Page 38 - Drumul_socialismului_1971_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5187 • SIMBATĂ 11 SEPTEMBRiE 1971

„ S A R M I S “ - 1971

Medalion: „MUUU IM 0B“
IIIERATURA
ARTA In cadrul . manifestărilor In anii următori realizea­ pace, 9 rnai 1945, cînd ar­
prilejuite de cea de-a II-a ză filmul „Celebrul 702", matele române cu preţul
ediţie a Festivalului cultu- după piesa cu acelaşi titlu vieţii dau o ultimă bătălie
ral-artistic — „Sarmis", In al lui Alexandru Mirodan, pe frontul antihitlerist. Pe
ziua de 21 septembrie a.c. cu Radu Beligan in rolul genericul acestui film stau
va avea loc la cinematogra­ principal, şi filmul „Străi numele unor actori de frun­
ful „Patria" din Deva o (n- nul“ după cunoscutul roman te ai ecranului românesc :
tilnire a publicului specta­ al lui Titus Popovici, dis­ Fory Eteric, Victor Reben-
tor cu regizorul Mihai la- tins cu Premiul special nl giuc, Irina Gărdescu şi alţii.
cob, personalitate de seamă juriului la Festivalul inter­ In prezent reputatul regi­
în cinematografia româneas­ naţional al fimului românesc zor lucrează la filmul „Echi­
că actuală. de la Mamaia — 1904. Îm­ nox", inspirat din viaţa u­
Fiu al acestor meleaguri preună cu Ion Pojiescu Gopo nor tineri, a cărui acţiune
— s-a născut la Orăştie la realizează filmul „De trei se jietrece in zilele noastre
SCENA TREBUIE SA DEVINĂ 0 PIATRA ROŞIE se afirmă de tînăr ca un au­ mează „Aventurile lui Tom ţiunile prilejuite de festivi­
ori Bucureşti", căruia ii ur­
11 mai 1933 — Mihai lacob
Sinlem siguri că partici­
parea lui Mihai lacob la ac­
Sawyer" şi „Moartea lui Joc
tentic talent
domeniul
în
Indianul*', la care participă
vast şi atit de complex al
tăţile „Sarmis" din anul a­
NOBILĂ TRIBUNĂ A EDUCAŢIEI Străbunii mei şi-au zidit cetate, artei cinematografice. La o valoroasă echipă de inter­ cesta, va constitui o mani­
preţi şi creatori din R. D.
Institutului
de
absolvirea
festare
cullural-cinemato-
Germană.
Artă Teatrală şi Cinemato­
<irafică cc va prilejui cine­
Pe o stlncă albă
grafică „1. L. Caragialc" rea-
1970 va constitui anul con­
Ce-a mal albă stlncă,
Cît mai aproape de vulturi şl zel Uzează împreună cu Mircea firmării valorii regizorului fililor municipiului Deva 6
bună ocazie de a cunoaşte
Teatrele se aflS Intr-o p u n t­ rienţa din anii trecuţi ne-a Şi cit mai departe Drăgan filmul „Dincolo de Mihai lacob care realizează preocupările de viitor ale
Urmează, la scurt
brazi",
ea stare de alertă. In eurind, o oferit multe Învăţăminte. Şi De tropotul copitelor. timp, filmul muzical „Dar- „Castelul condamnaţilor",
nouă stagiune va oferi publi­ In teatrul nostru pătrunsese­ De-acolo-şi mlngiiau, clee" cu care cunoaşte un film de o inaltă ţinută ar­ regizorului, ale cinemato­
cului prilejul sfi treacă pra­ ră unele piese cu caracter Cu ochiul, cu palma, cu glndul, deosebit succes atit in ţară tistică a cărui acţiune se grafiei româneşti.
gul acestor înslitutii de cul­ doar de divertisment, care Dunărea, bourii, crlngul...
tură, de Instruire şi educaţie, erau departe de a contribui Oameni rătăcitori. cit şi in străinătate. desfăşoară in prima zi de AL. MARDARI
generatoare In acelaşi timp Ia formarea şi educarea pu­ Veniţi din pustiuri
de intense trăiri emoţionale blicului. in speical a tinere­ Unde nici iarba nu creşte,
create de frumosul artistic. lului. Acestea nu spuneau S-au năpustit peste aceste creste
La Teatrul de stat „Valea prea mult. De aceea, si pu­ Şi-au lăsat în urmă. pe vale. Tirgu/ meşterilor populari
Jiului" din Petroşani repeti­ blicul s-a îndepărtat la un Martiri, cenuşă şt jale.
