Page 33 - Drumul_socialismului_1971_09

W W .
PROLETARI D IN T O A T E ŢĂ R ILE , U N IŢ I-V A !

ANUL XXIII. Nr. 5186 VINERI 10 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI Şeful de brigadă dc ta deschl deri şl pregătiri, Flutur Teodor,
este unul din harnicii m ineri at E.M . Lonea.

Acţiuni energicş, eficiente pentru Măsuri pentru perfecţionarea

Realizarea exemplară a reţelei fnvăţămîntului liceal

In cadrul acţiunii de perfec­
Liceul
Bucureşti, !n
cu" —
ţionare a Invătămlntului li­ Bucureşti; Liceul „Aurel Vhi-
ceal, Inceplnd cu anul şcolar de matematică şi fizică Bucu­
PLANULUI DE INVESTIŢII 1971-1972, unele licee fie cul­ reşti ; Liceul din Bechet se
transformă In liceu agricol si
tură generală se transformă in
licee de specialitate şi, în a­
col dîn localitate; Liceul din
celaşi timp, se înfiinţează alte se comasează cu Liceul agri­
noi licee de specialitate. Odoboşti se transformă în li­
Dezvoltarea şi modernizarea potenţialului ţii si mai puţin de jumătate din planul de con- [. Liceele de cultură genera­ ceu agricol şi se comasează
industrial, îmbogăţirea peisajului urbanistic al structii-montaj. La Uzina „Victoria" Câlan pro­ lă care se transformă în licee cu Liceul agricol din localita­
judeţului cu noi edificii social-culturale au de* centele respective se situează doar ta 45,5 si de specialitate : te.
terminal să se aloce judeţului în acest an al respectiv 47,7 la sută. Aceste rezultate nesa­ Liceul nr. 5 Arad. In Liceul II. Licee de specialitate not
noului cincinal un uriaş volum de investiţii. tisfăcătoare se cer analizate cu toată seriozi­ industrial de chimie Arad; înfiinţate :
Materializarea in mod exemplar a investiţiilor tatea de către comitetele de direcţie ale celor Liceul nr. 3 „Alexandru Odo- Liceul industrial Alba lulia i
reprezintă una din sarcinile de bază ce revin două unităţi si al I.C.S.H. — principalul reali­ bescu'' — Piteşti, In Liceul de Liceul industrial pentru In­
beneficiarilor si constructorilor. Datoria aces­ zator al acestor investiţii — iar consiliul de matematică şi fizică Piteşti; dustria lemnului Arad ; Liceul
tora este să creeze toate condiţiile si să acţi­ administraţie al Centralei industriale Hune­ Liceul nr. 2 Cîmpulung-Mus- industrial energetic Braşov t
oneze în comun pentru ca planul de investiţii doara este dator să intervină energic pentru cel, in Liceul sanitar Cîmpu- Liceul agricol Măgurele —
$i de punere în funcţiune a obiectivelor să se redresarea procesului de realizare a investiţii­ lung-Muscel; Liceul nr. 5 O­ Braşov; Liceul industrial Bu­
realizeze In termen sau în devans. lor. radea, In Liceul sanitar Ora­ zău ; Liceul industrial pentra
Este pozitiv că din acest punct de vedere se Acţiuni energice se impun şî la alţi benefi­ dea ; Liceul nr. 4 „Panait industria lemnului Tg. Mu­
remarcă numeroşi beneficiari şi constructori ciari mult rămaşi în urmă. Consiliul de admi­ Istrali" — Brăila, în Liceul sa­ reş ; Liceul industrial Tulcea i
pentru răspunderea şl seriozitatea manifesta­ nistraţie al Centralei minereurilor neferoase nitar Brăila; Liceul nr. 15 Liceul industrial pentru indus­
te în cele 8 luni ale anului pentru finalizarea Deva, unde procentele de realizare sînt de Cluj. în Liceul de matematică tria lemnului Focşani.
