Page 4 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 4
T T ^ T V Ţ ^ r z r x v W C C IB G IO r ^ - . . . - ^ r- M
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 176 ® MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1 9 7 ţ
vujiri^flRK.n'a
Declaraţiile unor personalităţi
ştiinţifice participante ia cea
VESTI DIN TARILE SOCIALISTE
de-a 21-a Conferinţă Puowash general, vor studia 245 000
U.R.S S.
Pentru u sugera anvergura de tineri mongoli, la care
aviaţiei civile sovietice, este trebuie adăugaţi încă
mai ales să discute marile pro limilate ale dezarmării. Cred 20 000 de tineri si tinere ca
bleme ale omenirii. SIntem că şi actuala conferinţă de la suficient să se arate că anul
[Urmate din puţ. 1) trecui „Aeroflot‘‘-ul a trans re îşi însusesc diverse spe
mîndri că In unele cazuri Sinaia va netezi drumul spre cialităţi în institute de in-
conferinţele Pugwash au ela găsirea unor soluţii pentru portat nu mai puţin dc 71 vălâmint superior si in şco
borat soluţii care si-au găsit problemele importante ale lu milioane de pasageri, iar în
concrete pe calea limilâriî materializarea Intr-o serie de mii". In continuare, d-sa s-a total, în anii actualului cin lile tehnice.
cursei înarmărilor si, în spe probleme majore ale lumii, referit la importanţa colabo cinal. de serviciile lui ur In prezent, fiecare al pa
cial, a cursei înarmărilor nu cum ar fi dezarmarea. Ideea rării dintre oamenii de ştiin mează să beneficieze 500 de trulea cetăţean al Mongoliei
cleare, care constituie o per principală pe care aş conside ţă pentru crearea premiselor milioane de oameni. învaţă. Pentru aceasta a fost
manentă sursă de încordare $i ra-o drept piatră unghiulară destinderii si înţelegerii în O trăsătură caracteristică creată baza materială cores
de ameninţare la adresa civi a activităţii şi spiritului Puq- tre popoare, subliniind efor pentru dezvoltarea transpor punzătoare. In cinci centre
lizaţiei şi a viitorului omeni wash esle ideea că existenta turile participanţilor de a l- turilor aeriene sovietice este de aimac au fost construite
rii. unor sisteme sociale diferite nîţia o mişcare pe plan mon perfecţionarea tehnică. Ast complexe şcolare moderne
România — a spus prof. nu exclude principiul coexis dial în favoarea dezarmării. fel, din luna mai a anului a pentru cile 5 000 de elevi,
B. Feld — consacră în poli tenţei paşnice Prof. H. Aîfven (Suedia), cesta, pe liniile aeriene ale unde există tot necesarul
tica sa un loc de seamă rea Abordînd problema secu laureat al Premiului Nobel, ţării şi-a făcut apariţia avi pentru învăţătură $i odihnă.
lizării dezarmării, lucru care rităţii europene, cunoscutul preşedinte de onoare al con onul „Tu-154". Deocamdată
a reieşit cu pregnantă din savant sovietic a exprimat pă ferinţei Pugwash : „Vreau să el transportă numai mărfuri R,P.D. Coreeană
mesajul preşedintelui Nicolae rerea că în prezent „există mulţumesc si pe această cale Si posta, dar în curînd va
Ceauşescu. Acest lucru mă condiţii foarte bune pentru gazdelor române pentru că trece si la deservirea pasa R.P.D. Coreeană a obţinut
ne-au invitat la Sinaia, în a
bucură, şî gîndesc că dacă fie convocarea unei conferinţe a rest frumos loc din interesan gerilor. Noul avion îmbină succese Importante în dez
tuturor
europene.
