Page 42 - Drumul_socialismului_1971_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 183 ® DUMINICA 12 SEPTEMBRIE 1971

ie r • c u rie r • c u rie r • c u rie r e r • c u rie r tll e s i

ocuim în oraşul Haţeg Adresăm scrisoarea deopo­ poote pensiona la data cînd
pa strada 8 Mal. PInft trivă I.R.E. Deva şl Consiliu­ va împlini vlrsta de 50 de ani.
Poşta paginii L noastră exista o pompă de de Sus. Cine se angajează să lui, ar vrea să primească pen­
Irina Nanii, din Valea Jiu­
lui popular comunal Certeju
acum două luni, pe stra­
da
DEZVOLTAREA VIITOARE A SECŢIEI apă de care ne serveam toţi răspundă la Întrebarea cetăţe­ sie I.O.V.R. după solul dispă­
rut In al doilea război mon­
locuitorii da pe stradă şl pa­
nilor ?
<#. Ajutorul de Inmor- sagerii autogărll Haţeg, afla­ ★ dial şi nu ştie cum să proce­
deze.
„Slnt posesorul unul auto­
mlntare (pentru soacra dv, tă In apropiere. La cererea u­ turism Dacia 1100 — ne scrie Mol Intîi tovarăşă Nanu.
nul locatar, funcţionar la con­
tovarăşe Teodor Gabor, din
SE POATE BAZA PE UN NUCLEU SOLID aatul Gothatea, urmează siliul popular, pompa a fost cumpărai-o In luna februarie dovedeşte o vechime In ser­ trebuie să înaintat! o cerere
A. M. din Orăştle. Deşi am
Marfa Istrate,
din Orăştie,
de declarare a dispariţiei la
demontată. Ni s-a promis că
să-I solicitaţi de la coope­
rativa agricolă de produc­ va f( remontată in altă par­ a.c. n-nm reuşit încă să o urc viciu de 22 de ani din care 5 instanţa Judecătorească în cir­
cumscripţia căreia a avut ul­
ţie din Gurasada. In acest te, dar n-a mal fost. Familiile pe rampa de spălat şl gresat arii în grupa Intîi de muncă. timul domiciliu soţul dumnea­
*Am venit numai de clte- le-a cer\ vt să-mi dea tot le care le facem noi pentru Gllcea, Cslkl, Petrescu, Sal- a staţiei .Autoservlce" Deva „La ce vlrslă mă pol pensio­
va luni fn colectivul din ca­ concursul • să mă încadrez C.S.H. trebuie să ne facă şi sens, Uniunea judeţeană a meu, Tănâsescu, Faur. Opre9- sau a celei din Hunedoara. na pentru limită de virstă 7" voastră. Preşedintele instan­
re fac acum parte — al a­ cit mai reSpede. A fost, ca să nouă un nume bun şi aces­ C.A.P., cu sediul In munici­ cu şi al(li care nu avem apă Clnd am apelat la serviciile, — doreşte să afle cititoarea. ţei, cu sprijinul altor organe,
telierului de confecţii meta­ zic aşa, o* formalitate care ta este primul nostru scop. piul Deva, a dat consiliului curentă în casă şl nlc! flntînă „Autoservlce* din Deva ml s-a Lulnd ca bază de calcul cele va trece la culegerea de date
lice din I.I.L. Hunedoara In­ trebuia fn deplinită. Modul Am in brigadă meseriaşi de conducere de la unitatea In curte şl simţim foarte mult spus că nu-mi pot spăla ma- menţionate de cititoare, ar re­ cu privire la persoana a cărei
tegrarea fnîr-im colectiv nou cum au fn teles ei să mă a­ buni. Aş cita numele celor agricolă amintită mal sus zulta că se poate pensiona Ia dispariţie se cere a fi decla­
e o problemă şi mă aştep­ jute In co'i'iducerea brigăzii mai buni dintre ei — al Id- Indicaţiile necesare. Deci dala cînd împlineşte vlrsta de rată. In acelaşi timp se va a­
taşi să fie şi pentru mine. cătuşilor Ion Butaş, Ion luaţi legătura cu dumnea­ 52 de ani. In cazul clnd sem­ fişa la sediul consiliului popu­
Cu toate acestea, tovarăşii de Posa, Pavel Sultan, al su­ lor. Cititorii ne scriu... natara s crisorii a născut şl lar cererea cu Invllatla ca ori­
muncă m-au ajutat să trec dorilor Romulus Pătrunjel ,® Trenurile 2155 şi 2156 crescut 3 copil pînă la vlrsta ce persoană care ar putea da
fără probleme perioada de şi Gheorghe Mocanu. Simt despre care ne-aţi acrls dv., de 10 ani i se maî reduce Informaţii pentru soluţionarea
tranziţie. Acum mă simt pe că in viitoarea mea muncă tovarăşe Ion Mara, slnb a­ vlrsta de pensionare cu Încă ei să le comunice instanţei.