obiectivelor aflate în construcţie. Din rîndul numai 60,8 la sută la investiţii si 47,6 Ia sută şi fizică — Cluj ; Liceul nr. 6 La liceele de specialitate re­
acestora se detaşează întreprinderea electro- la constructii-montaj, trebuie să se considere ŞefuJ echipei dc flerari-beto nişti, de In I I.L. Hunedoara, Cri şan Ioan, Îm preună cu o parte Galaţi, In Liceul industrial Ga­ zultate din transformarea li­
centrale Deva, precum şi colectivele de con­ mai intens mobilizat în desfăşurarea lucrărilor din m em brii echipei. montează carcasele de arm ături la un nou lot de piese prefabricate ce se laţi ; Liceul din comuna Bum- ceelor de cultură generală,
structori şi montori de la Termocentrala Min­ de investiţii. La fel este cazul şi la Regionala confecţionează aici. i Foto: V. ONOIU besti-Sadu, în Liceul indus­ precum şi la liceele de spe­
tia care au asigurat punerea în exploatare in­ de căi ferate Deva unde procentele sînt de trial pentru construcţii de ma­ cialitate noi înfiinţate, clasele
dustrială a grupului energetic nr. 4 cu 43 zi­ 51,3 $i respectiv 52 la sută. Rezultatele nesa- şini Sadu ; Liceul Seini, în Li­ se constituie, de regulă, prin
le înainte de termen. De altfel, aceste colecti­ tisfâcătoare înregistrate la o seamă de alţi ceul agricol Seini; Liceul opţiunea părinţilor si a elevi­
ve au si realizat în 8 luni aproape toate pre­ beneficiari — „Marmura" Simeria, U.M.M.R. Lucrările Congresului nr. 2 Turnu Severin In Li­ lor care au fost admişi In a­
vederile anuale Ia investiţii şi construcţii- Simeria, F.C. Orăstîe, Direcţia comercială, in­ h a ţ e g ceul industrial pentru indus­ cest an şcolar In liceul res­
montaj. Realizări asemănătoare au înregistrat dustria locală, învâţămînt si cultură — relevă tria lemnului Turnu Severin r pectiv sau la alte licee de cul­
si altî beneficiari de investiţii, cum stnt Di­ de asemenea necesitatea ca în cel mai scurt internaţional de studii Liceul Scorniceşti, în Liceul tură generală din localitate
recţia judeţeană P.T.T.R. Deva cu peste 80 la timp să se accelereze toate lucrările de inves­ Se construieşte sanitar Scorniceşti; Liceul nr. sau localităţi apropiate, po­
sulă din planul anual de investiţii. IM. Barza, tiţii, mai cu seamă la obiectivele productive 2 Ctmpina, în Liceul indus­ trivit condiţiilor stabilite pen­
Consiliul popular judeţean $î altele. Si social-culturale cu termene de punere în un nou local trial pentru industria lemnului tru fiecare specialitate.
Eforturile si preocupările beneficiarilor şi funcţiune în acest an. bizantine Cîmpina j Liceul nr. 3 „Mihai La liceele de specialitate re­
constructorilor au influenţat favorabil realiza­ Răspunderea revine, desigur, beneficiarilor Viteazul" — Ploieşti, în Liceul zultate din transformarea unor
licee de cultură generală şi la
rea pe judeţ, în primele 8 luni. a 67,3 la sută care trebuie să creeze constructorilor toate P.T.T.R . sanitar Ploieşti ; Liceul nr. 4
din planul anual de investiţii si 63.6 Ia sută condiţiile necesare accelerării lucrărilor de e­ Joi, participanţii la lucră­ Argeş, Palatul domnesc şi Bi­ Satu Mare, In Liceul indus­ liceele de specialitate noi în­
fiinţate, Ia care nu s-au ocupat
1 o ronstructiî-montaj. In acelaşi timp, con­ xecuţie. In acelaşi timp însă constructorii înşişi rile celui de-al XlV-lea Con­ serica domnească din Tlrgo- In centrul oraşului Haţeg trial de alimentaţie publică toate locurile prevăzute In pla­
structorii raportează 60,8 la sută dîn pionul a- stnt obligaţi să utilizeze cu maximă intensita­ gres internaţional de studii vişte, care reprezintă o sinte­ au sosit de curlnd construc­ Satu M are; Liceul Gura Hu­ nul de şcolarizare al inspecto­
te întregul potenţial constructiv de care dis­ bizantine au vizitat Curtea ză originală între tradiţia au­ torii. Et vor ridica aici o morului, in Liceul industrial
nunl si o depăşire de 5,6 Ia sulă a planului pe minier Gura Humorului ; Li­ ratelor şcolare, se organizează
pun. Aceasta cu atît maî mult cu cit In luna tohtonă şi influenţa bizanti­ modernă clădire, în care va
8 luni. In această perioadă. în judeţ s-au pus de Argeş şi Tîrgovişte. funcţiona oficiul de poştă ceul nr. 3 Suceava, în Liceul un nou concurs de admitere
trecută majoritatea şantierelor au lucrat sub Vizita, efectuată în legătură nă în ţara noastră.
