Page 45 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 45
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNiŢI-VA*
Slru n g ă ria (Ic cilind ri dc Im C om b inatul sid eru rgic H unedoara
este o v eritabilă u zin ă. dotată cu num eroase m aşlni-un elto m oder-
ne. unde lucrează m u n cito ri, m al $tri ţi Ingineri de în altă eom pe-
tentă. Prin m un ca lor, aceştia asigură calib rarca unei foarte largi
gam e de cilin d ri pentru ccic » la m ln oarc Itn nedorcnc, a cAror »
teh n icitate con tribu ie hotărîior la creşterea, d iv ersificarea tlpodl-
in cn slo n alâ $1 p erfecţionarea călit m 1 va a producţiei de lam in ate,
In foto : com unistul Cornel Sz abo un m u n citor sp ecialist, exem -
ANUL XXIII. Nr. 5189 MARJI 14 SEPTEMBRIE 1971 4 PAOINI ~ 30 BANI piu de com p etentă şl cn nsiu n clo zltate pentru num eroşi m uncitori
Foto : V. O N O IU
din strungA rla huned nreană.
L U C R Ă R IL E C O N F E R IN Ţ E I Delegaţia de activişti ai P.C. Telegrame
de condoleanţe
din Cuba în judeţul Hunedoara Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
JU D E Ţ E N E A O R G A N IZ A Ţ IE I si solia sa, tovarăşa Elena
Ceau$escu. au adresat o tele
activişti
ai
Delegaţia de
răşul Ioachim Moga, membru
P.C. din Cuba, formată din to legaţia a fost primilă de tova gramă tovarăşei Nina Petrovna
Hruşciova, prin care se expri
al C C. al P.C.R., prim-secretar
varăşii Auguslin Lopez,
se
P I O N I E R I L O R cretarul Comitetului de partid nl Comitetului judeţean Hune mă condoleanţe sî sentimente
In
de profundă compasiune
din Insula Pinilor, şi Eduarrio
doara al P.C.R. Lo primire a
Castelo, secretar cu proble participat tovarăşul Aurel Bul legătură cu încetarea din via
tă a solului său, Niklta Ser-
mele organizatorice al Comi gărea. secretar al Comitetului gheevici Hrusciov, fost prim-
tetului de partid din aviaţia Judeţean de partid.
La Deva an avut loc dumi al Biroului Consiliului Natio ind că lucrările conferinţei se dată că avem o organizaţie de secretar al C.C. at PO.US. şl
nici, Jnlr-o atmosfera de calda nal al Organizaţiei pionierilor. desfăşoară sub impulsul si tn pionieri puternică, un tineret civilă care, la invitaţia C,C. al In timpul convorbirii, care preşedinte al Consiliului de
$î principială dezbatere, lucră Darea de seamă asupra ac spiritul unui climat nou de minunat, angajat cu toată pa P.C.R. întreprinde o vizită de a avut un larg caracter de Miniştri al U.R.S.S.
