Page 41 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 41
PROLETARI D IN TO A T E ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V A !
B ob in atoare» E len a Su clu , de la „V lsc o z a “ L u p en l — un exe
a n u i XXIII Nr> 5 1 8 8 DUM INICA 12 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI piu de h.lrntcle şl pricepere In m u n ca. F o to : V . O N O IU
Eforturi amplificate pentru a asigura un ritm susţinut Lucrările secţiunii pentru SCRISOAREA
întregii activităţi economice copii a Conferinţei judeţene adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşeseu
oamenilor muncii, organelor şi organizaţiilor de partid, sindicale
UTILIZĂRI a Organizaţiei pionierilor şi de U.T.C., conducerilor întreprinderilor socialiste de stat şl
Mesagerii celor 34 000 de tul Hunedoara pentru succese unităţilor cooperatiste, ministerelor şi organizaţiilor economice
pionieri din judeţul Hunedoa le de prestigiu înscrise în toa din domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum
01COCS- ra s-au intilnil ieri. în sala te domeniile muncii lor, adre- viden(iază marile rezerve şl asigura dezvoltarea bazei co
„Arta*1 din Deva, la dezbate
sîndu-le îndemnul de a parti
a
rile secţiunii pentru copii
învăţătură, muncă şi activităţi
Conferinţei judeţene a Orga cipa. după puterile lor, prin Dragi tovarăşi. posibilităţi de care dispune merciale. pentru Înlăturarea
făcut-o
Vizita pe care am
nizaţiei pionierilor. Desfăşura social-utile la efortul comun împreună cil ceilalţi tovarăşi producţia noastră de bunuri lipsurilor şl perfecţionarea
continuă a activităţii unităţi
de consum, lucrătorii din a
LA BAZA CREĂRII PRODUCŢIEI DE FONIA! tă pe fundalul ceremonialului de înflorire a României so din conducerea partidului şl cest sector, de a folosi şt pu lor de desfacere tn vederea
cialiste.
prima conferinţă
pionieresc,
statului, la cel de-al V-lea Pa
ne în valoare condiţiile teh-
unei deserviri civilizate, a a-
judeţeană a purtătorilor crava
Intr-un cadru plin de căldu
telor roşii hunedoreni a fost ră, delegaţii au adresat o tele vilion de mostre. Inaugurat In nico-materiale existente, talen provlzionării In condiţii cit
Capitala patriei noastre, mi-a
o caldă şi patetică manifestare tul şl Ini|lativa tor creatoare mal bune a oamenilor muncit
Modul în cnrc colectivul faptului că furnaliştii noştri ne fontă, cu cocs economisit fată de partid şi patrie, fată gramă Comitetului Central al dat prilejul să apreciez cu in vederea obţinerii unor pro de la oraşe şl sale. Se Impune,
sc.ţiri a Il-ii furnnle de la sînt pătrunşi de o înaltă res — va fi respectat. In această de muncă şi activităţile edu Partidului Comunist Român, deosebită satisfacţie realizări grese şl mai însemnate pe li de asemenea, lărgirea şl îm
Combinatul siderurgic Hune- ponsabilitate în muncă. în ordine de idei am luat unele cative. Pentru prima oară a personal tovarăşului Nicolae le însemnate pe care le-aţi nia realizării unor produse bunătăţirea în continuare a
dr ur;; a îndeplinit pină în drumat Îndeaproape de orga măsuri pentru ca reducerea răsunat într-o conferinţă jude Ceauşeseu, în care se spune obţinut în dezvoltarea şl per care, prin caracteristicile şt ca activităţii unităţilor care prei-.
p r ' ’.ent sarcinile de plan, este nizaţia de partid, colectivul consumului specific de cocs ţeană cuvintul entuziast — printre altele: „Mulţumim fecţionarea producţiei de bu litatea lor. prin varietate şl tează diferite servicii către
nuri de larg consum.
