Page 44 - Drumul_socialismului_1971_09

4 DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5 188 © DUM INICA 12 SEPTEMBRIE 1971

Cuvîntarea lui losip Brii; litu la intilnirea

cu repro/entanţii cumunci Koprivniţa

BELGRAD II (Agerpres). — sînl (jllclc, dar ca continuă să ştiu cum s-a trăit altădată în Edifcrreci unor vechi
Inir-o tuvinloic roslilă la in- existe. Clasa muncitoare, pro­ Iugoslavia veche, ba şi în m aiuscr se
lilnirea cu muncitori. ţărani ducătorii, nu vor admite nimă­ Auslro-Unguria. preşedintele
cooperatori. carlrc economice, nui să distrugă cuceririle pen- Tito a constatat că In Iugosla­
oameni de cullură şi al|i re­ liu care au luptat înainte de vei socialistă s-au făcut in­ Specialişti irt oriantniisti-
prezentanţi ni populaţiei din i'ă/boi şi pentru care a fost tr-adevăr multe, realizări ce că din numeroase ţări slu-
comuna Koprivniţa, R.S. Croa­ văi sal atilo sînge în cursul pol fi văzute de oricine. „Ui- <liază î’t prezent preţioa­
ţia, preşedintele losip Broz Ti- războiului. Ei nu vor permite tali-vă la şosele, la fabricile sele manuscrise descoperite
lo a sublinia! că esle de o nimănui nici să împiedice dez­ noi şi la oameni cum sînt îm­ in 1940' in apropiere dc Lu-
importantă deosebită faptul că voltarea noastră pe mai depar­ brăcaţi astăzi.. Toiul este alt­ Xor. Atunci ţăranii din îm­
in această regiune nu exislă te. Această continuitate si a­ fel docil era altădată. Dar ve­ prejurimi au descoperit in
întreprinderi nerentabile şi că ceastă dictatură, a subliniat deţi, despre toate aceste lu­ nişte vase dc pămint îngro­
exislă orientarea spre lolosi- vorbitorul, le vom înfăptui in cruri, unii oameni de condei pate 13 volume legate in
rca maleriilor prime proprii. toate formele posibile care piele, ru pagini de papirus.
Preşedintele Tilo şi-a expri­ corespund sistemului nostru ai noştri nu prea vor să se o­ Pin primele zile, specialiş­
mai apoi satisfacţia pentru democratic de astăzi”. cupe, să scrie despre acestea, tii şî-au dat scama că au
Iugosla­
a spus preşedintele
faptul că a auzii că în aceas­ In continuare, vorbitorul a viei Dar cu văd acest lucru, de-a face cu cete mai vechi
tă regiune nu există conflicte relevat că. viztTind aproape manuscrise cunoscute din
între naţiuni In legătură cu toate republicile iugoslave, nu îl văd şi oamenii noştri. Prin Orientul Apropiat. S-a a­
aceasta, s-a referii In fnplul urmare, noi mergem înainte. juns fa concluzia că ele a­
râ neînţelegerile inlre naţiuni a constalal vreo lipsă de pers­ Avem acum greutăţi Aceste parţin mici secte mistice
sini lolosilc rle duşmanii dc* pectivă. Oamenii spun : „Lu­ greutăţi trebuie nu numai să existentă in Orientul Apro­
clasă ram se opun socialismu­ crurile merg bine — există le înregistrăm, cî şi să ştim V I E T N A M U L Dfc S U D . — UnitAtilc A r m a te i d c E lib e ra re din v i o l n a m u i d c su d ji a u i m e n s i l i c a i a c ţ iu n ile in u lt im e le saptA- piat la început uf erei noas­
lui. ..Duşmanul de clasă se greutăţi, dar le vom înlătura”. unde se află şi cum le putem m ln l, p r o v o c ln d I n a m ic u lu i p ier d e ri g r e le . tre — gnosticii. Studierea
foloseşte de baza naţională Vorbind despre laptul că tolî rezolva”. In f o t o g r a f ic : S o ld a ţi al a r m a t e i d e e lib e r a r e In t im p u l u n u i a ta c In r e g iu n e a Q u a n g Trl. acestor texte permite o cu-
pentru lupta împotriva noas- nonjterc a filozofiei gnos­
Iră, a subliniat vorbitorul. Este tice despre care specialiştii
limpede că noi. luînd măsuri Proiect de tratat aveau cunoştinţă doar din