deplin umil de-ai lor, iar pe de maistru (semnatarul e şi nulate pe distanţa Slmeria- >ele răspundeţi? un a n » dacă a născut şl a După trecerea a 45 de zile de
ei li simt ca pe nişte prie­ absolvent al şcolii tehnice Hunedoara şl retur numai crescut 4 copil pînă la vlrsta la afişare, preşedintele va fixa
teni apropiaţi. de maiştri — n.n.) mă voi In perioada cîb se execută de 10 ani, vlrsta de pensiona­ termen de Judecată cu citarea
părţilor. Persoana a cărei dis­
Veneam dintr-un colec­ putea bizui mult pe oame­ lucrări de refracţie După re 1 se reduce cu 2 ani, iar pariţie se cere a fl declarată
tiv bine personalizat, al dovedeşte existenţa unui nii aceştia pe care azi li terminarea acestora, trenu­ lipsa acestei pompe, vă ru­ şina pentru că au canalul în­ dacă a născut şl crescut 5 co­ se citează la ultimul domiciliu.
conduc In calitate de şef de
I.C.S.H. spirit cu adevărat muncito­ brigadă. rile în cauză vor circula găm, a]utaţl-ne I". Să Încer­ fundat, sau efl nu au presiune pii pînă la vlrsta de 10 ani, I. M„ din Hunedoara, doreşte
căm să vă ajutăm dlnd aces­
de apă. La staţia „Autoscrvi-
SchimO)tndu-l cu cel de a­ resc şi aceasta e* cea mai de Secţia se va dezvolta sim­ aşa cum s-a stabilit la data tor rlnduri adresa i Consiliul ce" din Hunedoara nu func­ vlrsta de pensionare 1 se va să afle dacă pen9la aupllmenta-
cum m-am convins de un seamă calitate <t unui colec­ ţitor in anii următori. Co­ cînd s-a întocmit mersul popular al oraşului Haţeg. Pe ţionează aparatul de gresat. reduge cu 3 ani. Am făcut ră se plăteşte de angajat şl a-
adevăr: peste tot unde m un­ tiv — sfl fie pMruns de a­ lectivul ei se va lărgi, vor lor. această cale sperăm să ajun­ Curios este că pentru unii precizările de mni Sus pe con­ lunci clnd este în concediu de
cesc oameni care au acelaşi cest spirit. Ordinea, disci­ veni oameni noi. Cei de a­ 0 Cititorii din comuna gă la timp şl la ţinta. proprietari de maşini se gă­ siderentul că semnatara acri­ boală, studii etc.
scop — indiferent dacă co­ plina, seriozitatita, hărnicia cum, vor constitui pentru a­ Teliucu Inferior care ne-au * seşte şi presiune de apă, func­ şorii ne-a scris numai despre Răspuns : contribuţia pentru
lectivul e mare sau mic — sfnt elementele după care ceastă viitoare dezvoltare scris despre abuzul sâvîrşit „Ne adresăm dumneavoas­ ţionează şt gresorul ? I". anii lucraţi fără să mai amin­ pensia suplimentară nu ae re­
sudura Intre ei se produce pot fi caracterizaţi atlt cei un nucleu de nădejde. de Gh. Orâşan, angajat la tră — adică redacţiei — n.n. — tească şl de copii. tine pe timpul cit angajatul sa
mai vechi in bri\gadă cit şi staţia de pompe din locali­ *
repede (n mod firesc. Aşa In numele locuitorilor din Cer­ Iile GavrllB povesteşte o află în Incapacitate tempora­
cei mai noi Lucrăm co­ ION PETRIA tate, li Informăm că e! a fost „De cum începe să plouă, întlmplare de-a dumnealui cu ră de muncă, în concediu de
s-a IntlmpZat Ia mine. Şe­ menzi de piese pentru com­ ţelul unei brigăzi do lăcătuşi amendat cu suma de 300 lei teju de Sus, deoarece, sperăm pe strada Plevnel şl GrivI- studii sau In concediu fără
ful de atelier m-a prezentat binat. Partenerul nostru e la secţia mecanica a în baza procesului verbal că ne puteti răspunde la o în­ ţel din oraşul Simeria apa rugămintea de a-1 sfătui cum plată, dacă aceste concedii
se procedează pentru lămuri­
trebare care aici la noi nu-l
oamenilor din brigadă o unitate cu renume. Piese­ I.I.L. Hunedoaro nr. 1388225. Să sperăm că j găsim răspuns, şl anume cine se revarsă In flnltnile oame­ rea ei. „Am pus Intr-un piriu nu depăşesc 30 de zile Intr-un
prin această măsură luată i are sarcină să înlocuiască be­ nilor — ne-au scris localnicii din apropierea casei nişte cî- an calendaristic. Contribuţia
«le Consiliul popular nl ro- j curile arse de Ia iluminatul r.O. şl N<M. Speram efl în a­ nepă la topit. După cileva zi­ nu se reţine nici pe timpul
munel Teliucu Inferior, O- { public al localităţii : I.R.E. De­ ceastă toamnă povestea cu e- le m-nm dus să văd cum 11 concediilor fără plată mal
pa de ploaie se va termina.