mai mul» rlecît meritoriu. Bi nostru a Înscris şi alte reali cu 11,2 kilograme pe tonv de mesaj înflăcărat al miilor de conducerii de partid şi de Aceste realizări slnt rezul mod de prezentare să satisfa populaţie, ridicării acestei ac
lanţul realizărilor ilustrează zări de prestigiu. Astfel, ca fontă, — nivel realizat pe pri pionieri — prin care aceştia stat, dumneavoastră personal, tatul transpunerii în viată a că într-o măsură cit mal de tivităţi la nivelul cerinţelor
pregnant abnegaţia şi dăru litatea fontei produse a fost mele 8 luni — să fîe amplifi şi-au exprimat gîndurile lor, iubite tovarăşe secretar gene programului elaborat de cel plină exigentele fn continuă actuale şl de perspectivă ale
irea de caic dau dovadă fur îmbunătăţită substanţial ob- cat substanţial. şi-au prezentat faptele, au ve ral, pentru încrederea pe care de-al X-lea Congres al parti creştere ale oamenilor muncii. societăţii noastre. In acelaşi
se acţioneze
timp trebuie să
nal işi ii acestei secţii. Avînd ţînîndu-se un indice calitativ Afirmaţiile inginerului loan nit cu propuneri care să îmbo nc-o acordaţi oferîndu-ne pri dului, a prevederilor cincina Remarcînd cu satisfacţie re cu mal multă fermitate pentru
în centrul atenţiei hotărîrile care depăşeşte 99.fi la sută. Râdoi prezintă o garanţie ne găţească activitatea lor pionie lejul de a participa la dezba lului, care situează pe unul zultatele pozitive, nu trebuie cunoaşterea lot mai bună a
conducerii superioare de par De asemenea, dinamica indi contestată de vreme ce colec rească. Realizărilor de prestigiu terea propriei noastre activi din primele planuri ale acli- să uităm că fn acest impor cerinţelor populaţiei pe plan
tid şi de stat. indicaţiile şi cilor de utilizare a furnalelor tivul secţiei deţine o bună ca cu care pionierii hunedoreni tăţi într-un for de importanţa vitătll noastre economice, spo tant sector mai sînt incă lip local fn vederea lărgirii sorti
îndrumările date de secreta se află într.o continuă ascen pacitate de mobilizare, tenaci s-au prezentat Ia conferinţa prezentei conferinţe. împletind rirea, perlectlonarea calitativă suri şi neajunsuri, atit în ce mentelor livrate spre desface
produc
priveşte organizarea
rul general al partidului, to siune. Dacă în primul trimes tate şi bărbăţie deja recunos lor judeţeană li s-au adăugat munca şî învăţătura cu cînte- şi diversificarea producţiei de ţiei şl a muncii, in (dosirea re şi a Îmbunătăţirii aprovizio
varăşul Nicolae Ceauşeseu, tru acest indice era de 1,491 cute. O privire de ansamblu ieri, angajamente care, înfăp cui şi jocul vom dedica toate mărfuri de larg consum. în ve capacităţilor de producţie, cit nării.
privind realizarea unor indiei tone pe mc de volum util şi asupra realizării parametrilor tuite, vor da culori noi ani eforturile noastre îndeplinirii derea îmbunătăţirii aprovizio şl fn domeniul asigurării cali Dragi tovarăşi.