să, nu tindem acum spre o re- Comunicat comun în urma intilnirii delegaţiilor Schimburi de telegrame relatările deformate ale
împotriva duşmanului rle cla­
textelor creştine Din cele
volulie sîngeroasă, dar revolu­ privind traficul dintre 13 volume, doar şase sint
ţia noastră Işi urmează cursul, Erich Honecker — Leonid Brejnev conservate bine, restul sînt
ea continuă. Dc asemenea, in- P.C. din Spania şi P.C. din Japonia R.D.G. şi R.F.G. ) supuse fragmentar analizei
lr-o societate cum este a noas­ BERLIN H (Agerpres). — Jn- luzilici din centrul Europei, În­ experţilor. In ele se găsesc
tră în prezent, continuă să e­ BERLIN II (Agerpres). — Ir-o telegramă adresată secre­ lăturarea fricţiunilor şi corn- ? peste 500 dc texte in limba
xiste şi dictatura proletariatu­ O delegaţie a Partidului ‘Co­ taturii franchiste şi a expus Delegaţia Partidului Comu­ Secretarul de stat la Consiliul tarului general al CC. al plicoţiilor în legătură cu Bcr- * coptă — în întregime ne­
lui. Formele şi cnracleiul ei munist din Spania, condusă progresele obţinute in cristali­ nist din Spania a apreciat ac­ de Miniştri al R D. Germane, P.C.US., Leonid Brejnev, pri­ linul occidental, care in trecui \ cunoscută pînă acum. Ma­
de Santiago Carrillo, secretar zarea unei alternative demo­ ţiunea Partidului Comunist din Michael Kohl, a înminat se­ mul secretar al C.C. al P.S.U.G., nu o singură dală a înveninat » nuscrisele datează din se­
general al partidului, a avui cratice şi In dezvoltarea miş­ Japonia împotriva renaşterii cretarului de stat la Cancela­ Erich Honecker, apreciază că situaţia politiră din această zO- ' colele l l l ^ l V era noastră,
L. Brejnev o întilnire cu o delegaţie a cării de luplă a clase» munci­ militarismului nipon, pentru ria federală o R.F. a Germa­ acordul cvodriportit cu privire nă. Acordul este un rezultat \ dar unele par a fi chiar şi
mai vechi Un grup de oa­
P.C. din Japonia, avînd în toare, a ţâţânilor, studenţilor lichidarea alianţei militare ja- niei. Egon Bahr, la 6 septem­ la Berlinul occidental „are o al realităţilor teritoriale şi po- I meni de ştiinţă, întruniţi
pe
frunte
lilice de pe continenlul curo- »
va face o vizită preşedintele Kenji Mîyamolo, şi intelectualilor. pono-americane j pentru retro­ brie, proiectul unui tralat in­ mare importanţă pentru asigu­ pean.cltinc seama întru toiul* sub egida U.N E.S.C.O., pre- i
cedarea deplină a insulei Oki-
Prezidiului C.C.
rarea păcii şi destinderi»
lre cele două state cu privire
în
Delegaţia
Partidului Comu­
<7<5(e.sc pentru tipar in pre- '
al P.C. din Japonia. La înche­ nist din Japonia a făcut o ex­ nawa ; pentru o Japonie in­ la problemele traficului, pre­ Europa. El corespunde intere­ de drepturile suverane şi in- \ zent aceste texte in ediţii
neoficială ierea convorbirilor, a fost dat punere cu privire la trăsături­ dependentă, democratică, paş­ cum şi al unui acord cu privi­ selor vitale dc bază ale R D. leresele R.D. Germane. El face i facsimil. Publicarea va du­
publicităţii un comunicat în le caracteristice ale silualiei nică, neutră şi înfloritoare. re la traficul de tranzit al ce­ Germane. R.F. a Germaniei şi posibilă sporirea autorităţii in-
- A ra doi ani, după care vor
in care se arată că reprezentanţii postbelice din Japonia, a in­ Cele două delegaţii au re­ tăţenilor R.F. a Germaniei şi al Berlinului occidental”. Icrnnlionalc a slatului socia- r urma ediţiile in engleză şi
celor două partide au proce­ format despre liniile progra­ afirmat solidaritatea înflăcăra­ bunurilor din R.F.G spre şi C.C. al PS U G., se orală in list german, a rolului şi în- \ franceză.