statelor
care naţiune s-ar preocupa în- Cred că printre principalele ta dv. (ară. Mulţumesc pre Viteza lui „Tu-104" cu eco voltarea transporturilor pe
tr-o egală măsură de această probleme care ar trebui să fie şedintelui Nicolae Ceauşescu nomicitatea lui ,,II-18" si* cu căile ferate. Liniile sale prin
chestiune, realizarea dezarmă înscrise pe agenda unei ase pentru amabilitatea de a ne caracteristicile reuşite de de- cipale au fost deja electrifi
rii ar deveni o realitate". menea conferinţe sînt si cele li adresat un mesaj atît de colare-aterizare ale lui „An- cate, folosindu-se ca mijloc
In legătură cu securitatea privind înţelegerea reciprocă important, care demonstrează 10”. „Tu-154" urmează să în de tracţiune locomotivele
europeană, savantul american în Europa", In continuare, preocuparea României pentru locuiască aceste aparate. electrice „Steagul Roşu”, pro
a spus: „Dacă ne gîndim că prof. Sokolov a subliniat că problemele stringente ale glo Parcul ,,Aeroflot"-ului s-a
cele două războaie mondiale, orice încercări de a piecondi- bului*. completat, dc asemenea, cu duse de industria construc
cu tot cortegiul lor de ne ţiona organizarea unei aseme Vorbind despre necesitatea modele modificate ale avioa toare de maşini a ţării. Cu a
norociri, au izbucnit în Eu nea conferinţe sînt nefonda încetării cursei înarmărilor, Intervenţii r o m â n e ş ti Luptele nelor „11-62", „Tu-134” s» jutorul lor se realizează
ropa, importanţa şi actualita- te”. dl. Alfven a spus : „Continua „Iak-40“. peste 60 la sută din traficul
tatea unei conferinţe europe „Cred — a spus apoi savan rea cursei înarmărilor $! în Un eveniment important în
ne pentru securitate se impu tul sovietic — că dezarmarea special a celei nucleare con din viata „Aeroflot“-ului va fi in de mărfuri pe întreaga ţară.
ne de la sine. In prezent con este una din problemele cele stituie un grav pericol Ia a la U.N.C.T.A.D. trarea în serviciu, în viito In prezent, în numai 15 zile,
sider că există condiţii pen mai urgente ale lumii. In a dresa omenirii. Ea va trebui rul apropiat, a primului avi feroviarii din R.P.D. Coreea
tru tinerea neîntîrzîată a a cest domeniu se impune o să înceteze imediat $i sper că on supersonic de pasageri nă transportă tot atîtea măr
Republicii Vietnam
cestei conferinţe. După păre dezescaladare a înarmărilor si negocierile SALT se vor în GENEVA 31 (Agerpres). — a U.N.C.T.A.D. a Republicii din lume, „Tu-144", aflat în furi cit într-un an înainte de
Populare Chineze,
rea mea, securitatea în Euro în special a înarmărilor nu cheia cu un succes, avind In La Palatul Naţiunilor din Ge Populare Democrate Coreene, prezent în curs de încercare. eliberarea ţării.
pa depinde de reducerea cleare. Oamenii de ştlintă so vedere tocmai această raţiu neva continuă lucrările sesiu Republicii Democrate Germa In actualul cincinal se pre Paralel cu electrificarea că
nii a XI-a a Consiliului Con
ne. Trebuie să
lichidăm ac
cursei înarmărilor şi de inten vietici speră că o contribuţie tualul stoc de arme termonu ferinţei Naţiunilor Unite pen ne si Republicii Democrate SAIGON 31 (Agerpres). — vede si crearea unui aerobus
sificarea circulaţiei valorilor împorlantâ la aceasta o vor cleare, altfel riscăm ca ele să tru Comerţ si Dezvoltare Vietnam. O coloană americană de blin pentru 300—400 de pasageri. ilor ferate, au fost realizate
materiale şi culturale între aduce atit convorbirile sovie- ne lichideze pe noi”. (U.N C.T.A.D.). ★ date a căzut luni seara într-o R,P, MongoTâ importante lucrări de moder
popoare. to-americane de la Helsinki ambuscada, pe cind se afla la nizare si de creştere a sigu
privind limitarea înarmărilor Prof. H Alfven s-a referit Luînd cuvlntul in cadrul Lutnd cuvlntul în cadrul cinci kilometri de Da Nang. In această toamnă, în cele
Referindu-se la rolul confe strategice, cit şi negocierile apoi pe larg la rolul oamenilor dezbaterilor generale, şeful dezbaterilor privind proble relate'ază de la Saigon cores 520 de scoli de învăţămînt ranţei in circulaţia trenurilor.