înalţi do utilizare n furnale zi calendaristică, In trimestrul de funcţionare vine să ilustre lor pionieriei. Cei 24 de pio exemplare a îndatoririlor şco nării oamenilor muncii şl a tative şl al lărgirii sortimen
lor şi reducerea consumului II el a atins o valoare mai ze concludent preocuparea nieri care au discutat deschis, lare. însuşirii unor temeinice lărgirii exportului. Cele pesfe tului de produse. în desface Actualul plan cincinal pune
specific de cocs. colectivul mare cu aproape 2 la sută, pentru ca furnalele să funcţi cu dezinvoltură la tribuna cunoştinţe din toate domeni 70 000 de modele prezentate rea lor către consumatori- De în faţa dumneavoastră sarcini
furnalelor 7 $i 8 a reuşit ca fiind mult peste sarcina pla oneze din plin. Modul în care conferinţei (şî alţii care şi-au ile de activitate, permanentei în expoziţie — In care se a aceea, este necesar să fie lua deosebit de importante, a că
ror îndeplinire va
contribui
de la începutul anului să pro* nificată. In prezent realizăm se asigură presiuni ridicate la trimis in scris gîndurile) au pregătiri teoretice şi practice, flă strins înmănuncheate efor te măsuri ferme pentru a se într-o măsură însemnată la
ducă peste prevederi 5 340 Indici de utilizare net supe gîtul furnalelor, judicioasa venit cu propuneri deosebit pentru a fi astfel la înălţimea turile. experienţa şl pricepe lichida în mod hotărît aseme progresul întregii noastre so
lone fontă, să economisească riori acestei cifre, fapt ce con urmărire a regimului zgure- de valoroase, In care locul sarcinilor ce ne aşteaptă la rea sutelor de mii de munci nea neajunsuri, pentru a se cietăţi, la creşterea bunăstării
tori, tehnicieni. Ingineri şi spe
peste fi 200 tone coes tehnolo duce la producerea unor can prim l-a ocupat educaţia prin viitoarele locuri de muncă. cialişti din industria socialistă, asigura îndeplinirea in cele poporului. Pentru îndeplinirea
gic. tn condiţiile în care pro tităţi de fontă cu mult peste lor şi corectarea la timp a muncă. Consacrînd timpul liber, va republicană, din unităţile coo mai bune condiţiuni a sarcini exemplară a acestor sarcini,
ductivitatea muncii a sporit prevederi Demn de menţio încărcăturii, atenţia ce se a- canţele noastre, muncii crea peraţiei meşteşugăreşti şi de lor stabilite de planul cincinal vă adresez dumneavoastră, tu
cu 4,3 la sută şi s-au obţinut nat este şi faptul că supli cordâ ridicării temperaturii Luînd cuvintul la lucrările toare, vom face din fiecare sat consum, ale cooperaţiei agri in acest domeniu. Maniiestlnd turor celor ce lucraţi In do
fi,37 milioane lei economii la mentarea realizărilor cu 5 340 secţiunii pentru copii, tovară şi oraş un şantier al muncii cole de producţie şl industriei cea mai mare intransigenţă fa meniul producerii şl desfacerii
preţul de cost. ' tone. s-a realizat numai cu ILIE COJOCARII şul loan Sîrbu, şeful secţiei de patriotice. Sădind vii şi livezi, locale — demonstrează în mo ţă de lipsuri, conducerile mi bunurilor de larg consum şl al
nisterelor producătoare,
propagandă a Comitetului ju
ale
Acest buchet de realizări, cocsul economisit, lucru ce ne deţean de partid a felicitat, In perdele de păduri, contribuind dul cel mal grăitor capacitatea întreprinderilor de stat şi co prestărilor de servicii, chema
afirma inginerul loan Râdoi, întăreşte certitudinea că an numele biroului Comitetului Ia amenajarea şî construirea oamenilor muncii care lucrea operatiste. toţi lucrătorii din rea de a acţiona neobosit, de
a munci cu exigenţă şl înalt
adjunctul şefului de secţie, gajamentul anual — acela de S ontinuare in pag. o ;3-o) judeţean de partid, pe purtăto de stadioane, spaţii verzi, ză fn acest important sector sectorul bunurilor dc consum spirit de răspundere, neprecu
a putut fi obţinut datorită * produce peste plan 8 000 to rii cravatelor roşii din jude- parcuri, baze sportive, mun al economiei naţionale de a trebuie să asigure, o dată cu peţind nici un efort !n lupta
cind alături de părinţii şî fra
realiza un larg şl variat sorti
ţii noştri, vom răspunde che ment de produse. Ia un nivel dezvoltarea şl perfecţionarea pentru a realiza şl pune la
continuă a producţiei existen
mării partidului de a contribui calitativ tot mai înalt. te, cu întărirea disciplinei de dispoziţia economiei naţionale
mal
şl a populaţiei produse
Pentru toate ace6te reali
producţie şl a controlului ca
Livrări Educarea educatorilor - un deziderat cu toate forţele la activitatea zări — expresie a marilor pro litativ pe întreg procesul de multe, mal variate şl mal bu
productivă pentru continua în
ne. la nivelul celor mai noi
florire si prosperitate a Româ
grese pe care Industria noas
tră socialistă le-a realizat tn
rative pentru Introducerea în
suplimentare niei socialiste". ultimii ani — doresc ca. tn nu producţie, măsuri cil mal ope realizări pe plan mondial.