râşan se va lecui de nâra- j va sau consiliul popular co­ Tovarăşii de la Consiliul popu­ mal merge, dar ce credeţi că mari de 30 de zile, Insă acest
vul de a mal întreprinde j munal ? Din luna aprilie, pe lar al oraşului Simeria ne-au am văzut? Clnepa mea era pe timp nu se consideră perioa­
C E E NOU IN VIAŢA controale la cetăţeni în to. j porţiunea de stradă de ia dis­ promis că vor face rost de malul pîrlulul lot verde cum o dă de contribuţie.
Iul nopţii. pensar pînă Ia exploatarea conducte din beton, Iar loca- băgasem în apă. Interesln- N. P.
minieră nu mai arde un bec". du-mă, am aflat că boacăna
tarltor le revine numai sarci­ mi-a făcut-o un paznic de vl-
DUM N EAVO ASTRĂ? na de a săpa şanţurile. Pro­ nâtonre şl pescuit sportiv cu
misiunea făcută încă acum trei care eu nu mă am bine de 15
ani n-a fost finalizată nici In ani. Vă rog sâ-ml spuneţi dv.t
această toamnă. Oare ctte DE ICI,
Răspunde IONEL H O D O R O G , toamne vor mal trece ?". dacă II dau In judecată pe a­
maistru principal la secţia turnătorie ♦ cest individ 11 cîşlig?". Nu,
pentru că clnepa nu se to­
a Uzinei „Victoria" Câlan, „In apartamentul 39 de la peşte In orice apă curgătoa­ TOT N A SCAPAT
secretarul comitetului de partid pe secţie blocul U3 din Hunedoara plo­ re 1
uă ca şl afară — scrie Trainn Vaslle Pîrvu, din munici­ Petru Mandache, Infractor
FarenŞ, chiriaşul acestui spa­ piul Pelroşani, ne relatează în recidivist, de loc din Petroşani,
Magazin cu autoservire a descins zilele trecute In mu­
— Noutatea pe care vreau s-o pun In fruntea răs­ ţiu Am anunţat pe şeful fon­ scrisoarea pe care ne-a trimî- nicipiul Deva, după ce mal In-
la Uricani punsului meu la această întrebare constă In faptul că dului locativ. Mi-a promis că s-o că dovedeşte o vechime tll a dat cîtcva lovituri In Va­
Inlro zi-douâ e gata. Nici po­
luna aceasta, la 13 septembrie, împlinesc 17 ani de cînd in serviciu de 31 de ani din
am venit in secţia turnătorie. Am venit cu diploma de meneală. Âm anunjat si con­ care 15 in grupa Intîi de lea Jiului. In Deva se credea
Cu cîteva zile in urmii, tehnician In buzunar, dar am luat meseria de turnător ducerea I GC.L. Hunedoara şl muncă şi 10 In grupa a doua. scăpat de sub urmărire, drept
în oraşul Uricani s-a re­ de ta litera A. Aşa am considerat eu atunci că trebuie tnvnrăşii de aici mi-au promis „La ce dată pol să înaintez ce­ pentru care bunurile furate le
deschis magazinul alimen­ să Înceapă cineva o meserie şl n-am gîndit rău. Dar să că vor trimile meseriaşii să rerea de pensionare?-. folosea fără nici o teamă. Pe
tar nr. 79. închis o vreme revin la noutăţi. Se vede că — dacă e să glumim — vadă de unde se infiltrează Lulnd ca bază de calcul da­ clnd asculta muzică uşoară la
pentru reparaţii. mie îmi e favorabilă cifra 13. In 13 septembrie am venit apa In apartament. Dar am ră­ tele comunicate de semnata­ un aparat de radio „Mamaia"
De la redeschidere, el In uzină şi astăzi slnt maistru principal. La examenul da mas numai cu promisiuni'. rul scrisorii, nr rezulta că se s-a pomenii că e bătut pe u­
funcţionează ca magazin de la finele cursurilor de reciclare de anul acesta de la măr. Nu de prieteni cl de or-
autoservire. Este al optulea Cluj am scos biletul cu nr. 13. L-am tras, am răspuns, gonele de miliţie, pentru a da
magazin de acest fel din j comisia m-a felicitat şi m-a notat cu zece. socoteală In faţa legii pentru
Valea Jiului. O.C.L. Alimen­ I Anul trecut uzina noastră a Împlinit o sută de ani de faptele comise.