telegramă, dă o Înaltă aprecie­
R.S.F. Iugoslavia dat la un schimb amănunţit matice care tind spre înfăp­ tă şi multilaterală cu rezisten­ din Berlinul occidental. re (aptului că pentru prima da­ lionnle”. Impărlăşim părerea / Inco un concert
lluenlei in problemele inlernn- l
ta eroică a popoarelor din In-
cum
arală agenţia
După
h
de informaţii cu privire
tuirea unei revoluţii democra­
activitatea celor două partide dochina împotriva agresiunii A D N.. guvernul R F. a Ger­ lă cele Irei state occidcnlale dv., se arată in încheiere, că *
MOSCOVA 11 (Agerpres). care elaborează linia lor poli­ tice împotriva imperialismului S U.A., au subliniat importan­ manici a evitat pînă acum să au confirmat, prin semnarea de Paganini
— Agenţia TASS anunţă că tică intr-o formă autonomă, po­ şi monopolurilor. ta luptei pentru a obliga gu­ ia o poziţie fată de proiectele acordului cvadripartit, suvera­ acordul cvadriparlil trebuie să r
Leonid Brejnev, secretar ge­ trivit condiţiilor specifice din Delegaţia Partidului Comu­ vernul nord-american să ac­ R D Germane, precum şi Iotă nitatea relaţiilor R.D.G. cu ce­ se răslrîngă favorabil asupra ^ Recent, presa Italiană a
neral al C C. al P.C.U.S.. va ţările lor respective. nist din Japonia a salutat Par­ cepte fără întirziere cele şapte de o dezbatere pentru clarifi­ lalalt stat german şi Berlinul rezolvării şi a altor probleme i anunţat descoperirea Con­
face o vizită neoficială de tidul Comunist din Spania, ca­ puncte propuse de G.R P. din carea problemelor concrete. A- dc vest. In ceea ce priveşte ale politicii europene şi mon- ' certului nr. 3 pentru vioa­
prietenie în Iugoslavia în a Delegaţia Partidului Comu­ re, tn condiţiile grele ale ile­ Republica Vietnamului de Sud gentia subliniază că guvernul P.S.U.G., vom depune eforturi dmle. \ ră şi orchestră de renumi­
doua jumătate a lunii septem­ nist din Spania a expus expe­ şi să retragă toate trupele sa­ R D. Germane va continua tra­ maxime pentru încheierea cu Pieşcdinlele Consiliului de \ tul violonist şi compozitor
brie. rienţa istorică a Frontului galităţii, a reuşit să siringă le­ le de pe teritoriul respectiv. tativele la Bonn, la M septem­ succes a (rotativelor şi obţine­ Miniştri al R.D. Germane, i italian Niccola Paganini.
Leonid Brejnev esle invitat popular care a lăcul posibilă găturile cu masele largi popu­ Problema Indochinei poate fi brie. în speranţa că şi guver­ rea unei înţelegeri în proble­ VViIIi Sloph, şi preşedintele Concertul a fost scris acum
să facă această vizită de pre­ rezistenta împotriva fascismu­ lare, se află în fruntea luptei soluţionată numai de către po­ nul R.F.G. „va aborda realisl mele care rezullă din acordul- Consiliului de Miniştri al \ 145 ani, este compus din
şedintele R S.F. Iugoslavia, lui. antecedent spaniol al unei acestora şi obline succese In poarele celor trei ţări şi în problemele ce-şi aştenplă re­ cvadriparlil. U.R.S.S., Alexei Kosighin, au ^ trei părţi şi a fost interpre­
preşedintele Uniuni» Comuniş­ eventuale căi cu mai multe înaintarea spre o Spanie de­ conformitate cu voinţa lor. zolvarea pentru a pulea ft în- In lelegrama sa de răspuns. făcui un schimb de telegrame • tat numai dc autor. După
tilor din Iugoslavia, losip partide spre socialism A vor­ mocratică. care deschide ca­ Ambele părţi au confirmat im­ cheiole în cel mai scurt timp Leonid Brejnev apreciază că în legăIură cu semnarea acor- j cum se ştie, primele două
Broz Tilo. bii despre lupta împotriva dic­ lea spre socialism. portanta pe care o are reali­ posibil înţelegeri ce se află acesl acord „creează premise dului cvadriparlil cu privire la » concerte pentru vioară au
zarea evacuării trupelor nord- In dezbateri" bune penlru însănătoşirea si- Berlinul occidental. | fost publicate doar după
moartea
compozitorului;
tenta sa este totuşi milenară, război mondial. Avînd con­ amerirane din toate ţările din scris in 1829, Concertul nr.