convingerea,
Iml
exprim
labrJcaţla de serie a modelelor
Tn încheierea lucrărilor sec
mele conducerii de partid şl
ţiunii pentru copii eu fost de stat şl al meu personal, să prezentate fn expoziţie, astfel dragi tovarăşi, că ve|l răspun
de acestei chemări cu noi şl
ca ele să poată ii puse In
la export impus de stări de fapte aleşi delegaţii la Conferinţa duros pe oamenii muncii, con tr-un termen cil mai scurt la aduclndu-vă pe această cale
importante realizări !n muncă,
felicit în modul cel mal căl
Naţională a Organizaţiei Pio
O atenţie deosebită trebuie
blu!
artistic al
formaţiilor
Slderurglştli hunedoreni nierilor. După-amiază, ansam ducerile Întreprinderilor şl fndemina populaţiei. contribuţia. împreună cu între
gul nostru popor. Ia transpu
centralelor Industriale, minis
au asigurat In acest an con pioniereşti ce va reprezenta terelor producătoare, unităţilor să se acorde producţiei desti nerea In viaţă a politicii parti
diţii opllme pentru realiza tara noastră la festivalul U C E C O M. CENTROCOOP, nate exportului, realizării ei dului de făurire a societăţii
rea la un înalt nivel calita U.N.C.A P.. consiliilor popu la termenele stabilite, ridică socialiste multilateral dezvol
tiv a producţiei do metal si confruntările de conştiinţă „Bucuria Europei" de la Bel lare. precum şi organizaţiilor rii calităţii In vederea creşte tate In patria noastră, de creş
pentru export şi livrarea tn grad a susţinut un spectacol comerciale. — pe totl cei care rii competitivităţii produselor tere continuă a nivelului de
noastre pe plan mondial, valo
devans a acesteia spre be mult apreciat. şi-au adu9 şl fşi aduc contri rificării lor cit maî bnne pe trai. material şl spiritual. al
neficiarii externi. Datorită buţia Ia proiectarea, realiza piaţa internaţională. oamenilor muncii.
acestui fapt, slderurgiştli au Plenara lărgită a Comitetu şi îndrumare din partea orga tant, combativitatea comunistă rea şl desfacerea acestor pro Felictttndu-vă Încă o dală
Totodată, este necesar
ca
depăşii planul de export pe lui orăşenesc de partid Petrila nelor şî organizaţiilor de par nu este Încă o trăsătură defi duse. Ţin. de asemenea, să fe Ministerul Comerţului Interior. pentru realizările de pină a
8 luni cu 12,8 la sută li- i a dat glas satisfacţiei unani tid, Invătămlntul a rămas tri nitorie a fiecărei organizaţii licit cu căldură pe comunişti, Centrocoop şl consiliile popu cum, vă urez tuturor succese
vrlnd suplimentar pe plete me cu care comuniştii, toti butar în multe cazuri forma de partid, că adunările gene organele şi organizaţiile de cit mal mari fn întreaga dum
le externe aproape 30 000 oamenii muncii din acest lismului ; frecvenţa cursanţi rale de partid nu au devenit partid, organizaţiile sindicale lare Judeţene să Întreprin neavoastră activitate, multă să
tone ţagle de relamtnare. vechi centru minier al Văii lor la multe forme de lnvăţâ- în fiecare organizaţie de ba şl de tineret din aceste onî- dă măsuri hoiărMe pentru a nătate şl fericire.