In funcţiune obiective industriale si social- posibilităţi, dovadă că întreprinderea de con­ cu una din temele înscrise Bizantinologi români au şl telecomunicaţii. Lucrările sanitar Suceava ; Liceul nr. 6 In perioada 13-17 septembrie
1971.
cnllurele fn valoare de peste 1,12 miliarde lei. strucţii siderurgice Hanedoara. T.C.M.M. şl pe agenda reuniunii, şi anu­ vorbit oaspeţilor despre eve­ se desfăşoară într-un ritm Timişoara, în Liceul sanitar Ti­ La liceele dc cultură gene­
această
Ptnă la
susţinut.
mişoara ;
Liceul „23 August"
Analiza detaliată a situaţiei investiţiilor pe Şantierul 71 Petroşani n-au realizat decît 80— me „Bizanţul şi România", nimentele istorice petrecute dată s-a turnat fundaţia. — Bucureşti, |n Liceul indus­ rala care se transformă tn
beneficiari atenţionează însă şi asupra exis­ 90 la sută din plan. Conducerile acestor uni­ a oferit oaspeţilor posibilita­ In aceste locuri, precum şi Constructorii şl*au propus trial metalurgic Bucureşti; Li­ licee de specialitate, anii ÎI, III
despre valoarea deosebită a
tentei a numeroase rămîneri în urmă. Aceasta tăţi împreună cu organizaţiile de partid trebuie tea de a cunoaşte cîteva mo­ monumentelor vizitate. ca tn primul trimestru al a- ceul „Dr. Petru Groza" — Bu­ şi IV vor funcţiona potrivit
la
nulut 1972 să
predea
se resimte mai cu seamă la beneficiari cu ma­ să Întreprindă măsuri urgente pentru a Impri­ numente, printre care Biseri­ chele noul local al P.T.T.R. cureşti, In Liceul pentru pre­ planului de învâţămînt pentru
liceul de cultură generală.
re pondere în investiţiile judeţului si care au ma lucrărilor pe şantiere un rllm alert, inten­ ca domnească din Curtea de (Agerpres) lucrarea automată a datelor
dc construit si pus în funcţiune obiective im­ siv, care să asigure punerea Ia timp tn funcţi­
portante. A$a este cazul Combinatului side­ une a tuturor obiectivelor şi realizarea Inte­
rurgic Hunedoara care, după 8 luni, realizează grală a investiţiilor prevăzute pentru primul
doar 62,2 la sută din planul anual de investi­ an al cincinalului. FACTOR
Activitate intensă
la recoltări
PAGINA Randamente înalte prin metode
In cooperativa agricolă de
A ll-A producţie din Geoagiu se lu­
de mare productivitate crează intens — după cum tră s-au studiat an de an în Dacia categoria biologică elită, cultivarea porumbului din gîu-
ne informează tovarăşul A­
Consfătuirea judeţeană pri­
urel Pera, preşedintele aces­ vind cultura griului a reliefat clmpul experimental al Staţiu­ cultivat pe 20 ha, au rezultat pe cu precocităţi diferite, ca­
„PENTRU Colectivele minereşti din cadrul Centralei minereuri­ tei unităţi — la recoltarea posibilităţile largi ce există nii agricole din Geoagiu între în medic cite 3 900 kg la ha, re să permită amplasarea gri­
iar la soiul Bezostaia, de
pe
ului după hibrizi de
porumb
104—130 de soiuri şi linii de
celor 50 ha cultivate cu sfe­
lor neferoase Deva îşi intensifică preocupările pentru clă de zahăr şl 20 ha car­ pentru a se obţine producţii grlu obţinute în ţară şi dîn im­ cele 140 ha, s-au produs cîte timpurii, astfel ca lnsămfnţa-
GLORIA Introducerea $1 generalizarea metodelor de mare pro­ tofi. Ţăranii cooperatori dtn superioare in fiecare unitate port. Deosebit de valoroase 3 942 kg Ia ha. rea să se facă In perioada op­
nostru.
agricolă din judeţul
ductivitate la extracţia substanţelor minerale utile. Ca brigada I de eîmp (brigadi­ In acest sens, pe baza experi­ s-au dovedit creaţiile Institu­ Cu privire la extinderea In timă stabilită.
