada gă celor obţinute de colele oferite în această perioadă de Teatrul de estradă din Bătrina, Ruda, Ghelar.
cci alţi furnalişti hunedo- Deva, ci şi In programele brigăzilor artistice de agitaţie din
Valea Jiului reunite în spectacolul de la Petroşani din ziua Prol. GHEORGHE ARMAŞESCU
renl.
de 21 septembrie. Cinterul coral işi va găsi ilustrarea în directorul Cosei de creaţie a
concertul mCintare patriei", susfinut de corurile din Dobra judeţului Hunedoara