rinţelor Pugwash, prof. Ber- din alte organisme internaţio de ştiinţă în soluţionarea pro delegaţiei române, Mircea Pe- mele comerţului internaţional pondenţii agenţiilor de presă.
nard T. Feld a ţinut să releve nale, cum ar fi conferinţa blemei dezarmării, subdezvol trescu, a exprimat opinia că cu produse industriale din Co Acţiunea patrioţilor a fost a-
că ele permit oamenilor de pentru dezarmare de la Gene tării si poluării, relevînd fap U.NCT.AD. trebuie să aducă mitetul sesional al Consiliului tît de puternică, Incit elicop
ştiinţă din numeroase ţări să va sau în alte organe care se tul că „savanţii nu trebuie să o contribuţie substanţială la U.N.C.T.A.D., reprezentantul terele si artileria americană
se cunoască, să efectueze un vor crea In viitor". fie numai experţi ; ei trebuie aplicarea măsurilor prevăzute român, Victor Aldea, a evo au intervenit intens pentru
degajarea coloanei. Esle cel
schimb deschis de opinii în Dr. Viclor Rabinowitch, de Ia să fie revoluţionari. Să ne a- In cadrul strategiei pentru cel cat eforturile pe care le de de-al patrulea atac organizat Criza iinanciară interoccidentală
cadrul cărora să desprindă o Academia naţională de ştiinţe mîntim că Galilei a pus la în de-al doilea deceniu de dez pune România pentru dezvol
serie de soluţii practice, în din Washington : „Slnt impre doială autoritatea lui Aristotel, voltare al Naţiunilor Unite. tarea exporturilor sale de ast în ultimele cinci zile împo
special legate de diferite as sionat de calda primire care Darwin; dogma care spunea Ţările In curs de dezvoltare, fel de produse. Totodată, el a triva unor coloane blindate a- PARIS 31 (Agerpres). — TOKIO 31 (Agerpres). —
pecte ale dezarmării. ni s-a făcut în România. Cu că speciile au fost create de angajate In lupta nobilă pen subliniat importanţa pe care parţinînd diviziei „Amerîcal* Luni au început la Paris con Japonia a cerul miercuri
o forţă divină. Pavîov, păreri
tara noastră o acordă între
Dr. A. Legaull, profesor la nosc eforturile depuse de ţara le preconcepute ale psiholo tru eliminarea subdezvoltării, prinderii de acţiuni interna care operează la sud de Da vorbiri „tehnice" franco-vest- Statelor Unite să suspende
pentru progres, o viaţă liberă
Facultatea de ştiinţe politice dv. pe calea destinderii şi în giei, Planck, continuitatea, Iar Si independenta, a spus vor ţionale eficace, pentru facili Nang, scrie agenţia Associaled germane, consacrate depistă taxa de 10 la sută impusă a
a Universităţii Laval, din ţelegerii în lume. Ceea ce în Einstein, concepţiile despre bitorul, aşteaptă în mod Jus tarea exporturilor de produse Press, menţionînd că, în total, rii posibilităţilor de apropie supra importurilor, în cadrul
treprindeţi dv. este un lucru
Quebec (Canada): „Ideea unei . admirabil, care serveşte cau spaţiu şi timp. Toţi- aceştia au tificat ca hotăririle Adunării manufacturate, în special a opt americani au fost ucişi, re a punctelor de vedere ale măsurilor anunţate de preşe
conferinţe europene’ cîştigă în fost revoluţionari, care au Generale a O.N U. în această celor provenind din ţările In 17 răniţi si opt vehicule blin celor două părţi în proble dintele Nixon pentru salva
zei păcii. De altfel, mesajul
prezent tot mai mult teren. adresat conferinţei noastre de schimbat modul de a privi lu privinţă să devină realităţi. curs de dezvoltare. date In întregime distruse. mele monetare, după decizii rea dolarului Cererea res
Cred că manifestarea care preşedintele României, dl. mea, contribuind la dezvolta In legătură cu sesiunea a Referindu-se la problemele Pe ansamblul teritoriului le adoptate de preşedintele pectivă, precizează agenţiile