rile celei de-n doua Conferin tivităţii Consiliului judeţean puternică efervescentă si emu siunea puterile Iui în mun schimb de experienţă în tara schimb de experienţă, oaspeţii ★
ţe judeţene a Organizaţiei pio al Organizaţiei pionierilor $i laţie politică, determinată de ca de edificare a societăţii so noastră, s-a aflat In zilele de cubanezi au fost Informaţi De asemenea, tovarăşul Ion
nierilor. asupra desfăşurării conferin conţinutul programului şi ex cialiste. In dezbaterile, propu 12 51 13 septembrie în Judeţul despre succesele doblndîle de Gheorghe Maurer si soţia
oamenii
munci
hunedorenl
La lucrările conferinţei au ţelor municipale si orăşeneşti punerii tovarăşului Nicolae nerile si sugestiile pionierilor Hunedoara pentru traducerea In viaţă a sa, tovarăşe Elena Mau
Oaspeţii din ţara prietenă au
lntr-o
exprimat
rer,
au
luat parte tovarăşii David L«- precum si a dezbaterilor pro Ceausescn, privind rîdicareo pentru Îmbunătăţirea activită vizitat obiective economice si programului elaborat de Con telegramă adresată tovarăşe]
7.ăr, secretar al Comitetului iectului de stalul si regula muncii ideologice la cote 51 ţii organizaţiei lor, dezbateri social-culturale, printre care, gresul al X-lea al partidului, Nina Petrovna Hruscio-
judeţean de partid, Ioan Sirbu. ment a fost prezentată de to dimensiuni superioare, secre sincere $i îndrăzneţe, caracte Combinatul siderurgic Hune despre preocupările actuale si vn condoleanţe şi sentimente
şeful secţiei propagandă a varăşul Gligor Ha$n, preşedin tarul Comitetului judeţean de rizate de matarîtate şi respon doara, Castelul Corvinestîlor. de perspectivă ale Comitetu de compasiune în legătură cu
Comitetului judeţean de par tele Consiliului judeţean al partid a spus : „Conferinţa es sabilitate politică, noi am vă L ă că tu şu l L au reu ţlu N icolae barajul si lacul de acumulare lui Judeţean de partid, meto încetarea din viată a Iul Nl-
tid, Viorel Faur, prim-secretar Organizaţiei pionierilor. te chemată să dezbată în prin zut materializate munca şi e* din secţia de reparaţii m e can i de la Cîncîs, Muzeul judeţean dele si stilul de muncă al or kîta Sergheevici Hruşclov.
ce a U .U .M . Petroşan i — u n u l
ni Corni fel ului judeţean al In sunet de trompete si ro cipal sensul si direcţiile pe forturile organelor si organiza din sutele de m uncitori pen de arheologie, cartiere noi de ganelor si organizaţiilor de
1 J.T.C., Petru Bota vicepreşe pot de tobe, zeci de pionier! care trebuie să le capete in ţiilor de partid, a miilor de tru care corectitudinea q! co n locuinţe din municipiile Deva partid din întreprinderile in
ştiin ciozitatea In m uncA capA-
dinte al Comitetului executiv din municipiul Deva, mesageri viitor activitatea pionierească, Învăţători $i profesori, de co tA valenţe m ereu crescln d e. Si Hunedoara. dustriale, unităţile agricole si Şedinja Comitetului
al Consiliului popular jude ai celor 34 000 de purtători ai In lumina indicaţiilor date de mandanţi, părinţi $i a celor Foto : N. GHENA In cursul zilei de Ieri. de localităţile judeţului.
ţean, Cornel Stoica, inspector cravatelor roşii din judeţ, au conducerea de partid, felul In lalţi Îndrumători care veghea executiv al
general al Inspectoratului transmis un vibrant mesaj de care putem da o mai mare vi ză $î îndrumă cu grijă si aten
Şcolar judeţean, Clemente salut participanţilor la confe goare morală $i politică mun ţie, zi de zl, mişcarea pionie Consiliului popular
Constandin, preşedintele Co rinţă : ,,Voioşi venim sl-n cal cii de educare si instruire a rească. Sînteţi In restanţă 1 Cum acţionaţi pentru redresare ?
mitetului judeţean pentru cul dele cuvinte/Din graiul sim întregului tineret şcolar $i Dacă ar fi să amintim aici judeţean
tură si artă, Petre Constantin, plu si copilăresc/ Aducem as studios. doar faptnl că pionierii jude
miner, Crou al Muncii Socia tăzi un salut fierbinte/Acestui Participind la dezbaterile ţului Hunedoara slnt deţinăto Teri a avut ioc şedinţa Co
liste, activişti de partid sî de mare sfat pionieresc". pionierilor asupra proiectului rii Marelui trofeu „Minîleh- mitetului executiv al Consi
stat, cadre didactice, ziarişti. In deschiderea dezbaterilor de statut, la conferinţele lor nîcus 71", că mişcarea teh- „De la finele lunii octombrie producţia pe liului popular Judeţean, con
A participat Ia lucrări tova conferinţei a luat cuvîntul to orăşeneşti, municipale ş! Jude nico-stiintifîcă In şcolile si ca dusă de tovarăşul Vichente
Bălan, prim-vicepreşedinte fll
răşul Florin Moraru, membru varăşul David Lazâr. Sublini ţeană, ne-am convins Incă^ 9 sele de pionieri din Judeţ are comitetului executiv.