prollle grele, mijlocii şt u Jiului au primit programul de mlnt a fost nesatisfăcătoare, ză veritabile şcoli de educare tăţl pentru aportul lor deose
şoare şl oţel beton. educaţie comunistă elaborat ceea ce a diminuat şî eficien partinică. Carenţe privind des bit de însemnat la progresele NICOLAE CEAUŞESCU,
Depăşirea înregistrată de ; de secretarul general al par ta dezbaterilor, A fost critica- făşurarea adunărilor generale Înregistrate In sectorul pro
siderurgiştl a influenţat ia- ; tidului, precum şî hotărîrii lor există mai ales la organizaţi ducţiei de bunuri de consum. secretar general al Partidului Comunist Român;
de a da
prevederilor
viată
vorabll realizarea pe judeţ ; ile de bază nr. 1, 4, G, 7 b, 8. Toate aceste realizări, cu preşedintele Consiliului de Stat
11 şi 12 de la mina Lonea, 3. 5,
a unul plus faţă de planul [ sale. Plenare sectorul transport şi tehnico- care pe bună dreptate vă pu al Republicii Socialiste România
In acelaşi timp, atit infor
de export pe 8 luni In va- j marea prezentată de Ion Râ- administrativ de la mina Pe teţi mîndrl. dragi tovarăşi, e-
loare de 14 milioane lei va- \ dulescu, prim-secretar ai co trila, precum şi în unele orga
Iută. La aceasta au contrl- ! mitetului orăşenesc de partid, de dezbatere a nizaţii de Ia prepara ţie, la spi
bult şl colectivele C.E.I.L. j cit şi participanţii la dezba tal. I.G.L., I.G.C., unde comba
Deva. I.M. Hunedoara, I.M.C. î teri au analizai cu exigentă activităţii poli tivitatea, spiritul critic şi au
Bîrcca şl „Vidra11 Orăştte.î comunista marile răspunderi tocritic iasă mult de dorit. Or, Indicaţiile cuprinse în scrisoarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU —
care au livrat suplimentar j ce stau în fata organelor şi tico-ideologice lipsa spiritului combativ deno-
la export 1 200 mc cheres- j organizaţiilor de partid pe li 1ă tocmai lacunele ce mai e
tea şl lemn de construcţie. nia perfecţionării muncii po- xistă în pregătirea politico-i-
430 tone. talc măcinat, peste litico-educative, a formării şî deologică a membrilor acestor puternic imbold in munca lucrătorilor de pe ogoare
1 000 tone vată minerală. dezvoltării conştiinţei oameni tă şi atitudinea Îngăduitoare organizaţii. O consecinţă di
128 000 cărămizi dtalit şl lor muncii. Cum era şi firesc, de care au dat dovadă organi rectă a acestei stări de lucruri,
1 000 bucăţi mlsade hamsterl. în centrul dezbaterilor s-au a zaţiile de partid fată de acei a arătat In plenară loan Che-
flat măsurile ce se impun pen cursanţi, chiar cadre cu func reches, secretarul comitetului
tru îmbunătăţirea educării e ţii de răspundere, care au ne de partid de la mina Petrila. angajare plenară pentru asigurarea
ducatorilor, respectiv câlirea glijat perfecţionarea pregătirii e şi faptul că unele cadre din
partinică, ideologică a comu lor politice, frecventarea Invă- conducerea exploatării au ui
niştilor, a cadrelor, dezvolta ţămlntului de partid. In ase tat că producţia, tonele de căr
C W fl W A rea puterii lor de Inrîurire in menea situaţie au fost Virgîl bune le hotărăsc oamenii şi,
Sapfamma TÎndul maselor şi a -combati Lupulescu, Aurel Marhan. Di- deci, a conduce producţia, a SUCCESULUI DEPLIN LUCRĂRILOR
vităţii lor faţă de fenomenele mitrie Rusticeanu. de la E M asigura realizarea sarcinilor
muncii negative din conduita oame Lonea, Benone Răileanu, Pr. de plan presupune In primul
nilor.