tara Petroşani a desfăşurat j activitate. Clţiva dintre oamenii ei au lost decoraţi medicului Ciilecistita calculoasă
în ultimul timp o amplă : chiar de secretarul general al partidului. Am avut şl TRIMIS LA...
acţiune de modernizare şi ! eu bucuria şi mlndria de a vedea cum munca e râsplă- RECONDIŢIONARE
reprofilare a unităţilor sa­ j tită şl pusă la Ioc de cinste. Şi faptul că şeful statului
le. ; mi-a lnmînat Ordinul Muncii clasa a Il-a mi-a umplut Prescrierea unul regim alimenlar In colecistita calculoasă Iile Gavrllă, din Turna Mă­
| sufletul dc bucurie si m-a mobilizat foarte mult. este necesară. Regimul „de crulare veziculară" ore un rol gurele, a iost văzul în ultimul ><•
Revin la cursurile de pregătire de la Cluj. Am acu­ deosebit, pe de o parte în prevenirea cnlculilor, Iar pe de allă limp cu diferite' articole de»/
Corectări pe drumul na­ mulat acolo cunoştinţe de construcţie economică şi or­ parte, In evitarea declanşării crizelor dureroase o dală ce cal- confecţii sub braţ pe care le
ganizare a producţiei. îmi erau necesare şi ca maistru culii s-au format. Se recomandă evitarea grăsimilor animale arăta trecătorilor pentru a fi
ţional 66 A | şi ca secretar de partid. Dar ele trebuiau să dea în u­ (slănina, seul, grăsimea de bou) şi grăsimile prăjite de orice cumpărate. Cei în drept, urmă-
: zină roade concrete. Aveam de rezolva» In secţie proble­ natură. Carnea slabă se va da friptă la grătar sau fiartă (ra­ rindu-l mai îndeaproape, au
Drumul naţional G6 A, în ma rebuturilor. împreună cu conducerea secţiei am tre- sol). Cea mai tolerată grăsime este untul proaspăt. Se va evi­ constatat că obiectele ce voia
porţiunea denumită Firi- j cut la reorganizarea schimburilor la turnătoria de ra- ta folosirea de ciocolată şi gălbenuş de ou. Uneori ouăle moi să le vîndâ Gavrilă semănau
zonî d in satut Cimpu Iui j dialoare. Au fost şi reacţii negative. Nu le-am neglijat proaspete sau ouăle lari stnt tolerate. Plinea se consumă mult cu cele care lipseau de
Neac, este supus unor co­ dar nici nu ne-au speriat. Cei mai mulţi au înţeles că A sp ect «Un oraşul O ălle H erculan e. proaspătă şt tn cantitate moderată. Se exclud băuturile Iritan­ la magazinul de confecţii din
Deva. Luat din scurt, el
te ca : vinurile acide, apele gazoase consumate foarte reci,
şi-a
rectări. prin această reorganizare urmărim rezolvarea unei pro­ Îngheţata, condimentele (ardei, muştar, usturoi, ceapă, oţet). recunoscut fapta. Opt lovituri
Pe o lungime de aproape bleme spinoase a secţiei şi ne-au ajutat. Acum rebutu- a dat la magazin fără să fie
un km, trei poduri pericli­ i rile au fost reduse aproape la jumătate şi am reuşit în- Nu se va folosi alcoolul ca aperitiv. La obezi, se recomandă văzut de vreo vînzătoare.
tau mereu circulaţia din j (tcplinirea ritmică n planului de producţie PAROŞEN1 dc două ori pe săptămlnă un regim unic de fructe, ceai, Drep! care a fost re|inut de
cauza inundaţiilor. | Acestea ar fi noutăţile din munca mea de maistru şi biscuiţi. Pentru combaterea stazei biliare se întrebuinţează
I secretar de partid. Dar si (n viaţa personală am noutăţi. sulfatul de magneziu Înainte de masă de 2 ori pe zi cile 2 gra­ organele de miliţie pentru a
In porţiunea respectivă me sau uleiul de măsline. Un preparat eficient este Rowacho- fî trimis la... recondiţionare.