nn caracter de masă, cu impli La primul punct al ordinii
caţii deosebite în apropierea de zi. tovarăşul Liviu Felea,
copiilor de activitatea teh- centrală va fi cel puţin la nivelul planului" directorul Direcţiei Judeţene
nico-$liînţîflcă productivă, în pentru probleme de muncă
orientarea lor şcolară si pro şi ocrotiri sociale, a prezen
fesională, dacă am aminti că tat un raport cu privire la
în domeniul cultural-artistic declara fag. Ioan Diniţ, director tehnic cu producţia la C.M.N. Deva asigurarea folosirii raţionale
pionierii hunedoreni au de a forţei de muncă şi respec
monstrat măiestrie incontesta tarea legislaţiei în vigoare în
bila. că In domeniul sportului Deşi a intrat în noul cinci acţiona cu maximă energie şi de recuperare stabilit — ţi raporturile cu salariaţii. In
51 turismului şcolar s-au ob nal cu realizări pozitive în ac competenţă pe toate căile, care se aplică foarte riguros continuare, tovarăşul Mircen
ţinut, de asemenea, succese pe tivitatea de extracţie $i pre pentru a asigura economiei Silvestru, director general, al
linia cuprinderii fn masâ a parare, Exploatarea minieră naţionale cantităţi sporite de — In această lună vom mai re Direcţiei generale a agricul
copiilor, In acţiuni si activi Deva se prezintă astăzi cu în metale neferoase. De aceea cupera o însemnată cantitate turii, industriei alimentare,
tăţi educative deosebit de In semnate restante la produc am adresat tovarăşului ing. urmlnd ca de la linele lunii silviculturii şi apelor, a pre
teresante — pionierii noştri fi ţia de concentrate de cupru. foan Dînî$, director tehnic cu octombrie producţia de con zentat o informare cu privire
ind campioni naţionali la Cauza este cunoscută şi con producţia la G.M.N. Deva, în centrate de cupru pe centrală la pregătirea campaniei agri
orientare turistică, deţinăto stă tn stagnarea extracţiei o trebarea : să se ridice cel puţin la nive cole de toamnă, iar tovară
rii Marelui trofeu „Busola de bună perioadă de vreme ca — Redresarea procesului de lul sarcinilor de plan. şul Laurenţiu Lucaci. directo
aur“ al expediţiilor pioniereşti, urmare a unei avarii surveni extracţie a minereului cupri — In cadrul acţiunilor de rul Direcţiei de planificare si
gazdele $i organizatorii celei te In subteran. Aceasta a de fer constituie o problemă cen recuperare o atenţie cu toiul salarizare, o informare des
mai prestigioase acţiuni na terminat ca si pe ansamblul trală de maximă urgenţă. Cum deosebită trebuie acordată pre pregătirea şi asigurarea
ţionale de vacantă „Ştafeta Centralei minereurilor nefe acţionează consiliul de admi minei Deva unde restantele condiţiilor pentru realizarea
planului pe 1972 şi propuneri
iscusinţei sl Indemlnării", roase Deva, cu toate eforturi nistraţie pentru ca tn cel mal slnt cele mal mari şl care, de privind îmbunătăţirea indica
vicecampioni naţionali la fot le sl măsurile luate, producţia scurt timp să se recupereze altfel. deţine ponderea In torilor aprobaţi prin HCM .
bal etc. st dacă ar fi să mal de concentrate de cupru să se restanţele acumulate ? producţia de concentrate cu 555/1971. A fost discutat, a-
situeze sub nivelul sarcinilor prifere. Ce aveţi în vedere la
relevăm că In vacantele sco- — Intr-adevăr siluatîa nu această mină ? poî, programul de măsuri
de plan. este mulţumitoare. Minusurile pentru autodotarea si autou-
Evident, o atare situaţie es existente afectează serios nu — Vreau să spun că înce- tilarea unităţilor economice
numai planul sortimental In pînd de la avarie, mina Deva locale pe perioada 1971—1975.