ţiile au crescut în intensita­ moment dat. îmbinarea uti­ S-au cutremurat zeii,
te. Se fac retuşurile necesa­ lului cu necesarul a devenit Au mugit bourii,
re unui gest, mimicii, astfel absolut necesară şi va tre­ Au lăcrimat vulturii, nourii... Bogăţia şi ţinuta artistică confruntarea producţiilor gen. Evaluarea artistică a o-
ca în seara zilei de 1 octom­ bui să îmbrace haina calită­ Stînca se făcuse roşie, ca sîngele. a festivalului „Sarmis" vor artizanale din mai multe biedelor prezentate in con­
fi întregite la această edi­
brie, să se deruleze un spec­ ţii, plăcerii estetice, desfă­ ţie cu 'o nouă manifestare judeţe cu publicul larg. Vor curs se va face ţinindu-se
tacol complet, unitar, de ţi­ tării intelectuale complete. In fiecare piatră de anvergură — „Tirgul fi reunite, de asemenea, di­ cont de trăsăturile caracte­
verse genuri de creaţie ar­
nută. Ce va oferi viitoarea Textul, produs al unei poli­ Sălăşluieşte un suflet de dac, meşterilor populariH, con­ tizanală : ceramică, crestă­ ristice ale creaţiilor tradi­
stagiune a teatrului pelroşă- tici culturale de înaltă clasă, Fiecare potecă-i arcuită fruntare cu caracter repu­ turi şi incrustări in lemn ţionale, păstrarea specificu­
lui local, atitudinea şi apor­
nean am aflat de la regizorul mesagerul unor adevăruri de De un alt veac. blican — deschis intre 19-22 (furci, lingurare, fluiere, tul general al creatorului
Marcel Şoma, căruia, la viată, bogat în conţinutul I­ Căutătorule de frumuseţi, strtnge-lel septembrie a.c, la Deva. Cu căuce, pirogravură), lucră­ sau colectivului de creaţie
sfîrşltul unei repetiţii, i-am deilor, se cere să Îmbine uti­ Potecă şi piatră — acest prilej iubitorii artei turi în nuiele, papură, sir- la continuarea tradiţiei în
solicitat un interviu. litatea mesajului său educa­ Să ctitorim o altă vatră, populare vor putea găsi aici mă, cositor, aramă bdtuld sfera contemporană.
— Cu ce piesă veţi debuta ţional cu plăcutul $1 atracti­ O altă cetate, produse artizanale intere­ (cuţite cu incizii in cositor In cadrtil lirgului se va
In noua stagiune ? vul formei artistice, servite In care, inima mea şi a ta, sante, avînd posibilitatea etc.), ţesături şi cusături deschide şi o expoziţie in­
— Prima ridicare de corti­ prin calitatea spectacolului. Pioase, să-şi îmbogăţească colecţi­ (prosoape, feţe de masă, ca­ titulată simbolic „Arta cos­
nă la deschiderea oficială a — Şl în regizarea unor Vor bâtei ile personale cu noi obiecte pete de pernă, carpete pen­ tumului la pădure ni" care
stagiunii onorează dramatur­ spectacole s au făcut de mul­ IONEL AMARIUŢEI Ioan Şcu — „M it de artă. lru pat şi perete, catrinţe, va face posibilă o mai bu­
gia originală. E vorba de te ori concesii care nu Întru­ Tirgul reuneşte creatori cămăşi etc.), pielărie (cojoa­ nă cunoaştere a bogăţiei,
„Ştafeta nevăzută" de Paul neau adeziunea publicului re­ grupaţi in cooperative meş­ ce, curele, şerpare, genţi diversităţii şi autenticităţii
feritor la punerea în scenă,
Everac. Acţiunea acestuia se ţinuta artistică. Cum căutaţi U L C I O R teşugăreşti sau individuali etc.). motivului tradiţional din
din multe judeţe ale ţării,
află ancorată In mediul mun­ să evitaţi In viitor asemenea avînd ca scop stimularea şi In cadrul tlrgului se ini­ costumaţia pădurenilor.