drumul se abate pe un tra­ [ La noi tn familie toată lumea Învaţă. Eu. ca să-mi com­ lul soluţie: 3—5 picături de 3 ori pe zi. Se mai folosesc An-
seu nou, evitînd podeţele. pletez golurile In cultura generală, soţia pentru perfec­ Căminul nsfantilistiior ghjrol, foile de rosmarln. Pentru comboterea crizei dureroase CA EI NU ERA NIMENI •
Drumul respectiv are, între ţionarea In profesie — e de curînd asistentă medicală « se administrează : atropină 0,5—1 mml pe zi subcutanat, liza-
altele, importanţă turistică. principală — iar copilul pentru a reuşi la examenul de don 1—2 comprimate de 2—3 ori pe zi sau 2—3 supozitoare Constantin Calcan, din mu­
EI duce spre cabanele Cîm- admitere In liceu. Astăzi e o cerinţă imperioasă să În­ e ai nimănui? pe zi, fohenal 1—3 comprimate pe zi, scobutil, algocalmin, an- nicipiul Deva şl Ion Dasche-
pu lui Neae. spre viitorul veţi mereu. tidoren, papaverină, spasmoc romona, vlcl, din Blrcea Mică, şi-au dat
hotel turistic Valea de Peşti Inlîlnire In urmă cu cîteva zi­
şi spre cabana Ruta. O adresă recent datată, a în­ parchet, întrerupătoarele de Un bun efect coleretic se obţine prin folosirea apei de le la un bufet din Deva. După
UTIL ÎN DRUMEŢIE treprinderii de gospodărie lo- la instalaţiile electrice, clanţe­ Vicliy. Apele bienrbonatate — sodice «clionează favorabil In ce au golit mai multe pahare
patologia biliară. Ca lip de apă sullurnlă sodică sau magnezi-
Staţia de epurare de la eaUvâ Pelroşani, expediată le de In uşi, rozetele de la de alcool s-au simlit aşa de
Centralei termoelectrice Paro- robinete. ană esle apa de la izvorul Ivanda, apele de la Slănic Moldova. mari şi l-au văzul pe ceilalţi
Şi pentru ca „grija' admi­
Livezenî Aprecierea distanţelor şeni o avcrlize.vză pe «iceaslA nistratorilor să mal fie corn- Cu acţiune similară sînt şi apele de la Olăncşti sau Cfllimâ- cetăţeni aşa de micî, Incit au
au apărut,
clnd
neşti-Căciulala. In cazul clnd complicaţiile
din urmă că are obligata ca
Ieşit In 'bulevardul Dr. Petru
In cel mai scurt limp să re­ pletală cu ceva, locatarii — au intrat 1n suferinţă şl alte organe (hepatite, pancreatite, Groza şl au început să strige
In localitatea LIvezeni Cunoaşteţi, probabil, răs­ cioarelor şi mîinilor, iar partizeze locatari la căminul cili au rămas — nu se mai o­ perîviscerite ele.), chirurgia rezolvă cauza iniţială, urmînd ca
din municipiul Petroşani, punsul şugubeţilor la e în­ lemnăria ferestrelor, culoa­ de nefamilişli al uzinei, aflat bosesc să-şi ducă afară guno­ bolnavul să fie tralat conservator pentru afecţiunile supraa- şi să ameninţe de parcă erau
era
In Junglă. Şi pe clnd le
pe malul sting al Jiului de trebare de acest fel r „Cit rea hainelor şi focul ţigă­ în administrarea sus-numitei iul menajer, II depozitează în dăugate De aceea, e bine ca bolnavul să fie urmărit de In­ lumea mal dragă au fost con­
vest se construieşte o marc mai e pinâ în cutare loc?". rii noaptea se văd de la o Întreprinderi. Bizar, nu? To­ camerele goale. ternist şi chirurg pentru ca Împreună să poată hotărî condu­ duşi la Judecătoria locală unde
staţie de epurare a apelor .Nu prea mult — o fugă jumătate de kilometru tuşi, căminul nelamiliştilor Din 1907, după cum ne spu­ ita terapeutică, atitudinea fiind luată in raport cu stadiul bo­ li s-a acordat cile un termen
reziduale. Această investi­ de iepure scăpat din bătaia Se pot aprecia şi distanţe din Paroşeni a rămas fără lo­ ne locatarul Mihal Ştelulenc, de meditaţie asupra respectu­
ţie de mare volum face puştii". mai mari. De pildă clopot­ catari. Am trecut şi noi prin nimeni n-a mal mişcat un de­ lii, penlru a fi redat colectivităţii In timp scurt. lui fa|ă de ceilalţi cetăţeni :
parte dintr-un proiect de Atunci cînd vedem, în niţele şi lurnurile înalte şe el să vedem de ce. Mare ne-a get să facă din căminul a-
sistematizare generală a drumeţie, un punct de re­ văd de la 15—20 km lost uluiala cînd am văzut în cesla o casă primitoare. „Ca Dr. VIOREL NISTOR primul 3 luni, al doilea o lună.
canalizării în Valea Jiului. per la care vrem să ajun­ Cînd se apreciază distan­ ce hal au putut să ajungă in­ la noi. la nimeneo” — spu­ medic specialist chirurg
nea cu nădul un alt locatar.