(Continuare in pag. a 3-a) te nesatîsfâcâtoare, dată fiind este permanent în centrul a-
sine cî si ceilalţi indicatori In aceeaşi şedinţă a fost dis
necesitatea imperioasă de a se sintetici pe centrală — pro tentîei noastre. Urmărim în cutat şi adoptat planul de
Io tlmptrt lu crlrflo r oonfozin (d.
ducţia globală, marfă, produc deaproape evoluţia producţiei, muncă al comitetului execu
tivitatea muncii si economici intervenim ori de cite ori este tiv pe trimestrul IV, precum
şl unele proiecte
de decizii
cazul, dăm tot sprijinul
con
Biroul Consiliului tatea. Fireşte că în acest con ducerii exploatării, colectivului. şl documentaţii.
text noi am analizat temeinic
Comitetului Central al P. C. ri judeţean al Organizaţiei pionierilor sî în detaliu toate resursele Deşi situaţia privită pe tota
din cadrul unităţilor noastre
şi am luat măsuri pentru a le lul celor 8 luni nu este încă P A G IN A A I M
Haşa Gligor — preşedin gustlna. Gulie Gheorghe. Ia- mobiliza. Aceasta se vede si Convorbire realizata de
Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU te ; Rlşcuta Viorica, Drozd tenco Victor, Mlron Mtrcea. din faptul că pe 8 luni la LAURENŢIU VISKI
Elena. Palcu Ştefan — vice Sima Marin, Palamartt Aglala. nivel de centrală minusul la
preşedinţi ; Bar Ladtslau, Popovicl Ion Gheorghe, Zeii cupru este destul de redus, A
secretar generai al Partidului Comunist Român, Molse Elena. Caba Ioan, Margareta, Szabo Carol — luna august am depăşit planul (Continuare In pag. a 3-a)
ceasta datorită faptului că In
membri.
Cerb Viorica. Feldman Au-
la cupru. In baza programului
preşedintele Consiliului de Stat ai Republicii
Socialiste România
B U C U R E Ş T I Să fie fructificate toate rezervele existente în agricultură pentru înfăptuirea
Intrun((l (n a doua Conferinţă judeţeană a luptătorii şt cărturarii născuţi şl crescuţi aici,
Organizaţiei pionierilor hunedorenl, delegaţii pe Jrumoasele meleaguri hunedorene — Ho-
şl invitaţii — pionieri şl comandanţi, cadre ria, Crişan. Avram Iancu, Aurel Vlaicu, Ion exemplară a sarcinilor cuprinse în scrisoarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
didactice şl părinţi — adresează Comitetului fiudai Delcanu, 1. Pop Reteganu. doctorul Pe
Central at partidului nostru comunist, dum tru Groza — vrednici de eroii zilelor noas
neavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae tre : minerii, slderurgiştil. energeticienli şl
Ceauşescu, liu credincios şl conducător emi constructorii, ţăranii cooperatori şi intelec Un Imperativ al zilei în agricultura
nent al operei de edificare multilaterală a so tualii care făuresc, sub ochii noştri, edificii
cialismului In patria noastră — cele mai calde pentru noi şl pentru viitorul nostru vom efectua semUnatul
mulţumiri pentru atenţia, sprijinul şl grija pă Exprimlnd glodurile şl sentimentele cole
rintească de care tineretul nostru se bucură, gilor lor. ale tuturor celor ce contribuie la RecoEfarea şi valorificarea
pentru condiţiile create tinerilor de a se afir creşterea şl educarea tinerel generaţii, partici
ma şl munci In familie, la şcoală şl fn socie panţii la conterlnţă s-au angajat să sprijine
integrală a producţiei
tate. In întregul său mer9 către ţelurile Înalte copiii ca, alături de activitatea lor principală Sl RECOLTATUL IN TIMPUL OPTIM