citoresc. In prim plan apare experimente ? valorificarea unor vechi tra­ ţiază şl un conctirs pentru
figura comunistului, a mun­ — De multe ori, conţinu­ Cine mai ştie, ţara mea, de cfnd Cite seminţe rodnice de cfnt diţii meşteşugăreşti, prin cele mai reuşite creaţii de
citorului înaintat. In distri­ tul preţios, prinlr-o încerca­ Alerg prin tine toamne numărind, Cad şi răsar in mine ca-n pămint. Prof. IOAN ŞEU
buţie ; Vaier Donco, Elîsabe- re sau alia, a fost trădat. Nu Plop după plop. cocor după cocor —
ta Belba, Dumitru Drăcea, întotdeauna am găsit cele De multă frunză umerii mă dor. Tu, veşnic eşti rotire de-nceput
Ruxandra Petru, Florin Plaur, mai adecvate forme sau Alcătuind ulciorul meu de lut
Nicolae Nicolae, Alexandru n-am rezistat uneori tentaţi­ Cine să ţină minte cîte ploi Şi toate timpurile care vin
Codreanu, Gheorghe Nicolae ilor. De aceea, In munca Aici II află, de tărie plin.
ş.a. Scenografia aparţine lui noastră de regizori vom câula Fug dlntr-o zare-n alta peste noi, _ TRAIAN FILIMON
Aurel Florea. Ca o utilă a­ să evităm experimentele gra­ E xpoziţie- |
vanpremieră, e de notat par­ tuite. Pe acestea publicul nu
ticiparea actorilor noştri la le înţelege şi ca atare nu le
Festivalul cultural-artlstic agreazâ. S-a observat că, a- LUCRĂRI PE ŞEVALET
„Sarmis", în cadrul căruia tunel cînd idealurile sale se AUREL NEDEL |
vom prezenta poemul „Getu- prezintă în fprme artistice
sa", apartînînd scriitorului stilcile, In viziuni regizora­
Radu Selejan şi piesa „Inte­ le aşa-zis „originale", pu­ In atelierele artiştilor plastici NICOLAE ADAM i
res general" de Aurel Ba- blicul, consumatorul de artă,
ranga. Işî cere drepturile sale, vrea î
— Răspunde actualul re­ ca pe scenă lumea sa, el În­ Expoziţiile de plnS acum ale Festivalului cultural-artlstic valoarea artistică ci, din con*
pertoriu caracterului educa­ suşi — eroul — să fie puter­ artiştilor plastici hunedoreni „Sarmis". Expoziţia va reuni trâ, caută să o amplifice. Io cadrul Festivalului cui- j
ţional pe care trebuie să-l nic ancorat In realitate. El deschise în diverse localităţi lucrări ale tuturor membrilor „Artistul trebuie să aibă o turai-artlstlc „Sarmis". Ia j
îndeplinească în zilele noas­ vrea să trăiască actualitatea ale judeţului au scos in evi­ filialei cărora li se vor adăuga viziune clară — pentru cine Galeriile de artă ale Coml- ;
tre scena, teatrul ?