Aici, pe două colectoare u­ gem, putem, cu puţină me­ ţele după aceste repere, în­ terioarele unei clădiri Intr-un Se vede Şi e trist că se vede Spitalul unificat Deva DE CO LO
riaşe, vor veni pentru pu­ morie, să apreciem şi dis­ să, .trebuie ţinut seama de interval de timp de numai şi nimeni nu (ace nimic.
rificare apele reziduale din tanţa pînă la el. lată cum: nişte particularităţi. Obiec­ cîtiva ani. Lipsesc lamele din
întreaga Vale., tele viu luminate sau cele
Un sat, c b clădirile lui mai
Anul acesta, una din cele mari se vede cam de la 8 viu colorate (în alb, gal­
2 trepte ale staţiei — treap­ km, coşurile de pe acope­ ben, verde) .par mai apro­
ta mecanică — va fi pusă rişuri — de la 3 km. Feres­ piate decît sînt in realita­
în funcţiune cu o parte din trele caselor se văd de la te. Cînd avem soarele in de încălzire centrală sînt pregătite?
capacitate, deservind, deo­ 4 km, iar copacii Izolaţi şi faţă, distanţa de apreciat
camdată, jumătate din imo­ oamenii (ca nişte puncte), este mai mică decît e apre­
bilele din oraşul Petroşani. de la 2 km. La un kilome­ ciem noi după repere, iar
O dată cu intrarea sta­ tru şi Jumătate distingem dacă avem soarele In spate, I.A LUPENI, „IN MARE" şani. Au început să se facă In care învaţă peste 1 200 de
ţiei în funcţie la întreaga indicatoarele rutiere şi tu­ distanţa ne pare mai mare. Bale dinspre munţi un vţn* TREABA E PACUTA stocurile de cărbune pentru elevi, vor oieri deci pe timpul focurile Ia cozanele centrale­
capacitate — fapt ce se va ristice, vehiculele, iar noap­ Şi mai trebuie ţinut sea­ care nu prevesteşte primăva­ iarnă. Granulata cărbunelui friguros ambianta necesară lor — şi această stalle să
întîmpla în următorii ani tea flacăra chibritului. mă de încă ceva : distan­ ră. Şi chiar dacă timpul se Despre verificările şi repa­ livrat de preparare In con­ desfăşurării unui program de poală fi folosită Prin ea se
— Jiul nu va mai fi poluat Trunchiurile copacilor şi ţele apreciate în acest fel va mal încălzi, tot ştim că raţiile făcute celor şase cen­ tul alocaţiei a rămas tot Invătămînt normal. vor Încălzi şl clteva din sedi­
de apele reziduale din a- stilpli de telegraf «e pot sînt luate în linie dreaptă. n-avem ce a ş te p ta altceva trale lermice ale oraşului Lu- problemă pentru fochişti. ile unor întreprinderi şi in-
ceaslâ parte a judeţului observa de la 900—1000 m. decît iarna. Şl dacă aştepţi peni ne-au vorbit Constantin Cărbunele de granulaţie sub NUMAI SA COBOARE slilutî! din oraş, cum or fi
nostru De la 800 m distanţă se (După dicţionarul turistic Iarna cu iniiraile In sin, al Neagu. şi Nicolae Costea, 10 mm e 1n procent prea TERMOMETRUL sediul LM. Barza, al între­
poate vedea mişcarea pi­ pentru tineret) parle de mulle dureri de cap mare şi cade prin grătarul prinderii de industrie locală,
Cum pregătirea penlru Iar­ şefi de echipe de instalatori Şi în oraşul Brad edilii s au casa de cultură, băile popu­
nă a instalaţiilor de încălzi­ de la I.G.C L. Pelroşani, cazanelor în cenuşar. pregătit să înlîmpine Iarna lare. restaurantul „Crişul" şi
re cenlrală — centralele şl hotelul.