deschiderea spre mare făcind siderabile resurse petroliere, Asia. din Indochina, din Co­ 4 a fost descoperit şi pu­
din locuitorii săi navigatori 137 milioane tone în 1969, reea de Sud, din Taiwan, par­ blicat abia în 1954, iar Con­
temerari, pescari pricepuţi, esle pe locul doi ca expor­ te inalienabilă a Chinei, au
Cuibării in fundul Golfu­ in special de perle. Datorită tator din lume, cu rezerve subliniat necesitatea restabili­ Transformările din Chile si efectele lor certul nr. 5, doar cu un an
lui Arabic, micul stat Kuweit navigaţiei, au luai contact cu evaluate la o cincime din rii drepturilor legitime ale Re­ in i/rind. Concertul nr. J
— 15 000 km2 — n-a apărut a fost descoperit de. violo­
alte civilizaţii, îndeosebi a- rezervele mondiale. 93 la su­ publicii Populare Chineze la
pp scena internaţionala de- sialice. tă din veniturile bugetului O.N.U. nistul mexican Henric Sze-
DE CHILE II
SANTIAGO
Acţiunile
elementelor
de
clt foarte recent, datorită gi­ Independent din 1061, Ku­ naţional sînt datorate petro­ Delegaţiile partidelor comu­ — Corespondentul Agerpres dreapta au Iost condamnate şi turor forţelor muncitoare pen- i ring.
j *
Ir ll PaHta ViiCAAihr Dior
ganticelor sale resurse pe­ weitul joacă un rol activ In lului Astăzi, Kuweitul poa­ niste din Spania şi din Japo­ Eugen Pop transmite : Naţio­ Iru Pedro Vuscovic. Plenara a Moştenirea artistică a Im
lumea arabă, iar actuala sa te fi socotii ca una din (ările nia s-au informat reciproc în la plenara federaţiilor centra­ recomandai organizaţiilor sin- \ Paganini nu n fost păstra­
troliere. Dar dacă numele nalizarea cuprului şi etatiza­ lei unice a oamenilor muncit dicale aparlinînd de C,U.T. săi
istorie se confundă cu cea a cele mai bogate de pe glob, legătură cu experienţa lor pen­ tă şi nici nu există vreo e­
său nu apare pe hărţile occi­ petrolului, exploatai aici dc cu cel mai ridicat venit pe tru apărarea unităţii şi coeziu­ rea unor importante sectoare din Chile (C U T.) Declaraţia păstreze „o alîludine de vigi- 1 videnţă a lucrărilor scrise
dentale decit in 1765. exis­ la sftrşilul celui de-al doilea cap de locuitor din lume. nii rînduritor partidelor lor ale industriei şi sectorului plenarei înfierează acţiunea lentă împotriva oricărei tenta- J de el, deoarece, duţiă moar­
respective, întăririi şi dezvol­ bancar, rechiziţionarea între­ Parlidului naţional împotriva live a reacţiunii de a bara j tea lui în 1840, manuscri­
prinderilor unde s-au consta­
tării lor, prin lupta împotriva tat nereguli în producţie, dău­ ministrului economiei, consi- politica guvernului popular". I sele sale au fost lăsate ba­
A fost hoţărî lâ organizarea, în !
elementelor fraclionîste. nătoare economie» sau apro­ derală a fi o ilustrare a ac-‘ cursul săptămînii viitoare, o * ronului Arquillinn care mai
Pentru a realiza unitatea vizionării populaţiei, au dus lualelor uneltiri ale dreptei unui mare mîling pentru cx- \ lirziu le-n vindut diferite­
mişcării comuniste internaţio­ lâ amplificarea şi consolidarea împotriva cursului politic din prîmarea sprijinului acordat » lor edituri, sau le-a lăsat
la riadul său moştenire ru­
nale, se spune in comunicat, ariei proprietăţii sociale. Chile şi exprimă sprijinul tu- delor.