şi penlru aceasta cere forme denţă calităţi • artistice Incon­ citeva aparţinînd plasticienilor • creează şi pentru ce face .acest telului judeţean pentru cui- [
— In repertoriul actualei de expresie noi, directe, a­ testabile, preocupări largi în amatori. Va fi un nou prilej de lucru, ne declara losif Tell-
stagiuni au fost incluse ur­ decvate ritmului intern al surprinderea unor aspecle de utilă Intîlnire cu publicul". mann. Ai ceva de spus socie­ tură şf artă din Deva se va j
mătoarele piese: „Interes ge­ existenţei sale. viaţă inedite, In centru! cărora Contactul cu publicul repre­ tăţii, spune. Dar pentru aceas­ deschide fn data de 20 sep- j
neral" de Aurel Baranqa, Fără îndoială, dramaturgia să primeze personalitatea uma­ zintă o condiţie esenţială a ar­ ta e necesar ca artistul să tembrle a.c, o Interesantă i
„Frunze care ard" de I D. originală solicită nu numai nă surprinsă intr-o multitudi­ tei. Acesta este singurul în glndească, să fie conştient de expoziţie de plastică. Expo- ;
Slrbu, „E vinovată Corina ?" calitatea conţinutului ci şi ne de ipostaze. Aceasta a dus măsură să ofere creaţiei de misiunea sa, să excludă moda­
de Virgil Stoenescu, „Vlaicu calitatea formei în care e la Înscrierea creaţiei lor într-o orice gen certîfîcalul de viabili­ lităţile de creaţie străine luî, 2fţla cuprinde lucrări apar- j
Vodă" de Alexandru Dn- prezentai. Numai în felul a­ arie viguroasă ce sintetiza un tate si durabilitate. De aceea, străine societăţii In care tră­ ţlnind pictorului bucureş- •
villa. „Roata în patru col- cesta teatrul poate deveni profund mesaj umanist. tematica de creaţie trebuie să ieşte. Cu alte cuvine, e nece­ tean Aurel Nedel. membru !
luri" de Valenlln Kaloev şî un complex artistic care să O recentă vizită In ateliere­ vină In întîmpinarea preferin­ sar să excludă copierea, sar­ al U.A.P., originar din Vai- j
„Căpitanul din Kopenlck" de servească scopului educării le de lucru ale pictorilor Victor ţelor acestuia, avînd o finali­ cina aceasta revine fotografi­
C. Zuckmayer. Am căutat să maselor, al înălţării spiritua­ Sylvester, preşedintele filialei tate socială şi evidenţiind o ei. cinematografului. O condi­ del şl sculptorului din Orăş- ;
acordăm o . pondere deosebi­ le a omului nou, aşa cum se U.A.P. Pelroşani şi fosil Tell- concepţie despre lume şi via­ ţie primordială pentru artistul t(e, Nicolae Adam, membru i
tă creaţiilor aparlinlnd dra­ specifică in programul de e- mann ne-a reliefat preocupări ţă In concordanţă cu realita­ plastic este aceea de a se î* al cenaclului din Deva al j
maturgiei româneşti deosebit ducatie comunistă şi in cu- sporite, eforturi susţinute pen­ tea zilelor noastre, a societă|ii . dentîfica cu arta născută pe U.A.P.
C u n oscuta form aţie do dansuri a C .S .If. va fi p rezen t!
şt tn
de valoroase, purtătoarele u­ vintarea rostilă In faţa activu­ tru perfecţionarea continuă a socialiste meleagurile sale In creaţia spectacolele organ izate cu p rileju l F estivalu lui cu llu ra t-artlsilc „S a r -
nul mesaj cu un profund ca­ lui din domeniul ideologiei măiestriei, pentru inovarea „Tematica lucrărilor noastre, mea voi merge pe sinteze m ts".
racter educaţional. Numai de către tovarăşul Nicolae mijloacelor de expresie. a adăugat în continuare acelaşi mari, care să abordeze • idei ma­
în felul acesta. consi­ Cenuşescu, secretarul general „Tn momentul de faţă, no-n interlocutor, a căutat să fie jore. Numai In felul acesta lu­
derăm noi, scena poate al partidului nostru. relatat Victor Sylvester. pregă­ întotdeauna axată pe oglindi­ crările pot emoţiona, pot căpă­
deveni cu adevărat o nobilă Interviu consemnat de tim o nouă expoziţie ce se va rea mediului Văii Jiului, a oa­ ta atributul transniisibilitâţii. C r on ica librăriei
tribună a educaţiei. Expe­ M. BODEA deschide în curînri la casa de menilor ei — minerii — aceşti Aceasta nu impune abandona­
cultură din localitate in cadrul căutători ai adîncurîlor. E şi rea figurativului pe care nu-1
folosesc ca element fotografic,
firesc, plasticienii care trăiesc ci ca o viziune plastică".
mai mulţi ani în acelaşi Ioc, re­ Pe şevaletul pictorului fosil Ultima carte a lui MIhnea Prin aparenta şi familiara de­ tră lonalitoten generală um v
uşesc să cunoască foarte bine Tellmnnn se află în momentul Gheorghiu, apărută la editura zordine aduce a Pseudo-Kyne- nă in literatura mondială" (p.
oamenii, munca lor, gindurile de faţă lucrările „Geneză", un ghetikos. Este vorba Insă de ceeu IOD).