reţelele lermice — «sie o
chestiune de larg Interes, tn IA R N A T R IM IT E M E S A G E R I SE VERIFICA ULTIMELE
„Municipalitatea să facă iar noi doar postura de localarl. am orga­ TREI CENTRALE TERMICE
nizat un raid la
centralele
lermice din oraşele .Uricani, — Reparaţii am avut de S-A EXTINS REŢEAUA DE aşa cum se cuvine Cele do­ In municipiul Deva. în care
să pretindem şi să criticăm ?" Lupenl. Brad. Haţeg şi Deva Braia II. Le-am executat. O TERMOFICARE uă puncte de lermoficare s-au construit In anii socia­
centrala
termică
făcut
la
lismului mii de Apartamente,
construite în anii trecuţi au
F A URICANI „TOATE BUNE'* dal«ă cu aceasta am făcut şi Oraşul Haţeg are la ora ac­ lost verificate amănunţii. La funcţionează 16 centrale ter­
„ Iu zia ru l „ D r u m u l s o c ia l is ­ C onsiliu l p o p u la r nl m u n i c ip iu ­ sfori şl str m e , u n d e n e e t a lă m verificările necesare la vane­ tuală mni mult de 430 dc a­ ora actuală — ne spunea pri­ mice. Din acestea, 13 slnt ve­
m u lu i'1 ii r. 5173 d in 26 a u g u s t lui D e v a , I.G.C.L. s a u asoc,la­ la u s c a t tot felu l d e ru fe de NUMAI APA „NU URCA* le din centrală şi din subso­ partamente ce sini încălzite rificate. Ultimele lucrări se
1 ll" I, tovarA ţlil (7. A lex a n d rii b ile dc lo c a ta ri ? D u p ă p ă r e ­ d iv e r s e felu r i $1 fo r m e . A şa marul oraşului, tovarăşul
«lin D e v a , c a r tieru l Gojrin. isi rea m e a , d e to a te a c e s t e a r ă s ­ c e v a n - a m v ă z u i In alte o r a ş e luri. la pompe, ia cazane. La în timpul friguros cu abur ioan Cosnia — nu se aşteaptă execută la CT 4. 7 şi 8 unde
cxp rtm A pArcrca a s u p r a u n o r p u n d e m no». lo |l lo c u ito rii c a r ­ din ţară şl nici In ce n tru l o r a ­ O singură centrală termi­ centrala de la blocul turn produs de două sta111 termi­ decll să coboare mercurul pe lingă verificările necesa­
a s p e c t e «lin cartier. V rea u sA-i tieru lu i G ojtlu. C o n siliu l p o p u ­ ş u lu i D e v a . că are oraşul Uricani. E gata ce. Din informaţiile primite re se fac şi extinderi de re­
ră s p u n d ca r e e s t e p ă rerea m en lar a a m e n a j a i lo curi de Joacă P c t e r e n u r ile de j o a c ă a celo r mai avem de iăcut probele termomelrului şi centralele
r e fe rito r la n e c a z u l Iul. cu ( o a ie ce le n e c e s a r e şl le -a m ic i, u n ii Ju că m fo tb a l şi f a ­ să primească iarna. Numai de presiune. La cea din car­ de la vicepreşedintele consi­ termice vor intra din plin in lele, Şi la Deva există garan­
MA n u m e s c VasMc V a lea , s în t lă sa t in fo lo s in ţă şi p ă s t r a r e c e m Alte sp o r tu r i, s t r ig ă m In că oraşul ncavînd suficientă tierul Viscoza acum se faca- liului popular al oraşului, presiune Se speră ca plnă la ţia că în această iarnă locu­
n u in ri* o r ijt lo c u ie s c iu e a i iie - n o u ă şi c o p iilo r n oştri m a r i şl g u r a m a r c , d o a r ,,e ca r tieru l presiune in reţeaua de apă cesle probe în urma reviziei. am aflat c«1 atît reţeaua ter­ inţele vor fî încălzite in con­
rul C o j d u d c m a i n u il|i ani. m ici. Dar noi c e - a m fă c u i ? C o ­ n o stru" , a d m o n e s t ă m p c cci d in 15 oclombrie a c. — dală la
A m ţ i eu c o p ii, an i fo st sl eu piii n oştri m a l m a ri sa u ntăi Jurul n o stru cu ep ite te ca re rece, instalaţiile de apă eal- La centrala de la blocul mică cît şi cazonele de pro­ care va trebui să se aprindă diţii optime.