are loc aici va aduce o con Nicolae Ceauşescu, esle sem rea ştiinţei şi societăţii. De a IlI-a a U.N.C.T.A.D., care* ur dezvoltării industriilor orien sud-vielnamez, ultimele 24 de Nixon privind situaţia dola de presă, a fost înmSnată lui
tribuţie Ia organizarea unei nificativ în acest sens. El de ceea, cred că noi avem ne mează să aibă Ioc la Santiago tate spre export, reprezentan ore s-nu caracterizat prinlr-o rului. Deocamdată, Parisul si Philip Trezise, secretar de
asemenea conferinţe, la înţe monstrează preocuparea per voie în prezent de o schimba de Chile, In aprilie-mai 1972, tul român a subliniat intere vie activitate a forţelor pa Bonnul sînt de acord asupra stat adjunct al SU.A. pentru
re profundă a relaţiilor so
legerea între naţiuni, la crea manentă a ţârii dv. pentru ciale, a relaţiilor între state, şeful delegaţiei române a re sul pe care l-ar prezenta ela triotice. Lupte puternice au unui singur punct important : problemele economice, aflat,
rea unui climat de destinde marile probleme care con care să ducă la o îmbunătă levat preocuparea pe care o borarea de către secretariatul fost semnalate în delta flu dolarul trebuie să-şi piardă în prezent, într-o vizită ofi
re”. fruntă omenirea, dorinţa de a ţire a situaţiei generale a pla suscită unele fenomene nega U.N.C.T.A.D. de prognoze pe viului Mekong, in provincia poziţia sa dc monedă de re cială la Tokio pentru a exa
aduce o contribuţie la solu tive ce se manifestă în pre termen lung, privind evoluţia Quang Ţin, precum si în pro
In ce priveşte contribuţia ţionarea lor”. Relevînd impor netei noastre. Savantului îi re zent pe plan internaţional, cererii si ofertei pe plan mon zervă în sistemul monetar mina cu oficialităţile nipone
României la soluţionarea ma tanţa conferinţelor Pugwash, vine misiunea ca, înainte de cum sînt: tendinţele protec- dial la diferite produse indus vincia Binh Duong, la mai pu occidental. implicaţiile crizei dolarului.
de
30 de kilometri
ţin de
ţilor probleme ale contempo omul de ştiinţă american a toate, să servească cauzei u ţioniste din domeniul schim triale. Saigon.
raneităţii, dr. Legault a spus i subliniat faptul că ele „oferă manităţii". burilor internaţionale; menţi
„Privim cu interes iniţiativele posibilitatea unui schimb des Dr. J. Barzelatlo, secretar e nerea discriminărilor în co
româneşti pe plan internaţio chis de opinii în cadrul căruia xecutiv al Comitetului naţio merţul mondial; instabilitatea
nal. România promovează cu savanţii pot analiza şi sugera nal pentru ştiinţă şi dezvoltare monetară din unele ţări capi UPSALA. — La Upsala. în
consecvenţă demnă de admi acţiuni internaţionale de răsu din Chile i „Este un mare cîş- taliste dezvoltate; decalajul SANTIAGO DE CHILE. Suedia, se desfăşoară, fnce-
rat o politică de pace, de dez net*. „In prezent, a continuat lig pentru mişcarea Pugwash crescînd care separă ţările în La Invitaţia Congresu pind de luni. un seminar pe
voltare a Înţelegerii şi cola el, două probleme importante că a inclus in preocupările curs de dezvoltare de ţările lui naţional al Republi tema „O strategie de dezvol CS3SD
borării internaţionale. Orga confruntă omenirea : preîntîm- sale grava problemă a subdez industrializate Aceste feno cii Chile, la Santiago de tare a Africii", organizat de
voltării, pentru că rezolvarea
nizarea la Sinaia a conferin pinarea unul război nuclear si acestei chestiuni depinde în mene — a arătat vorbitorul — Chile a sosit, într-o vi Fundaţia Dag Hâmmarskjoeld.