şi sentimentele lor, filtrînd to­ simbol al genezei Întregii na­ „Albatros", este intitulată Scri­ ce spune chiar autorul : nişle Savoarea acestei cărţi provi­
sori din Imediata
Apropiere.
tul prin prisma viziunii lor ar­ ţiuni şi „Grup de mineri", o scrisori pe teme date şi tonul ne şî din participarea direclă
tistice". Scriitorul îşi scrie titlul cărţii
altă sinteză amplă, concepută folosind majuscula. Acest fapt confesiv pledează pentru a scriitorului la cea ce scrie :
Expresie a permanentei că­ într-o formă nouă de lucru, cu nu este lntîmplător. Imediata ceasta. Mihnea Gheorghiu es­ stilul o puternic colorat afec­
utări de a surprinde pe pînză o vibraţie coloristică puterni­ Apropiere este, în accepţia a­ te în mod deliberat etnd sobru tiv, cald confesiv, incisiv Iro­
sau carton asemenea aspecte că, vădind aceleaşi eforturi, utorului. Actualitatea, scrisă cu teoretician, cînd agreabil co­ nic sau paralizant glacial, apa­
o constituie şi lucrările la care încercări continue de care majusculă deoarece a devenit zeur şi teritoriul — întotdeau­ naj care nu-i onorează decIL
artistul lucrează în momentul slnt animali loti artiştii noştri un imperativ al epocii. Actua­ na aferent culturii — prin ca­ pe scriitorii autentici, care nu
de fată. E vorba de „Impresii" pe linia lărgirii continue a litatea, receptivitatea Ia ceea re îşî poartă lectorul este co­ .şi-au pus în glnd să fie scrii­
şi „Schimburile" (un ciclu de paletei de stiluri şi maniere de ce este nou si valoros, glndi- pleşitor prin vastitate, varieta­ tori, ci sînt scriitori penlru că
trei tablouri). creaţie, pentru îmbogăţirea şi rea şi înţelegerea politică a te şi neostentalivă erudiţie. nu pot altfel şi trebuie să spu­
A te inspira din realităţile diversificarea artei noastre so­ fenomenelor sînt condiţii fără Scopul acestor incursiuni ră- nă ceea ce au de spus. Mihnea
zilelor noastre şi a crea pen­ cialiste, aşa cum se specifică de care existenta oricărui om mine însă întotdeauna acelaşi Gheorghiu are cîte ceva de
tru mase, pe Înţelesul maselor în cuvlntarea secretarului ge­ al societăţii noastre nu este şi anume de a descoperi şi i­ spus în fiecare pagină; este
cărora să le* poţi asigura ac­ neral al partidului nostru, tova­ posibilă. zola din fenomenul contempo­ întotdeauna aciua), întotdeau­
Costum e p op ulare din P â u cl- cesibilitatea la frumuseţile şi răşul Nicolae Ceauşescu, rosti­ Cartea lui Mihnea Gheorghiu ran sensul său, deoarece, „Din na anqajant. detestă monotonia
n cşii. Costum pop ular din zona valorile artei, implică un pu­ lă în fata activului din dome­ va do, desigur, bătaie de cap suma acestor înţelesuri noi şi locul comun. Alunecînd eu
Fo to : N IC O L A E SIM A O râştlel. ternic concept de partinitate. niul ideologiei. amatorilor de clasificări. In ce creşte civilizaţia fiecărui po­ însumi Intr-un loc comun, aş
Aceasta nu exclude nicidecum B. MIRCESCU I specie ar putea fi încadrată? por, adăugîndu-se celei univer­ spune că această carte este o
sale, ca fluviile în marea cea captivantă şi magistrală repri­
mare, fiindcă armonia eternă ză de luptă cu inerţia.