şt cutezanţe ce-1 slnt deschise In ţara noas ~ însuşirea ştiinţei de carte — sâ-$I formeze
tră iubită — România socialistă. deprinderi practice In atelierele-şcoală. in mi-
In perioada care a precedai conferinţa noas nifermele de la sate, pe şantierele de muncă de legume
tră, au avut loc dezbateri largi în cadrul de patriotică. In marile acţiuni ce se vor orga Scrisoarea adresată de secre tele cuvenite din analiza re nătate In sporirea recoltelor, S lrln g erea t i v i pierderi a producţiei de legu m e reprezintă una
taşamentelor din toate unităţile şcolare şl la niza in vederea gospodăririi şl înfrumuseţării tarul general al partidului or zultatelor înregistrate, am sta s-au aplicat îngrăşăminte chi din sarcin ile de cApetcnie care stau in fata coop eratorilor. A s ig u
celelalte niveluri, unde pionierii, alături, şi oraşelor şl satelor, dezvoltării bazei tehnico- ganelor şi organizaţiilor de bilit măsuri tehnice si organi mice (superfosfat), pe 60 la rarea v alo rificării În tre b i recolte şi onorarea fn cele m al bune
sub îndrumarea educatorilor lor. au analizat materiale, sportive, extinderii spatiilor si no partid, tuturor oamenilor mun zatorice care să permită fruc sută din suprafaţa destinată condiţii a co n tractelo r n ecesită efo rtu ri susţinute şl o organ izare te
m einică a m u n cii in flecare u n itate, astfel tnctt toate p rodusele,
profund ş( cu maximă responsabilitate activi nelor verzi, efectuării celorlalte lucrări de cii din agricultură, a fost pri tificarea cu eficacitate cit mai Insâmîntărilor de toamnă. De plnâ la ultim ul k g , să fie puse la dispoziţia co n su m atorilor. C u m
tatea de pînă acum, au făcut relerirl şl pro interes şt folo9 obştesc. mită de către ţăranii coopera ridicată a potenţialului dc asemenea, s-a condiţional în se tran spune Insă In p ractică aceasta cerinţă 7
D in an aliza situaţiei liv rărilo r pe opd luni reiese losft că In a c
puneri deosebite la proiectul de statut, ex- Pentru organizaţiile noastre de pionieri, tori din Cigmău, ca şi de toţi produclie al cooperativei agri treaga cantitate de sămîntă ce tiv itatea de valo rificare a producţiei legu m ico le se m a n ifestă o
primtndu-şi hotărlrea îermă de a munci mai or pentru toate cadrele şl factorii care îşi aduc lucrătorii ogoarelor, cu deose cole. Aşa cum reiese din con o vom folosi si s-au procurat serie de n eaju n su ri care trebuie să fic grab n ic În lătu rate. D eşi
ganizat şl mai bine pentru a urca — la in aportul la educarea şi instruirea şcolarilor, a bită satisfacţie si interes. In-, ţinutul scrisorii adresate de to substanţele insecto-fungicide exista u p osibilităţi ca prevcderllo p lan ulu i să fie cu m ult d ep ă
strucţie, educaţie $1 In întregul lor comporta fiilor oamenilor muncii — români, maghiari, făptuirea sarcinilor cuprinse varăşul Nicolae Ceauşescu oa pentru tratarea ei. şite şt unltâţilo să co n trib u ie pe acenată cale la Îm b u n ătăţirea co n
tin uă a ap rovizion ării pop ulaţiei, restanţa In roglstratâ la p red a
ment moral — noi trepte de progres, pe mă germani şl de alte naţionalităţi — nu poate in acest document de Însem menilor muncii din agricultura, Cele două semănători pe rea legum elor în sum ează clteva zecj de tone do prod u se.