POPORULUI Şl urmare a acestui iapt, producţia obţinută prin noile er EHsabeta Bozeşan) şi bri­ enţei dobîndite de unităţile de tului de cercetări pentru cere­ producţie a unor soiuri noî, a­ Cîteva precizări se Impun
gada a II-a (brigadier Ioan producţie şi a rezultatelor cer­ ale si plante tehnice Fundu- preciem că pentru zona noas­ In legătură cu fertilizarea so­
ÎNFLORIREA metode a depăşit prevederile cu 2 Ia sulă. Sofronic) au recoltat stecla cetărilor şliintifice. vom subli­ lea, la soiurile Favorit si Dacia lului. Din experienţa acumula­
In prezent, ponderea minereului extras prin metode de zahăr de pe mai bine dc nia cileva probleme care tre­ obtinlndu-se producţii apropia­ tră prezintă interes în primul tă reiese că fertilizarea trebuie
ROMÂNIEI de mare productivitate se rtdlcă in cadrul centralei Ia 10 ha. O dată cil recoltarea buie să stea In atenţia cadre­ te do cele ale soiului Bczosta- rlnd soiurile Favorit şi Dacia. făcută în mod diferenţiat tn
43 la sută din totalul producţiei. Eicctul este deosebit se desfăşoară in rilm susţi­ lor tehnice si a conducerilor funcţie de tipul de sol, gradul
SOCIALISTE, de evident în creşterea productivităţii muncii pe cen­ nut si transportul sfeclei pe CA P. şi I.A.S in vederea pre­ SCHIMB DE EXPERIE lui de aprovizionare cu ele­
rampa staţiei C.F.R. Orăştie.
mente fertilizante şi planta
trală cu aproape 5 la sută faţă de prevederi. De remar­ Pînă acum s-au transportat gătirii lemeinîcc a recollei vi­ premergătoare. Astfel, pentru
PENTRU CAUZA cat că la I M. Barza, unde s-au depus cele mal multe peste 300 tone de sicclă. itoare. care vor înlocui treptat vechi­ solurile brune cele mai indica­
Se şlie bine că realizările la
te doze de îngrăşăminte sînt :
PARTIDULUI - eforturi pentru promovarea metodelor moderne, sporul Producţia este bună (a­ cultura griului sini nemijlocit iu 1., Astfel, la soiul Favoril le soiuri : Harrach, Ponca şi 250—300 kg superfosfat şi 300
s-au realizat 4 850 kg lu ha, iar
de productivitate se ridică la 16 la sulă faţă de preve­ proape 30 de tone la hec­ legate de sămînla folos îl 3, la Dacia 4 640 kg la ha, faţă Cluj 11, pe măsură cc se va kg azotat de amoniu la ha. La
de
ÎNAINTE!" derile pe 8 luni. tar). Pentru a cunoaşte modul noi de soiul Bezostaia care a dat asigura sămînta necesară. Ala­ aceste doze sporul de produc­
comportare a celor mai
iuri de acestea, considerăm că
creaţii în scopul introducerii •l H80 kg boabe la ha. De men­ solurile Lovrin 10, Lovrin 231, ţie a fost de 1 158 kg boabe la
ţionat este că primele
două
lor în producţie, in zona noas­ T. 194—65 si T. 195—65 prezin­ hectar. Pentru soiurile aluvi­
soiuri amintite sînt mai preco­ onare, unde procesul de nitrifi-
ce şi au bune însuşiri de pani­ tă interes pentru a fi introdu­ care este mai redus, dozele cele
ficaţie. De asemenea, eviden­ se pe soluri profunde cu un mai potrivite s-au dovedit a li
ţiem buna lor rezistentă Re­ grad de fertilitate ridicat. 300 kg superfosfat si 300—350
la
Pentru a contribui la asigu­
iernare, cădere si boli.