ţei Pugwash este după păre prăpastia existentă între na mare măsură de ştiinţă sî teh vor trebui examinate în mod zită oficială de priete Participă experţi din nouă
rea mea o recunoaştere a e- ţiunile bogate şi cele sărace. nologie. După cum se cunoaş aprofundat de sesiunea a nie, o delegaţie a Sovi ţări africane şi scandinave,
forturllor făcute de România Oamenii de ştiinţă pot şi tre te, astăzi există largi spaţii in IlI-a a U.N.C.T.A.D., în vede etului Suprem al U.R.S.S., precum şi reprezentanţi ai
pe plan mondial in vederea buie să convingă guvernele America Latină, Africa si A- rea găsirii de remedii efici condusă de Alexandr guvernului suedez. Furt do tablouri
ente.
garantării păcii". proprii de urgenţa acestor pro sîa care sînt afectate de ră- Llaşko. vicepreşedinte
bleme, să caute răspunsurile Evidenţiind, apoi, importan
Dr. Albrecht Ulrich. de la cele mai potrivite soluţionării mînerea în urmă. Decalajul ţa punerii în aplicare a prin al Prezidiului Sovietului PHENIAN. — La Panmun- O pictură de o deosebită
Institutul de cercetări econo lor". între ţările dezvoltate si cele cipiului universalităţii, repre Suprem ol U.R.S.S., pre rii privind intrarea Marii jon a avui loc a (reia între valoare artistică, datină din
Britanii în CEE.
mice şi politice din Hamburg In ce priveşte dezarmarea, în curs de dezvoltare se a zentantul român s-a pronun şedintele Prezidiului So vedere între trimişii Socie secolul al XlV-lea, a fost
(R.F.G.): „Sînt lnctntat să dr. V. Rabinowitch a spus: gravează, în ciuda unor mă ţat, în încheiere, pentru par vietului Suprem al BEIRUT. — Sub preşedin tăţii de Cruce Roşie a R.P.D. furată din Biserica Sanlis-
constat progresele uimitoare „Cred că tratativele de la Ge suri pe plan internaţional. Se ticiparea la viitoarea sesiune R.S.S. Ucrainene. ţia Iui Yasser Arafat, la Bei Coreene şl Societăţii de sima Annumiata, din loca-
realizate de ţara dumneavoas neva vor trebui să abordeze impune o colaborare mai rut s-a deschis reuniunea Cruce Roşie din Coreea de litatea italiană Santa Lucia
strînsă a oamenilor de ştiinţă
tră In toate domeniile de ac cu mai multă insistenţă pro pentru a obţine schimbări im QUEBEC. - Cel de-al Comitetului Executiv al Or sud. Cu acest prilej, repre di Mela (in apropiere de
Messina). Tabloul este a-
tivitate. România, despre care blema încetării fabricării şi in portante în vederea îmbunătă Un discurs al Xlli-lea Congres Internaţio ganizaţiei pentru eliberarea zentanţilor sud-coreeni le-a tribuit elevilor lui Duccio
ştiam că era o ţară slab dez terzicerii folosirii armelor nu ţirii situaţiei ţărilor subdezvol nal filologic şl lingvistică Palestinei. Inlr-o decjaralie fost înmînal mesajul, din 27 di Boninsegna, precurso
voltată, se află în prezent cleare, a interzicerii stocării tate. Comunitatea oamenilor romanică s-a deschis luni la făcută de un purtător de cu- august ac., al preşedintelui rul „noii şcoli sieneze" de
prin ritmurile sale înalte, lor pe teritoriile altor state, de ştiinţă poale influenţa, de preşedintelui universitatea din Quebec. vlnt al comitetului, se men Societăţii de Cruce Roşie pictură. Acesta esle cel
printre primele ţări ale lumii. a lichidării bazelor militare asemenea, acţiunile politice din R.P.D. Coreeană, în care de-al 77-lea furt de lucrări
străine, a retragerii trupelor sub preşedinţia lui Georges ţionează că actualele lucrări
Acest lucru a influenţai In străine. Este necesar să se e pentru soluţionarea proble Sadat Sjraka, profesor la universi ale reuniunii sint consacra se arată că cele două părţi de artă comis in bisericile
bine situaţia poporului dum laboreze un program complex mei subdezvoltării. După pă tatea Laval. te, îndeosebi, unor probleme au căzut de acord să discute din Italia de la începutul
neavoastră. Făcînd o compa care să aibă ca obiectiv fun rerea mea, soluţionarea aces Aproximativ 600 de dele privind situaţia rezistenţei Si să hotărască în cadrul anului in curs.