sura şl la nivelul marilor cerinţe ale şcolii fi o satisfacţie mal mare deeft aceea de a şi nătate excepţională pentru pu cit si din dezbaterile adunării care le vom utiliza au fost ve In n um eroase coop erative ag rico le , lo v o cln d u -se fel şl fel de
noastre tradiţionale, a perspectivei mari şi vedea materializată munca în constructori va nerea în valoare deplină a re activului din agricultura jude rificate $i revizuite, fiind tn m otive, care m al de care neîntem eiate, sc tărăgăn ează In m od ne-
pcrm l9 reco ltarea şl v alo rifica re a prod u cţiei, Insenutato
ca iu iiâ ţl
luminoase a patriei şl naţiunii noastre. loroşi ai societăţii de mîlne. Tocmai de aceea zervelor de sporire a produc ţului nostru, acordăm o deose perfectă stare de funcţionare. de legu m e d ep reclln d u-se In cfnip şl p rovocind a 9lfc l pagube ire
Cunoscînd îndatoririle şl obligaţiile supre Sl în acest scop. asigurăm conducerea parti ţiei agricole şi asigurarea ri bită alentie însămînţăriî la Tracloriştii Nicolae Stanciu, cu p erab ile. U n exe m p lu negativ in această privinţă este oferit de
me ale organizaţiilor de pionieri, ale tuturor dului nostru, pe dumneavoastră mult iubite nei bune aprovizionări a popu timp şi în condiţii agrotehnice Ion 11 ie$i si Gh. Toader şi-au coop erativa agricolă din G e o a g lu . Cu toate că u n itatea nu şl-a
on orat nici 25 la sută <lin o b ligaţiile co n tractu a le asu m ate, o c a n
factorilor educaţionali cu care conlucrăm, sîn- tovarăşe secretar general, că vom face totul laţiei cu produse aqronlimen- superioare a cerealelor păîon- adus o contribuţie meritorie titate de circa 10 tone roşii nu se recoltase nici in această sâptA-
tem hotărî(l să ne consacram toate clorturilc, pentru realizarea aceslor mari deziderate. Ne tare reprezintă, în aceste zile, se dc toamnă. In acest sens. la finalizarea pregătirilor pen m lnă (?). De asem en ea, coop erativa Avea o restanţă de 120 tone
capacitatea, experienţa şi puterea de muncă, vom strădui, cu mal multă fermitate şl dirze- preocuparea de căpetenie a s-a făcut o amplasare judicioa tru începerea semănatului, c- la predarea cepei uscate. R eco ltarea ro şiilo r, ard eiu lu i, caslrav e-
Hlor şi a altor produse s-a d esfăşu rat şi se d esfăşoară Intr-un ritm
activităţii nobile de a creşte şl educa elevii nie. să formăm asemenea oameni, la care pa conducerii cooperativei noas să a culturilor, alegind cele an em ic şi in a lic coop erative ag rico le , printre caro am intim pe
tn spiritul concepţiei marxist-leninîste despre siunea. spiritul militant şi novator, dragostea tre agricole şi a cooperatori mai bune plante premergătoa xistînd asigurate toate premi cele din R om os. B erJu, A u rel V laicu etc. R ealizările nesatisfăcA -
lume sl viaţă, a trăsăturilor înaintate ale cla faţă de partid şl popor, abnegaţia şi spiritul lor care, sub conducerea or re, in mare parte culturii fu sele ca această lucrare holărl- toace obţinute de u nităţile respective la recoltat se reflectă n e g a
tiv In în deplinirea planvtlu' propriu de ven ituri cit şl a p lan u lu i
sei muncitoare, a respectului neţărmurit lată de dăruire, să constituie manifestări dominan ganizaţiei de partid, slnt an rajere, care să părăsească te toare pentru soarta recoltei să de preluare a legu m elor. Faţă de can tită ţd c de tom ate, castraveţi,
de cuceririle revoluţionare, înfăptuite in te in viaţă şi fn muncă, să formăm şi să creş gajaţi cu toate forţele în ac renul cit mai repede pentru a fie realizată la timp şi în con vinete şl ceapă u scată, care au fost co n tractate de C .P .i.V .L .F .
România de-a lungul anilor construcţiei socia tem oameni care-s» cunosc rolul, poziţia şt O răştic, se sem n alează restante de peste 400 tone.