kg azotat de amoniu la ha, ca­
FAUR AR AL FRUMUSEŢILOR URBANE marcăm că s-au comportat fa­ cultură a unor seminţe cu po­ producţiei cu 1 860 kg griu la
rarea folosirii şî extinderii in
re au determinat o creştere a
10,
vorabil sî soiurile Lovrin
Lovrin 12 si Lovrin 231, pre­ tenţial biologic ridicat, în a­ hectar Pe solurile brune, afla­
cum şi liniile T 194—65 şi T. cest nn staţiunea noastră pu­ te In diferite stadii de podzo-
Se numeşte Constantin roport apăruseră primele Fiindcă vorbeaţi despre m-am angajat la antrepre­ 3-4 ani, acum îl facem în 105—65 de la care s-au obţi­ ne la dispoziţia unităţilor agri­ lire, se impune aplicarea de a­
Albu. Lucrează pe şantiere­ cinci blocuri. Am continuat bucuriile muncii, aş vrea să norul Pragăr. Era in ’39. 6 luni, şi chiar mai repede nui producţii cuprinse între cole 452 tone seminţe de griu, mendamente penlru corectarea
le de construcţii din Valea construcţia. Alături de con­ vă mărturisesc ceva in le­ Am lucrat D ani Dacă nu — De unde aţi deprins 5 100—5 220 kg la ha, Inregîs- din care 380 tone Bezostaia din acidităţii. Dîn rezultatele noas­
Jiului de două decenii, iar structorii ce-i conduceam gătură cu institutul. Vedeţi veneau brigadierii, tu che­ meşteşugul de constructor ? Irind sporuri de recollă de categoria originală şi 72 tone tre a reieşit că reducerea aci­
pe frontul muncii s-a an­ am înălţat blocurile 6, 7, 8, dumneavoastră, cum să nu marea partidului, cine ştie — Cred că „de vină" e ta­ 220—340 kg la ha fată de soiul Dacia elită. dităţii cu 50 la sută a asigurat
gajat acum 32 de ani. 0, 10, 11 şi, apoi, am înce­ mă bucur cind ştiu că am cit mai ţinea lucrarea! Fru­ ta. A fost miner constructor. Bezostaia. Aceste noi soiuri şi Referitor la planta premer­ un spor de producţie de 15 la
O biografie profesională put cu alfabetul A. B, C, pi- construit acest institut şi moase amintiri mi-au lăsat A lucrat şi aici, la mina Pe- linii sini superioare atît prin gătoare. rezultatele obţinute sută pe solurile cu un pH de
ca atitea altele Un nume nă la M. pentru fiii mei! Amindoi brigadierii pe şantierul ■ trila Dar ştiu că nu-mi pa­ producţiile ridicale cît şi prin în acest an, care confirmă pe
desprins din anonimatul c- — Acest alfabet, pe care — şi Gheorghe, care acum Bumbeşti — Livezeni ! Cind re rău că mi-am ales me­ însuşirile valoroase ale boabe­ rele dîn anii precedenţi, au a­ 5.1.
roic, aflat sub semnul unei l-aţi scris cu fier şi beton, e inginer la Moldova Nouă, terminam un inel de zidit, seria aceasta. Ea mi-a adus lor rătat că prin cultivarea griu­ Dr. EMANOIL MANUGHEVICI
munci rodnice fn care des­ in zile cu arşiţă, cu ploi, cu şi Constantin, care mai are in tunel, aceşti băieţi entu­ şi. înalte distincţii — ordine Important de reţinui este că lui după porumb boabe din
tinul individual fuzionează vînt, v-a adus bucurii ? ziaşti cu care lucram mă şi medalii. Dar cite bucu­ rezultatele înregistrate în ca­ grupa hibrizilor timpurii s-a directorul Staţiunii agricole
cu cel colectiv intr-o puter­ — Cum să nu ! Să nu pu­ luau pe sus şi mă duceau rii nn mi-a adus ! Că numai drul culturilor experimentale înregistrat o sporire a recoltei din Geoagiu
nică sinteză. Un nume de nem Ia socoteală bucuriile :Qamerii pe braţe in careul lor. Dă­ de-aş privi in jur, aici in au fost confirmate de produc­ cu 30 la sulă fală de cultiva­
constructor ce a metamor­ pe care ţi le dăruieşte mese­ deau onorul comandantului Aeroport.. . rea griului după griu. Este e­
fozat. — da, cuvintul e po­ ria, unde vezi zilnic rodul de detaşament — raportind — Aveţi un front de lucru ţiile din cultura mare a staţi­ videntă deci necesitatea ca în
trivit — priveliştile pe un­ muncii tale, ci numai cele de lingă noi ce am realizat, ridicau ca­ larg ? unii. Spre exempli^ la soiul fiecare unitate să se prevadă
de a trecut. pe care le-aii trăit sutele, targul şi cintam. Cred că — Cum să nu ! Abia am
— Spuneţi-ne, Constantin miile de familii cind s-au 1948 a fost anul adevăratu­ predat canalizările, reţelele
Albu, ce v-a legat de Valea mutat în casă nouă, şi tot lui meu legămint cu munca. şi drumurile la blocul E3-1. ................................................. j
Jiului ? e ceva 6 luni pînă absolvă — ji-au Poale că n-ar fi rău ca pe La sfîrşitul acestei luni pre­ ECHIPA DE BOX
— Munca. Meseria. Am — Aveţi o frumoasă con­ şantierele tineretului de azi dăm căminul cu 300 de
venit aici ca maistru con­ tribuţie şi la construcţia mo­ pregătit viitorul aici, în in­ să fie chemaţi foştii briga­ locuri pentru T.C.M.M. I.u- A ROMÂNIEI, din n o u j
stitutul in care am pus şi eu
structor. dernei Case de cultură a ceva din dragostea pentru dieri să vorbească celor ce crăm la blocurile D 1—6, 7, VICTORIOASA IN S.U.A.