o premisă indispensabilă esle Centrele puterii monopolis­ guvernului Unităţii Populare. ;
respectarea strictă a principi­ te, lezale în interesele lor, au
ilor independentei, egalităţii încercat şi încearcă in conti­
în drepluri, neamesiecului in nuare să contracareze politica
treburile interne ale celorlalţi. guvernului, atit prin obstrucţii
In prezent, mişcarea comunis­ cu caracter economic, cît şi LUMEA CAPITALULUI
tă internaţională nu are nevoie pe planul vieţii parlamentare.
de nici un centru. Nu este Partidul naţional (de dreapta)
permis, sub nici o formă, a­ a formulat în Camera Deputa­
mestecul unor partide tn tre­ ţilor o acuzaţie împotriva mi­
burile interne ale allora ; una nistrului economiei, Pedro Nesiguranţa domneşte în domeniul
dintre manifestările acestuia Vuscovic, in legătură cu pre­
este sprijinirea grupărilor tinsul caracter ilegal al unor
fraclioniste antipartinice. măsuri de politică economică.
Pe calea experienlei lor pro­ Metodele, acţiunile ş» scopuri­ politicii monetare a lumii occidentale
prii, cele două partide au a­ le acestei escalade a reactiunii
juns la convingerea că elabo­ sînt demascate într-o declara­ TOKIO 11 (Agerpres). —
rarea autonomă, independen­ ţie a Comisiei politice «î Par­ Asociaţi^ japoneză a exporta­ licrele japoneze au obţinut in bului celor 10”, care va avaa
tă, a liniei sale politice de tidului Comunist. „Partidul luna august comenzi în va­ loc la Londra, la ÎS septam*
către fiecare partid, conducîn- Comunist — se arată in decla­ torilor de nave se aşteaptă la loare de numai 2,2 milioane brie.
du-se după principiile mar- raţie — cheamă la menţinerea un regres masiv în ceea ce dolari. In august 1970 se în­ ★
xism-lcnînismuluî şi ale inter­ unei aliludini de vigilenţa şi priveşle comenzile de export registraseră comenzi penlru
naţionalismului proletar, esle alertează în fala fiecărui pas pentru industria navală a a­ construirea a 23 de vase in SAO PAULO 11 (Agerpres).
o condiţie foarte importantă cestei ţări drept efect direct valoare de 99,75 milioane do­ Ministrul francez da finanţa,
pentru dezvoltarea mai efi­ al elementelor ostile şi la ză­ al stabilirii cursului flotant al lari. Vafery Giscard d'Estaing, ca­
In f o t o g r a f ic : V e d e r e a e r l a n i a c a p ita le i K u w e it , eu 8» 000 lo c u ito r i. cientă a mişcării revoluţiona­ dărnicia conspiraţiilor duşma­ yenului. Intr-un raport dat re reprezintă tara sa la Tîrgul
re în fiecare tară, nilor poporului". publicităţii, se arată că şan- de (a Sno Paulo din Brazilia, a
BASEL 11 (Agerpres) — declarat în(r-o conferinţă de
Nesiguranţa care domneşte In presă că problemele cu care
Incidente rasiale în numeroa­ prezent în domeniul politicii dolarul S.U.A. esle confruntat
român a vizitat cu acest pri­ monetare a lumii occidentale, in Europa occidentală „sînt
se state sudice ale S.U.A. MOSCOVA. — Agen­ lej obiective Industriale, cul­ LA VALLETTA. — La potrivit agenţie» D.P.A., va provocate de situaţia economi­
ţia TASS anunţă că turale şl sociale. 10 septembrie, Ia pala­ caracteriza şi reuniunea gu­ că internă din Statele Unite".