raţie cu alte ţări vizitate, la damental dezarmarea generală tei probleme depinde In prin CAIRO 31 (Agerpres). — gaţi din 35 de ţări vor pre palestiniene în Iordania, a- convorbirilor preliminare or
cipal şi de efortul propriu pe
dumneavoastră orice om are şi totală”. care trebuie să-l depună fie Intr-un discurs rostit Ia pos zenta In cursul acestei săp- bordîndu-se, totodată, si re dinea de zi pentru tratative Ravagii provo cate
cele mai mari posibilităţi de Prof. J. Freymond, de la In care ţară subdezvoltată. Un turile de radio şi televiziune, tâmîni peste 300 de comuni zultatele misiunii de medie le principale pe care urmea
acces spre cultură şi condiţii stitutul universitar de înalte rol tot atît de important re preşedintele Republicii Arabe cări. re întreprinse recent de că ză să le aibă organizaţiile de taifunul 7rix
Unite, Anwar Sadat, a cerut
demne de viaţă". studii internaţionale din Ge vine însă si ajutorului pe care populaţiei egiptene să aprobe tre reprezentanţi ai R.A.U. si de Cruce Roşie din nord si
Vorbind despre problemele neva : ,,Sint un admirator sin trebuie să-l acorde ţările dez în cadrul referendumului or LONDRA. — In cadrul li Arabîei Saudite pentru apla din sud, precum $i locul si în Japonia
securităţii europene, specialis cer al politicii externe româ- voltate, avind în vedere cos ganizat la 1 septembrie, pro nul sonda] de opinie publi narea conflictului dintre o data ţinerii lor. Societatea
tul vest-german a subliniat ' neşti şi cred că România Jba- tul imens pe rare îl implică iectul de constituţie al Fede că. locuitorii centrului in ficialităţile de la Ammân si de Cruce Roşie a R.P.D, Co 34 de persoane ucise,
actualitatea convocării unei că un important rol de des procesul dezvoltării. De aceea, raţiei Republicilor Arabe, în dustrial Blrmingham s-au forţele palestiniene ampla reene propune ca discuţiile 1 000 de locuinţe distruse,
conferinţe general • europene chidere spre toate ţările lumii. cooperarea internaţională este tocmit de sofii de stat ai pronunţat Împotriva aderării sate — relatează agenţia preliminare să aibă loc la 20 iar alte. 39 000 avariate re
în vederea realizării unui sis Afirmindu-şi fidelitatea la sis după mine o necesitate pen R.A.U , Libiei si Siriei si sanc Marii Britanii la Piaţa co MEN. septembrie a c. prezintă, in momentul de
tem care să garanteze menţi temul socialist, România nu tru ţările în curs de dezvol ţionat ulterior de organismele mună. Peste 70 la sută din faţă, bilanţul parţial al ra
nerea păcii „Securitatea în uită să pună la baza politicii tare. Ea trebuie organizată de conducătoare din cele trei cei chestionaţi s-au pronun vagiilor provocate de tai
Europa — a spus oaspetele — externe principiile unanim va aşa manieră îneît să fie în ţări. ţat împotriva intrării Anqli- PARIS. — In cursul lunii Iulie, în Franţa preţurile funul Trix, unul din cele
depinde In mare măsură de labile ale relaţiilor dintre sta beneficiul ţărilor în curs de Preşedintele Sadat, relatează eî în CEE. au crescut cu 0.5 la sută. Potrivit datelor publicate de mai puternice care s-au a
te, ca suveranitatea, indepen
reducerea cursei înarmărilor denţa, neamestecul în trebu dezvoltare si nu să adîncenscă agenţia MEN, a subliniat, cu Institutul de Statistică, în cadrul primelor şapte luni a bătut in ultimii ani asu
care generează neîncredere şi rile interne, avantajul reci decalajul între cei săraci si acest prilej, că „fiecare din Un grup de reprezentanţi le anului acesta, preţurile la mărfurile cu amănuntul pra Japoniei. Ploile toren
cei bogaţi. Apreciem în acest