— $i aţi început cu... Uri- sindicatelor din Petroşani. meserie. le este ruşine să pună mina 8, D2-2, E2-1 şi 2, E3-3, Fl-l
raniul ? — Eu zic, şi cred că aşa — In multe construcţii aţi pe lopată despre entuzias­ şi in perspectivă la maga­ ConthiuLnflu-şi turneu' tn :
— Da Cu el Acolo am este, că in această construc­ pus dumneavoastră ceva mul cu care se muncea in zinul cu autoservire din S.U .A ., echipa de box a Romă- :
niei a evoluat In localitatea :
început lucrările de organi­ ţie am pus tot ce am adunat din dragostea pentru m un­ nişte condiţii ce purtau im­ Aeroport-6. F midt de lucru Plney Point (M aryland), In ca- :
zare a noului şantier Şi am mai frumos ,în anii de cînd că Aţi lăsat un dram din ea propriu denumirea de con­ in Valea Jiului. Eu cred că drul unei gale care a cuprins :
ridicai. împreună cu colec­ lucrez la înălţarea oraşelor. şi la Petrila, în mieroraionul diţii. Şi-apoi, cu ce unelte au ce să lucreze şi nepoţi m eciuri Ia şapte categorii. De- ;
bună pregătire, j
moDMrlnd
o
tivul de rcmslructnri, primul Tare mîndru m-am despăr­ 3, in cele peste 1100 de a­ lucram ? Cărămida se trans­ de nepoţii mei. pugillştll rom&nl au term inat i
bloc din viitorul oraş : că­ ţit de lucrarea aceasta ! La partamente, şi aici, unde porta cu samarul, cu targa, Spor la muncă, stimate învingători tn toate InUInlrltc :
minul minei Am fost che­ fel au simţit toţi cei ce au aţi început cu... „Aeroport mortarul cu găleata. Eu, dc Constantin Albu ! Prin dum­ susţinute.
mat apoi la Lupcni. In car­ lucrat, aici La Baru, am e- 1" şi acum sfnteţi ia... „Aero­ cind. ne conduce Partidul neata am cunoscut un con­ In lim itele categorici seml- i
tierul Ihata am construit xcculal toată structura din port 6". După cile ştim, v-aţi Comunist Român, am văzui structor comunist, cu o pre­ m ijlocie, Victor Zllberm an l-a :
învins la puncte pe Freddie j
blocurile — vreo 20—23 — beton armat a fabricii, după înscris numele şi in cîteva macarale, autoincărcătoare. gătire profesională solidă, Washington, luliuln-şl revanşa î
magazinul, rezervoarele de care am preluat lucrările la „portaluri" ce au deschis schele pliante, vibratoare dc unul dintre miile de fău­ pentru Infrlngerea suferită In \
meciul de In Lake Geneva. La i
apă de lo fabrica „Vîsco- Institutul de mine din Pe­ drum de fier prin Carpaţi, betoane Intr-un cuvînt; toa­ rari ai frumuseţilor citadine categoria m ijlocie mică. Ion :
2a". Pe urmă am venit troşani — laboratoarele, de la Livezeni la Bumbeşti. te uneltele de muncă sînt care se pierd in anonimatul Gyorfl a dispus la puncte de \
aici, la Petroşani Era in ’58. două cămine, strada ce urcă — Da. Am făcut ceva şi cu un randament sporit, eroic al zilelor noastre. Culorile policrome ale acestei toamne, prezentă şl In oraşul Brown. Au mal obţinui victorii •
M ihai, A, M oraru. G. Po- j
A
Pe fostul maidan de la Ae­ din şosea pînă la institut. acolo. Aveam 16 ani cind înainte, înălţăm un bloc in LUCIA LICIU Deva, dau străzilor, străjuite de blocuri impunătoare, un aapect
deosebit. Foto: N. G H EN A metcu, A. N ăst ac şl R . Sturrvp. :