NEW YORK lt (Agerpres). cercurilor rasiste de a se con­ Willy Brnndl. cancela­ In cursul zilei de vineri, tul Consiliului de Miniş­ vernatorilor băncilor centrale „Franţa înţelege acest fapt,
- Redeschiderea cursurilor forma dispoziţiilor de a pune rul federal al R.F. a Ger­ oaspetele român a fost pri­ tri din La Valletla (ca­ ai principalelor ţări industria­ dar trebuie să-şi apere propri­
şcolare în S.U.A. a prilejuit capăt discriminării rasiale in maniei. va sosi la 16 mit la Palatul Chrisliansborg pitala Matlei). primul le capitaliste, care va avea ile sale interese", a precizat
ierioase incidente în nume- şcoli La Jacksonville (Flori­ septembrie într-o scurtă din Copenhaga de primul mi­ ministru. Dom Mintolf, loc la sfîrşitu) acestei săptă- Valery Giscard d'Estaing, sub­
oase state sudice, unde cercu- da), rasiştii au încercat să vizită în U.R.S.S. pentru nistru danez, Hilmer Bauns- l-a primit pe ambasado­ mini la Basel. Este prima re­ liniind că „din moment ce
le rasiste se opun integrării arunce In aer o maşină încăr­ a se intilni cu secreta­ rul Republicii Socialiste uniune de acest fel după va­ Franla arc un deficit financiar
■i şcoli. In localitatea Lubbock cată cu copii negri. rul general al C.C. al goard. La întrevedere a luai România în Malta, lacob canta de vară, de la care, Insă, cu Statele Unite, R.F. a Ger­
muncii da­
parte ministrul
Texas) populaţia de culoare In acelaşi timp, se anunţă P C U S , Leonid Brej­ lonaşcu. daloritâ poziţiilor divergente maniei şi chiar cu Brazilia, nu
» organizat o demonstraţie de că un magistral din Detroit a nev. Inlîlnirea va avea nez, Lauge Dahlgaard. A fost Cu acest prilej, a avui exista nici un fel de raţiune
uolest împotriva asasinării u­ pus în libertate cele şase per­ loc în Crimeea, în a­ taţia, exprimîndu-şi speranţa prezent ambasadorul Româ­ loc o convorbire cordia­ accentuate, nu se aşteaptă re­ de ordin tehnic pentru reeva­
nui elev negru care încercase soane aparlinînd Ku Klux- propiere de Oreanda. că vizita va fi efectuată in niei in Danemarca, Gheorghe lă privind relaţiile din­ zultate concrete. Fn general, luarea francului". El a expli­
să se prezinte la cursurile unei Klanului, arestate sub acuza­ cursul anului viilor. Ploeşleanu. Convorbirea s-a tre cele două ţări. se consideră că această întîl- cat că din aceste motive Fran­
scoli rezervate albilor Politia ţia că au încercat să comită desfăşurat într-o atmosferă nire va lua în dezbatere une­ ţa a hotărît crearea celor
BELGRAD. — Preşedintele SAN JOSE. — Ambasa­ cordială. două pieţe de schimb pentru
a intervenit, aiestind 30 de atentate cu bombe împotriva R.S.F. Iugoslavia, losip Broz Chineze ca pe singurul gu­ le probleme tehnice In vede­
'Crsoane. In localitatea Pon- a 10 autobuze şcolare în loca­ Tlto. a primit simbătă la Za­ dorul Republicii Socialiste In aceeaşi zi, au continuat vern legal reprezenlfnd Chi­ rea pregătirii conferinţei „clu­ dolar şi rezultatele se înscriu
iiac. din stalul Michîgan. ne- litatea * Ponliac. Eliberarea ce­ greb pe ministrul afacerilor România în Costa Rica. Mir- convorbirile oficiale intre cei na. se pronunţă pentru abro­ „in timitele dorite”.
urii au organizai, de aseme­ lor şase. în ciuda probelor externe al Perului. Edgardo cea Nicolaescu, a Inmînat doi miniştri ai muncii pri­ garea tratatului încheiat de
nea, o manifeslalie penlru a existente, a provocat vii ne­ Mercado Jarrin. cu care a preşedintelui republicii. Jo­ vind probleme de interes guvernul de la Tokio cu cian-
prolesla impolriva refuzului mulţumiri. avut o convorbire prieteneas­ se Figueres Ferrer, scrisori­ comun. kaişiştii, pentru încheierea
le de acreditare.
că, informează agenţia Ta- TOKIO. — Organizaţia ni­ unui tratat dc pace cu R.P.
niug La primire a (ost de fa­ COPENHAGA. — In con­ Chineză şi restabilirea rela­
După eliberarea ambasadorului lă secretarul federal iugo­ tinuarea vizitei pe care o în­ ponă „Congresul . naţional ţiilor diplomatice cu această
slav pentru afacerile exter­ treprinde In Danemarca, mi­ penlru restabilirea relaţiilor ţară.