De o slabă preocupare pentru în d ep linirea o b ligaţiilo r la fo n
liste. misiunea, gata să se dedice cu Întreaga lor ţiunile de strîngere a recoltei ne da posibilitatea să efectuăm diţii agrotehnice superioare. dul de stat dau dovadă şi con d u cerile coop erativelor agricole din
Sub conducerea competentă a organizaţiilor fiinţă, cu tot ce au ei mai bun şl mai de preţ culturilor de toamnă si pregă semănatul tn limitele epocii O atmosferă bună de lucru S â lc lv a , IHa, B rlzn ic, Lftpuşnic, G u ro sad a , R u rju c, Sllv aş $i altele.
Faţă de prevederile la zi, u nităţile am intite nu şl-au În dep linit
de partid. în spiritul sl sub impulsul propu realizării cit mal grabnice pe scumpele melea tirea unei baze lemeinice pro optime. Ca urmare, pînă acum există şi la recoltatul culturi p lan ul dccit In proporţie de 30—60 la sută. D c la C .A .P . n ia , «pre
nerilor si conţinutului expunerii tovarăşului guri ale patriei noastre, a socialismului şi co ducţiei viitoare. s-au putut executa arături pe lor de porumb si cartofi, apli exe m p lu , din cele 165 tone legu m e, cit trebuia să fie preluate
Nicolae Ceauşescu la şedinţa cu activul de munismului, a societăţii în care echitatea so Avem deja acumulată o ex 85 la sulă din suprafaţa pe ca carea acordului global consti pînă acu m , nu s-a u livrat decit ap roape 90 tone produse. Râu
este c i , deşi m ajoritatea unităţilor aveau posibilităţi să realizeze
partid din domeniul ideologic, vom acţiona cială. demnitatea umană, bunăstarea materia tuind un puternic stimulent exem p lar p reved erile, con siliile dc conducere $i cadrele tehnice nu
consecvent pentru a forma la toţi pionierii şi lă şi spirituală, progresul general şi înalta ci- j perienţă pozitivă privind cul re o vom însăininţo cu gr Iu si s-au preocupat cu răspun derea cuven ită de rcsp coiarea grafice lo r
şcolarii puternice sentimente patriotice şî in tura griului, deoarece am reu orz, iar pe jumătate din tere ION MACOVEI stabilite.
D eoarece nu se m ai poate aştepta un tim p ideal P E N T R U R E
ternaţionaliste. îi vom ajuta să se preqătear.că vilizaţie să devină realităţi cotidiene, trasă- j şit să depăşim producţia pre nul ce se va cultiva s-au făcut inginer şef la C.A.P. Cigmău C O L T A R E A L E G U M E L O R , S E IM P U N E C A IN A C E S T E Z IL E ,
temeinic pentru muncă şl viaţă, să devină tun definitorii ale poporului şl naţiunii noas văzută cu I 000 kg boabe la .şi lucrările de discuîre, Cunos- O R G A N IZ A Ţ IIL E D E P A R T ID . C O N S IL IIL E P O P U L A R E C O M U
A G R IC O L E
C O O P E R A T IV E L O R
S A
cetăţeni vrednici de înaintaşii noştri, de tre. N A L E S l C O N D U C E R IL E E N E R G IC E S I S U S Ţ IN U T E P E N T R U
ÎN T R E P R IN D Ă
A C Ţ IU N I
hectar, ceea ce ne-a permis să cfnd faptul că, pe lingă pre
M O B IL IZ A R E A T U T U R O R F O R Ţ E L O R E X IS T E N T E L A S T R ÎN G E -
Conferinţa judeţeană Hunedoara onorăm integral obligaţiile fa gătirea terenului, fertilizarea (Continuare In pag. a 3* R E A R O D U L U I G R Ă D IN IL O R . A S T F E L IN C IT S A N U SE D E P R E
C IE Z E S A U
a Organizaţiei pionierilor tă de stat, Trăgînd învăţămin are an i de maximă însem P R O D U S E . S A R A M lN A N E V A L O R IF IC A T N IC I U I, K G D E