şi copleşitoare a oceanului le
S-au împlinit la 8 septem­ este întruchipată magistral na­ cuprinde pe toate, precum in­ RADU CIOBANU
brie 105 ani de la data cînd 105 ani de la naşterea lui George Coşbuc tura patriei, muncile clmpe-
In fermecătorul Hordou, sat neşti, datinile legate de ma­
aşezat pe Valea Salvei ce vi­ rile momente ale existentei^
ne tocmai din Munţii Rodnei, erotica ţărănească, revolta Poşta literara
se năştea cel care avea să muncitorului de pămînt, mo­
devină poetul ţărănimii — mente din zbuciumata istorie
George Coşbuc. a patriei noastre etc. Nunta
Primele slove le învaţă In Zamfirei, Moartea Iul Fulger, Nicolae Balea — Deva. Ver­ să vă adresaţi unui institut de
lingvistică.
satul natal, cu dascălul Tfinâ- O scrisoare de la Muselim Se- surile dv. au produs o impre­
sucă, după care trece Ia şcoa­ Io. Dragoste învrăjbită, Numai sie plăcuta. Mai trimiteţi.
la primară din satul mamei, una, Nu te-ai priceput, Duş­ Ioan Popa Stănlleşll — O-
la Telciu. In cele din urmă me ai creaţiei sale slnt pline tatea conştiinţelor româneşti, plă, monografică, specifică tu­ tea poeziei lui George Coşbuc mancele, La oglindă, Noi vrem Traian Malcan — Orăştîe. răşlie. Poezia rămine In aten­
pleacă la liceul din Nflsăud. de amintirile, peisajul rustic a devenit un simbol naţional. turor scriitorilor de frunte ai se datorează In primul rînd pămînt, In opressores, Doina După cum ne mărturisiţi, în­ ţia redactorului de specialitate,
După absolvire, In 1084, îm­ Si ecourile doinei populare. El Poezia lui n-a avut nevoie de Transilvaniei a Imbrăţişat-o in cunoaşterii poporului a cărui şl altele reprezintă fragmente cercaţi sentimente puternice
potriva voinţei părinţilor, care duce mai departe tradiţia in­ accente străine artei ca să se mod magistral si Coşbuc. „De viată si creaţie nu numai că dintr-o epopee naţională. in aminlindu-vă de ororile celui Aurel Manta — Hunedoara.
doreau sâ-1 facă preot, se în­ stituită de Vasile Alecsnndri, impună. Prin geniul lui s-a clnd am început să scriu — Ie-a observat cu un ochi a­ ultima analiză momente din- I de-al doilea război mondial. La Nu.
scrie la Facultatea de filozofie pe care-l admira din tinereţe, manifestat necesitatea de fru­ mărturisea poetul — m-a tot tent, dar le-a înţeles sl Ie-a tr-o vastă frescă pe care o fel ca dv. trăiesc sentimente Red.
din Glu) pe care însă nu o şi genialul Mihai Eminescu. mos a sufletului românesc, ca­ frămîntat ideea cu subiecte simţit aşa cum puţini înaintea realizează întreaga operă a lui identice şi alţi oameni. Din | î ” ” ...... I i
termină. Coşbuc aduce In opera sa re e permanentă In orice îm- luate din poveştile poporului lui au făcut-o. De aceea, scri­ Coşbuc, al cărui erou princi­ păcate, redarea lor poetică, pe
aerul sănătos al plaiurilor ca­ sul său este un model de In­ deo­ i De la cenaclul
Prin intermediul lui Ion terpretare artistică a vieţii ţă­ pal rămîne poporul. Versurile care o încercaţi, suferă
Slavici ajunge să lucreze la re pătrunde şi înseninează su­ ranului în toate momentele sale au făcut într-adevăr şi fac camdată. Oricum, e necesară
„Tribuna" din Sibiu, unde pu­ fletul naţional. Baladele, idile­ „Sînt suflet din sufletul neamului meu"... sale, pe urzeala voalată a u­ fala graiului mereu întinerit mai multă maturitate In con­ | „RITMURI"
blică „Nunta Zamfirei", atră­ le, horele, zborul unei glume nui fond de folclor românesc. al poporului, rămîntnd veşni­ ceperea unei creaţii poetice. j
gind atenţia lui Titu Maiores- evocă flăcăii si felele din su­ ce prin frăgezimea inspiraţiei, Mline dimineaţă. Ia ora