Necula, Ion Onofrei şi Dorin
rînd a educa oamenii, înseam
In educarea marxist-leninis- Popescu de la E. M. Petrila. nă a le forma şi dezvolta pro DIN CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
A fost
patriotice tă şi îmbogăţirea cunoştinţelor eâ preocuparea pentru călirea filul lor moral-politic. După
relevat în plenară
politice ale comuniştilor un
cum a reieşit însă din adună
rol însemnat l-a avut lnvâtâ- partinică a comuniştilor, edu rile de activ de la minele Lo
Cele două chemări la mintul de partid care a cu carea lor In spiritul înaltelor nea şî Petrila, de la prepara- Adunarea activului din agri naţionale. Totodată, dezbateri agricolă Aşa cum a stabilit re, stadiul muncilor agricole
muncă, adresate In această prins In anul trecut peste exigente ce le pune parlidul Iie. unele cadre de conducere, cultura judeţului nostru a dez le au reliefat angajamentul adunarea activului din agri de sezon cit şi direcţiile în
vară purtătorilor cravatelor 3 300 de cursanţi. Apreciind in fata membrilor săi nu se bătut cu spirit de răspundere unanim al comuniştilor, al tu cultură, este necesar să se care trebuie să se acţioneze
roşii de către Consiliul Na rezultatele obţinute în desfă ridică peste tot la nivelul ce ION DUBEK şi exigentă sarcinile cuprinse turor lucrătorilor de pe ogoa întocmească planuri comune pentru deplina reuşită a cam
ţional al Organizaţiei Pio şurarea învătămintului, mai rinţelor. Ca dovadă, nu toii in scrisoarea adresată de tova re, de a contribui cu toate rle acţiune ale organizaţiilor paniei. participanţii la discu
nierilor Şl Unitatea de pio mulţi participanţi la dezbateri membrii de partid sînt exem răşul Nicolae Ceauşeseu orga forţele, cu Întregul potenţial de partid şi conducerilor uni ţii au subliniat că se impu
nieri de la Şcoala generală au făcut propuneri pentru lăr ple de conduită în producţie, nelor şi organizaţiilor de par uman şi material la finalizarea tăţilor agricole care să pre- ne să fie urgentate lucrările
nr. 56 din Bucureşti, au fost girea sferei de cuprindere şi societate şi familie. Ce deno (Continuore in’ poo, o 3-a) tid, tuturor oamenilor muncii de eliberare a terenului, exe
primite cu entuziasm şl In maî ales pentru îmbogăţirea tă aceasta ? Că spiritul mili din agricultură, a făcut o pro cutarea arăturilor, fertilizarea
şcoala noastră. Săptămlna conţinutului şi eficacităţii lui. fundă analiză a realizărilor # In to ate unităţile agricole sâ fie u rg en tate pregătirea solului, asigurarea şi pregăti
care precede deschiderea Realizarea acestor deziderate, obţinute la cultura griului şi terenului şi asigurarea sem inţelor rea seminţelor, a maşinilor şl
noului an de invăţămînt a a arătat in cadrul intervenţiei In alte sectoare de activitate, # în treag a recoltă de porum b, cartofi, sfeclă şi legum e utilajelor, recoltarea culturi
lost transformată, şl de că sale in plenară Aurel Popa, evidenţiind experienţa pozi lor de toamnă, strîngerea şî
tre pionierii de la Şcoala maistru miner la E. M. Lonea. tivă a unităţilor fruntaşe cît trebuie strinsâ la tim p şî fără pierderi , însilozarea furajelor.