constituie o permanentă ame proc. Slnt fericit să constat, sens eforturile României, care cele trei republici va repre ai locuitorilor din Birming- au sporit cu 3.6 la sută. Aceste cifre sînt superioare ţiale şi vintul care depă
ninţare Ia adresa păcii. Din de asemenea, contribuţia con se înscriu în efortul general zenta o parte componentă a ham au adresat guvernului prevederilor Ministerului de Finanţe al Franţei pentru şea viteza de 128 kilome
păcate multe state europene secventă pe care ţara dv. o a pentru lichidarea subdezvoltă federaţiei, dar îşi va păstra, in o petiţie în care cer organi întreaga perioadă a anului 1971, care stipulau o majo tri pe oră au afectat, în
continuă să aloce sume impor duce la soluţionarea unor pro rii". Referindu-se la unele ac dependent, personalitatea sa zarea de alegeri parlamenta rare a cărei limită maximă ar fi fost de 3,5 la sută. deosebi, regiunea Miyaza-
distinctă, precum si propriul
tante sectorului militar, fapt bleme. cum ar fi dezarmarea, ţiuni întreprinse în America său aparat de stat, constituind re înaintea adoptării hotărî- ki, In regiunea sudică a
care grevează asupra nivelu securitatea internaţională, sub Latină, d-sa a menţionat im o unitate puternică”. insulei Kyushyu, unde tra
lui de viaţă al populaţiei”. dezvoltarea, îmbunătăţirea co portanţa obţinerii suveranită ficul aerian, feroviar şi
Referindu-se la rolul confe operării între state". ţii asupra resurselor proprii, rutier a fost complet per
rinţelor Pugwash, dr. A. Ul Prof. J. Rotblat, de la Cole subliniind în acest sens exem turbat. ■
rich a spus: „Oamenii de giul medical de pe lingă spi plul pe care îl furnizează Chi După direcţia sa de de
ştiinţă au posibilitatea să e talul St. Bartholomew din Lon le care a naţionalizat recent plasare, taifunul ameninţă
fectueze în cadrul înlîlnirilor dra, secretar general al Pug industria cupriferă. „Unanimi „LE M 0NDEM: „HLIPINUE - 0 ZONĂ FIERBINTE ?1 capitala niponă, precum şi
Pugwash un schimb deschis wash ; „Mişcarea Pugwash a tatea realizată cu această o- zona industrială şi dens
de opinii, să se înţeleagă asu luat fiinţă ca o mişcare pa razie este deosebit de semni populată a marelui oraş-
pra metodelor celor mai adec cifistă a oamenilor de ştiinţă. ficativă pentru evoluţiile po port Osaka.
vate pentru rezolvarea unor Multe dintre ideile şi sugesti litice care se inregislrcază in Atentatul care a avut loc la lizează aceleaşi metode. Cele ste un milion de şomeri to Partizanii unui reformism
probleme ale situaţiei interna ile făcute de-a lungul anilor Chile si într-o serie de alte Manila spre sfîrsilul lunii au două mişcări slnt alcătuite tali si între 7 si 8 milioane de mai îndrăzneţ, menit să deco- Radiologie
ţionale. Putem să fim mîndri au stat la baza unor acorduri ţări din America Latină". gust a atras brusc atenţia a din nenumărate reţele de şomeri parţiali sau „deghi lonizoze economia si menta
că unele din soluţiile furniza supra Filipinelor ; personalită „clienţi", iar pentru cîştiga- zaţi” (persoane care nu i$i lităţile, să zdrobească rămă p e rfe c ţio n a tă
te de conferinţele Pugwash, în ţile acuzote de organizarea rea alegerilor trebuie, îndeo pot folosi întreaga lor capa şiţele sistemului feudal se
problemele dezarmării, cum ar lui aparţin conducerii Partidu sebi, să dispui de o organiza citate de muncă). Inflaţia face 1 ciocnesc de interesele celor Proiectanţii din Moscova
fi controlul interzicerii expe lui liberal, de opoziţie. re si de un buget superior ad ravagii sărăcind locuitorii o- instalaţi la conducerea parti au realizat un nou tip de
rienţelor nucleare, au fost ac Cind studenţii sint ucîsî de versarilor. raselor, ca si pe micii culţi- delor si a statului. „Ceea ee aparat Roentgen — »Rum-