in a lte u rase din T r a n s ilv a n ia , m ic i Ic-an atins in sta r e a In c a ­ n ar treb u i să a j u n g ă la u r e ­ râ sint praclic neeficiente ducere a aburilor au fost re­
R a i u l . O lten ia, M o ld o v a si ch ia r re s«r g ă s e s c azi. iar noi p ă rin - ch ile co p iilo r. B200 se lucra la şamolarea
in ca p ita la (Arii. A m văzu i Iu- |H nu am p u s m in a să f a c e m Şl, d u p ă to a te a c e s t e a , u nii la elajele III—IV. vetrelor cazanelor, iar la vizuite 1n timp ulii. Pentru Prima luare dc coniac! ne Arală că întreprinderile dc
r.',-\ h u n e şl m a i p u(in lu m e , n im ic p en tru în t r e ţin e r e a lor şi «lintre n o i a v e m p reten ţii. A d i­ — Penlru anul acesta — centrala Braia II mai rămă­ că încălzirea cazanelor se fa­ gospodărie localivă din oraşe !e pc care le-am vizitat s au
a m v ă z u l lo curi p en tru jo a c a u lo c u r ilo r d c j o a c ă a le c o p i ­ că m u n ic ip a lit a t e a s ă în z e s t r e ­ ce cu combuslîbil lichid, s-nu preocupai pentru punerea la punel, pînă la venirea iernii,
c o p iilo r h ln e «loiale şi e x c e le n t ilor n o şiri. ze. să re p a r e şi s ă în tr e ţin ă n- ne spune tovarăşul Valeriu sese de verifîral instalaţia e-
in t r e liim lr . Dar a m v ă zu t şi o a ­ In fie ca re p rim ă v a r ă «-onsiliul rnşul cu to a te ce le n e c e s a r e , aşa Dan, primarul oraşului — leclrică de forţâ şi lumină. luat măsuri de procurnre . a a instalaţilor de încălzire cenlrală. Starea actuală a lim-
m e n i cu nu m m p n r lu m e iu ca re p o p u la r p la n tea ză tra n d a firi şi c u m c e r v r e m u r ile de azi. iar I L.H.S.-ul ne-a promis că ne ace.şluia în cantităţi suficien­ putui ca şi previziunile meteo rologlce arală însă că c nece-
m erită a fi luat iu s c a m ă . Ală p o m i. a m e n a j e a z ă prin m u n c ă no| lo c a ta rii d o a r să cr itică m Cam aceasta era in 9 sep­
ală tu r şi eu to v a r ă ş u lu i G. A- p a ir in b c ă spaţii verzi în în tre g şi să p r e t in d e m că a c e a s i ă p r o ­ va asigura un debit supli­ tembrie situaţia reparaţiilor te O noutate pe care nc-a sară urgentarea a cccea ce a mai rămas de tăcut pentru ca
le.vandrn. că te r e n u r ile d e j o a ­ o r a ş u l. C um Ic p ă str ă m noi ? b le m ă a m ir ilo r c e tă ţ e n i să fie mentar. şi reviziilor la centralele ter­ fnmizil-o interlocutorul es­ instalaţiile să fie in perfectă stare dc iuncţionarc mai îna-
că ale c o p iilo r d in ca rtieru l S p a ţii verzi d is t r u s e , tra n d a firi luată d rep t o p r o b le m ă m a jo ră te şi aceea că. începînd din inte de 1 oclombrie. Aceasta şl pentru iaplu! că în conven-
Câojdu s in i lă s a te in p ă ră sire , s m u lşi, p o m i rupţi. D e c in e ? ce s c ce r e a fi r e z o lv a tă fără Să aşleplăm. împreună cu mice din Lupeni. M.ij semna­
iar a p a r a t e le dc Joacă in p:*i- l)e c ă tre «in o v a «Im rindiil n o s ­ nici n a m i n j r c . D e că tr e cine, locuitorii Uricanîuluî, să ve­ lăm un fapt despre «are am această toamnă, liceul din (iile cu asociaţiile de localari s-a prevăzut să sc dea căldura
ic d is tr u se , că In c a r tier e x iş i* lru. al «-tipiilor n o şiri. «Iară iui d e că tre n oi. ce l c a i c localitate va fi încălzit cu n- tn apartamente atunci ( ind se simie nevoie.
m u r d ă r ie , g u n o a ie ele. T o v a r ă ­ Mulţi a r u n c ă g u n o i, liiriii şi trăim zi d e 2 i iu c a r tie r e le n o a s ­ dem ro mai aduce în „mate­ maî discufat in anii Ireculi
şu l fî. A le x a n d r u se in tre a h ă a lte restu ri urnle p o l. c h ia r şi tre. pe ca r e noi te p u t e m fa ce rie'’ de apă Iimpui care a l»ur de la una din « ele două
c in e r ă s p u n d e «le r e p a r a r e a , lu- pe lo c u l d c jo a că al co p iilo r, cu factori de răspundere din stal ii «'le lermolicorc. Tonic ION r.’OCI.EI
I r e iin e r e a şl a m e n a j a r e a a c e s t o r pc s p a ţiile vcr/.l. P r in tre p o m i d e n e r e c u n o s c u i şi in lr -m i s e n s niaj rămas din acest an, Centrala cărbunelui Petro- cele 50 de camere şi holuri, N'COLAE i ANAHESCU
locuri dc Joacă a le co p iilo r : s a u ch ia r d c p o m i s in i le g a te şr I:t ce lă la lt ?“.