britanic Jackson la Montevideo ne, Mirko Tepavaţ. nistrul muncii al Republicii diplomatice intre Japonia şi DAMASC. — Un comuni­
Republica Populară Chineză”
Socialiste România. Petre
SANTIAGO DE CHILE. a dat publicităţii un apel în cat oficial dai publicităţii la
MONTEVIDEO II (Ager­ reco, a convocat, la cîteva ore — Preşedintele Republicii Lupii, a iost joi oaspetele o­ care declară că recunoaşte Damasc arată că volumul
pres). — Ambasadorul brita­ după punerea in liber tale a Chile. Salvador Allende. a raşului Hernlng, Ministrul guvernul Republicii Populare global al schimburilor comer­
nic la Montevideo. Geolfrey lui Jackson. o reuniune extra­ primit pe Malyas Timar, ciale externe ale Siriei pe
Jackson, eliberai joi de către ordinară a comandanţilor for­ vicepreşedinte al Guvernului anul 1970 se ridică la clira
Organizaţi»» clandestină de ţelor armate, în cursul căreia Revoluţionar Muncitoresc Ţă­ BELGRAD. — La Belgrad au avui loc consultări în­
guerilă urbană „Tupamaros”. s-a hotărîi ca forţele armate rănesc Ungar, care se află tre reprezentanţi al Secielarlatulul Federal pentru Afa­ de I 969 milioane lire sirie­
după o delenţie de 244 zile. a să înlocuiască poliţia in ac­ într-o vizilă în această ţară, cerile Externe al Iugoslaviei şi Ministerului Afacerilor ne din care 1 2C6 milioane
părăsii vineri Urugunyul, pie­ ţiunile îndreptate împotrivii anunţă agenţia M.T.I. Malyas Externe al Norvegiei. S-a efectuat un schimb de pă­ revin importurilor. Iar 703
rind spre Londra. Pe aero­ organizaţiei „Tupamaros". Timar a înminat invitaţia a­ reri cu privire la situaţia din Europa, apropiata sesiu­ exporturilor.
port. Jackson a făcut o scurtă dresată preşedintelui Allende ne a Adunării Generale a O.N U„ o serie de probleme Comunicatul precizează că
M A surile lu a ic In ţa»tic o c c id e n t a le iu leg.liurA cu criz.i n io n c-
declaraţie în care nu s a refe­ După cum se ştie. organi­ de către preşedintele Consi­ actuale ale relaţiilor internaţionale, precum şi cu pri­ valoarea schimburilor comer­ larA pro v n ca lA Iniţial dc in v a z ia d o la r u lu i p c p|:»ia cilrnprattA. rA
rii. însă. la condiţiile deten­ zaţia „Tupamaros" care a ră­ liului Prezidcnlial Pal Lo- vire la relaţiile bilalerale dintre Iugoslavia şi Norve­ ciale ale Siriei cu ţările so­ c u r s u l flu c t u a n t at mArcii v e s » - g e r m a n e , r e e v a lu a r e a f r a n c u lu i e l ­
ţiei şi împrejurările puneri! pit mai mulţi diplomaţi acredi­ sonezî, de a face o vizită în gia, se menţionează în comunicatul dat publicităţii la cialiste s-a ridicat în perioa­ v eţia n ctc., p r e c u m şi n o ile m A surl lu a t e d c S .U .A şi .la p o n i* , au
sale in libertale. taţi la Montevideo şi oameni Ungaria. Preşedintele Repu­ Belgrad. da respectivă la 459 milioa- d u s . <liu>A c u m era d c a ş te p ta t, la p eriu ib A ri e c o n o m i c e . pe
a i t a n IA luptA
C arlcalurA diu
„n»c U'cH‘ .
r;stc e v id e n ţia ta
La Montevideo s-a a n u n ţa i, politici uruguayeni. continuă blicii Chile a acceptai invi­ ne*lire siriene. p la n e c o n o m i c , un fel d c „box" tu ca r e p r o ta g o n iş t ii leg a fi la uch»,
totodată, că preşedintele Uru- să deţină ca ostatcci trei oa­ lo v e s c c a r e în c o t r o cu u l n u ş i s a u fAr.V..
guayului, Jorge Pachcco A- meni de afaceri uruguayeni.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, slr. Dr. P. Groza. nr. 35. Teleloane nr. 123 17 şi 1 15 89. Tiparul j întreprinderea poligrafică Deva.