cu. Ca aproape mai toţi scrii­ tele ardeleneşti. In eresuri lim­ prejurări. De aceea, poezia lui Si să le leg astfel, ca să Ic Invâţînd de Ia popor felul prin claritate şi sonoritate, Mircca Dumitrcscu — Deva. ţ 10, Ia sediul Casei judeţene
torii transilvăneni, trece Car- pezi, curgătoare, sprintene ca poartă pecetea eternităţii, ca dau unitate şi extensiune de In care acesta se descrie pe prin ritmurile alegre ale stro­ Deocamdată nu. J a creaţiei populare din De­
păţii, aclivînd la diverse revis­ piraiele munţilor evocă bucu­ şi sufletul colectiv din care a epopee". sine, poetul o reuşit să reali­ felor. j va, strada Mihai Eminescu
te şi crelnd una după alta ria \iet«i- Poemele sale socia­ izvorît şi căruia i-a dat expre­ Cu toate că aceste intenţii zeze o imagine hiperboliznlă Patriotismul cald al bardului Nea Costică — Haţeg. Titlul ! nr. 17, are loc şedinţa de Iu-
popularele sale poezii ce au le nu vădesc amărăciune şi sie... Ce nu era In legătură nu s-au văzut împlinite intr-o a Irăiniciei şi puterii, a vitali­ transilvan vibrează în toate poeziei dv. ne îndemna să cre­ j cru a cenaclului' „Ritmuri",
intrat în literatura noastră a­ renunţare la luptă, cum se cu arta. pentru el nu avea operă aparte, ele au izbutit să tăţii acestuia, In care vedea de poeziile, atit de bogate şi de dem că în timpul lecturarii ei j Va ctt 1 din ultimele sale cre-
semenea unei revărsări a zo­ întilnesc la unii poeţi ai vre­ nici o importanţă. A cintat aşeze la înălţarea unui monu­ altfel Însăşi semnificaţia majo­ variate ca inspiraţie, atit de vom găsi ceva interesant. Dar ! aţii poetul Eugen Evu. Reţin
rilor. mii. El vorbeşte poporului cu pentru că sufieful lui f* fost mental edificiu piatră lingă ră n realizării unei epopei. în­ perfecte ca formă. De aceea, totul nu a fost decit o iluzie.
fruntea sus, dirz şi ameninţă­ numai cintec. . El a introdus piatră poeziile sale inspirate treaga operă se desfăşoară de | atenţia în mod deosebit
In anii adolescentei Coşbuc tor, asa cum face în „Noi nu e colţ de Iară undo poezia Nu posedai! Încă noţiuni ele­ i „Destin". „Poetul laude ţa-
scrie versuri, strigături, epi­ vrem pămint". ţăranii noştri in poezie, ţăra­ din universul rustic alit de altfel pe un pian vast, profund lui Coşbuc să nu fie gustată mentare de versificaţie. La a-
şi generos, devenind o adevă­
grame care pătrund repede în nii adevăraţi, cu păcate şi cn- familiar, monografie lirică n rată sî amplă monografie a şi înţeleasă, de la copilul de re$tea se mai adaugă desele j ra", „Prin codri de aramă",
| „Ascult" ş.a.
popor, nu o dată Irecîml Inlr-un discurs rostit cu pri­ lilălî mari, cu dureri $î bucu­ salului românesc, un veritabil satului, a poporului român, cu pe băncile scolii, pînă la moş­ greşeli de logică şi oi Log rafie.
drept crîmpeîe din creaţia lej::! dezvelirii bustului lui rii, oameni întregi..,". .roman ţărănesc", cum ce va neagul căruia ea îi toarnă bal­ I In continuare va avea loc
Coşbuc, in ongl I02i>, Liviu exprima plastic Dobrogcnnu- adinei implicaţii de ordin is­ samul veşnicei tinereţi. i o audiţie muzicală din opc-
mulţimilor anonime. Chiar si Rebreanu spunea : „Prin poe­ Tentaţia de a prezenta ar­ Ghercn. toric, filozofie şi social. Cornel L.izăr Cerb — Deva. | ra lui Beethovcn.
poeziile scrise în anii de cui- zia sa pură a cucerit umani­ tistic satul, intr-o viziune am- Originalitatea şi durabilita­ In opera poetului ţărănimii Prof. ION FRAJILA Vă rugăm ca in problema dv. i