generală din Valea Bradu presupune o preocupare con şi lipsurile care nu determinat # Fiecare unitate să-şi asigure o puternică bază fu ra
lui. Intr-o perioadă de mun secventă şi un control mult înregistrarea de producţii ne jeră In cuvintul său, tovarăşul
că tn care hărnicia fşi spu maî exigent din partea orga satisfăcătoare in unele coope # Onorarea obligaţiilor Ia fondul de stat - înda ing. Aurel Nistor. directorul
ne cuvintul. Sîntem, zilnic, nelor şi organizaţiilor de par rative agricole. Relevînd posi general al Direcţiei agricole
peste 100 de pionieri pre tid fată de desfăşurarea acti bilităţile largi ce există pen torire de mare răspundere patriotică judeţene, a arătat că scrisoarea
zenţi la pregătirea sălilor de vităţii cercurilor şi cursurilor, tru sporirea continuă a recol tovarăşului Nicolae Ceauşeseu
clasă, a curţii şcolii şi a ba strădanii pentru organizarea telor în toate unităţile agrico constituie pentru toţi lucrăto
zelor sportive, la recoltarea unor dezbateri pe teme varia le de stat şi cooperatiste, sarcinilor de mare răspundere vadă responsabilităţi şi ter rii din agricultură un imbold
produselor de la miniterma te, axale pe principalele pro participanţii la adunare au patriotică şi cetăţenească ce mene concrete de executare în muncă, mobilizindu-i Ia în
, şcolii. Ia strinsul plantelor bleme ale politicii partidului, dat o înaltă apreciere indica le stau în faţă pentru asigu a lucrărilor de recoltat si se deplinirea în cele mai bune
medicinale şl a fructelor de strîns legate de preocupările ţiilor reieşite din scrisoarea rarea succesului deplin al lu mănat, iar comandamentele condiţii a obiectivelor aflate
pădure sau la amenajarea organizaţiilor de partid. Ceea secretarului general al par crărilor din campania agricolă constituite la nivel de comu
frunzarelor (rezervă de hra ce trebuie evitai în viilor In tidului, grijii şi preocupării pe de toamnă. nă să analizeze săptămînnl pe agenda cooperatorilor, me
nă pentru animalele sălba desfăşurarea învătămintului dc care conducerea partidului şi In scopul materializării a mersul Iucrăritor şi să ia mă canizatorilor şi cadrelor teh
ticei. partid esle monotonia, prele statului o manifestă fată de cestui deziderat, a lost adop suri hotărîle şi energice pen nice. Scoţlnd In evidentă preo
gerile ..prefabricate", neintere asigurarea unei puternice baze tat un amplu plan de măsuri tru impulsionarea acestora a cuparea manifestată In unele
FLORIN BEXA sante, ruplP de viată, de preo tehnico - materiale, pentru dez polilico-organizalorice al bi colo unde se constată rămî-
cupările cursanţilor, spunea roului Comitetului judeţean de ncri în urmă.
preşedintele unitoţji de In acesie blocu ri, s id e ru rg ic ii dc la U zina „V ic lo ria " CAIan au voltarea intensivă şî multilate
pionieri de la Şcoala ing. Dumitru Opriş, directorul cele m ai bune condiţii de locuit. In Im agin e, o secvenţă din ora rală a agriculturii şi sporirea partid ale cărui prevederi tre Analizind in spirit critic, în
generala din Valea Bradului E. M. Petrila. şul ridicat pentru el, oraşul oott C â la n . aportului acestei ramuri la buie înfăptuite sub conduce lumina sarcinilor pe care con
Din dezbateri a mai reieşit rea organelor şi organizaţiilor ducerea partidului le-a încre (Continuare in pag. a 3-a)
că, datorită lipsei de control progresul rapid al economiei de partid, In fiecare unitate dinţai lucrătorilor de pe ogoa