ceptate de guverne. forţele dc ordine, cînd ţăra denumim democraţia noastră 22" — destinat diagnosti
O contribuţie importanlă la nii suferă represalii ale „ar este in realitate guvernul ce cărilor radiologice de or
realizarea securităţii europene matelor particulare” aparlinind DIN PRESA STRĂINĂ lor bogaţi, ales de bogaţi, pen din general şi special. Pe
a adus-o în acest context Con marilor proprietari funciari în tru boqaţi”, se afirmă într-un Ungă radioseopii şi radio
ferinţa Pugwash de la Leio- strînsă legătură ru oamenii raport al Mişcării socîal-cres- grafii, „Rum-22" mai face
zig, care a disculal soluţiile politici, ecoul este mai mic tine. Or, revenind la atenta şi clişee ale vaselor san
unei reduceri a trupelor în in străinătate. Dar. aceste ex Preşedintele Marcos a for valori. Or, cercurile conducă tul de la 21 august, dacă se guine şi ale straturilor de
Europa". mat o Adunare însărcinată să toare nu întreprind nimic pen ajunge la o ciocnire „a boga ţesuturi pină la o adinci-
cese sînt în realitate revela elaboreze o nouă constituţie. tru a remedia situaţia. In a- ţilor", aceasta reflecta, în rea
Prof. I. A. Sokolov. de la toare pentru situaţia care e- Dar, o lege, fie ea si funda cesle condiţii, nu este de mi me de cîţiva centimetri, A
Academia de ştiinţe din Mos xislă în arhipelag mentală, nu poate reforma o rare că, pentru prima dată, litate, o simplă luptă de clan, paratul dispune de două
cova : „Particip pentru a cin- Doi ani după alegerea sa si societate, mai ales dacă cei un ofiţer al Academiei mili care nu are nici o legătură tuburi Roentgen şi poate
cca oară la conferinţele Puq- care au initiat-o dispun, în tare — un fief tradiţional al cu miile de locuitori ai Mani lucra cu o cameră de fil
wash. Pot să spun rn certitu trei lunî înainte de reînnoi le! ce trăiesc in condiţii inu mare şi cu un amplifica
dine că discuţiile rare au loc rea componenţei Camerei In marea lor majoritate, de ve extremei drepte — s-a alătu mane, alături de cartiere so tor optico-electronic (me
rat forţelor patriotice împreu
Parlamentului,
a
ferioare
nituri anuale dc zeci $i sule
in acest cadru servesc cauzei de ori mai mari decit venitul nă cu cîţiva camarazi. Stu cotite printre cele mai luxoa
înţelegerii intre popoare, mai preşedintele Ferdinnnd Marcos mediu pe cap de locuitor. In denţii se radicalizează. Crizei se din lume. In aceste condi nit să dea un contrast mai
ales că ele permit oamenilor traversează o perioadă difici realitate, peste jumătate ţii, atentatul respectiv nu ar mare imaginilor). In plus,
de ştîînlă, apartinînd unor lă. Drama acestei ţări o con social-economice i se' adaugă fi avut nicî o semnificaţie noul aparat dispune şi de
ţări cu sisteme sociale diferi TT. P. POLONA. In fotografic: Docurllc dc ta şantierul dc rc- stituie faptul că opoziţia lega din populaţia filipinezâ se si nemulţumirea do ordin cultu profundă dacă el nu ar fi dat un sistem sigur de protec
te, să se cunoască, să se in condiţionare a vaselor dc la Gil ansk. lă esle In fel de conservatoa tuează sub „limita sărăciei". ral a unei fracţiuni a elitei, preşedintelui ocazia de a în ţie contra radiaţiilor.
formeze reciproc asupra pro re ca şi partidul aflat la pu La 13,5 milioane de persoa care caută să se degajeze de cerca reprimarea întregii opo t _____________________________ i
blemelor care îi frămintă şi tere şi că, ambele părţi uti ne apte dc muncă există pe- orbita amei ioană. ziţii, fără deosebire.
Redacţia şl administraţia ziarului i Deva, 6tr. Dr. P. Gr»za, or. 35. {Telefoane or. 1 23 17 şl 1 15 83. {Tiparul i întreprinderea poligrafică Dev<