Page 49 - Drumul_socialismului_1971_09

PROLETARI DIN TOATE TARILE:. UNIŢI-VÂ!
Al C. C. Al I’. C. II

In ziua d e 14 septem brie surselor m ateria le şi a p ro ­ spre d ezb atere şi a d o p ta re
K 7 1 a avut loc şedin­ vizionarea teh n ico -m a te ria lâ; M a rii A d unări N a ţio n ale , i*or
ţa C om itetului Executiv proiectul decretu lui privind pro iectele de decret să fie
al C .C . a l P.C.R. prezi­ siguranţa în fu ncţio nare a în a in tate spre ad o p ta re C o n ­
d ată de tovarăşul N ico lae m aşinilor, u tilajelo r, insta­ siliului de Stat a l R epubli­
C e a u ş e s c u ,. secretar g e n eral laţiilor, a p ara tu rii d e m ă ­ cii Socialiste R om ânia.
a l P artidului C om unist Ro­ sură, control şi a u to m a ­ In co n tin u are au fost a -
m ân. tizare din u n ită ţile so­ d 'p ta te m ăsuri privind per­
Au p a rtic ip at m iniştri, şefi cialiste d e stat ; proiectul fe cţio n area învăţăm ântului de
de secţii la C .C . a l P.C.R., decretu lui privind în fiin ţare a, cultură g en erală, precum şi
conducători a i unor instituţii o rg an izarea şi fu n cţio n area îm b u n ă tăţirea structurii şi
centrale. M in isteru lu i A provizionării conţinutului învâţâm în tu lu i
C om itetul Executiv a l C .C . T e h n ico -M a te ria le şi C o n tro ­ superior.
a l P.C.R. a d ezb ătu t şi a p ro ­ lului G o sp o d ăririi Fonduri­ C om itetul Executiv al C .C .
b a t : proiectul legii cu pri­ lor Fixe ; proiectul d ecretu ­ al P.C.R. a m ai a d o p ta t hotă-
A N U l XXIII. Nr. 5190 MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1971 lui privind în fiin ţa re a, o rg a ­
4 PAGINI - 30 BANI vire la o rg an izarea şi con­ rîri cu privire la principalii in ­
d ucerea unităţilor socialiste nizarea şi fu n cţio n area C o n ­ dicatori tehnico-econom ici ai
siliului C ulturii şi Educaţiei
de stat îm b u n ătăţit în ur­ unor lucrări de investiţii p re­
Socialiste.
m a d e zb aterii publice ; pro­ văzute in p lan u l cincinal şi
C om itetul Executiv a l C .C .
LA FWELE CELOR TREI TRIM ESTRE iectul legii cu privire la gos­ a l P.C.R. a hotârît ca proiec­ a soluţionat alte problem e
p o d ărirea fo ndurilor fixe, re­ te le de legi să fie supuse ale activităţii curente.
Oţelarll şl specialiştii de
Ia Combinatul siderurgic
p l a n u l În d e p l in it e x e m p l a r Hunedoara depun In acest Munca politică în acţiune
an strădanii deosebite pen­
tru a asigura industriei con­
structoare de maşini o pro­
ducţie sporită de oţejuri a-
liale de înaltă calitate şl tn- Este o mare satisfacţie
In f ie c a r e în t r e p r in d e r e Ir-o largă gamă sortimen­
tală.
f
V
m m
m
sa lucrezi cu oamenii
Colectivele din întreprinderile hanedorene mal an In Producţie
faţă doar două săptăralnl pentru a încheia cele trei trimes­ Aron Fencea este unul din
tre cu realizări de prestigiu tn Îndeplinirea exemplara a muncitorii de bază ai secţiei del de comportare. Şi, noi, agi­ întllnit si am avut cu «I o
sarcinilor primului an al cincinalului. Aceasta Impune ca In tatorii li şi folosim ca exem­ discuţie. L-am întrebat dacă
toate întreprinderile, sec|iile. sectoarele şi locurile de mun­ sporită de filatură a Fabricii de fire ar­ ple In activitatea de zi cu zi. are de gtnd cu adevărat să
că activitatea productiva să se desfăşoare cu maxima In­ tificiale Lupeni. Pentru cu­ De regulă, Insă, noi muncim plece din fabrică. întrebarea
tensitate, la un nivel cantitativ şl calitativ care sl asigure noaşterea bună a meseriei, cu acei oameni care au com­ l-a surprins şi, la rtndu-J, m-a
zilnic realizarea tuturor prevederilor de plan, care slnt în pentru puterea sa de observa­ portări contradictorii sau cu şi întrebat: da, ce crezi, mă
prezent cele mai mobilizatoare din Întreaga perioada scur- oteluri aliate ţie. conducerea secţiei i-a în­ cei neformaţi, tovarăşi care mai primeşte cineva acum 7
sl din acest an , credinţat sarcina de controlor încă n-au o linie stabilă de Era, în modul în care vorbea,
da calitate. Recent, clnd bi­ conduită. Dacă vreţi, aceasta
Realizarea acestui deziderat esenţial pentru toate uni­ un amestec de regret şi spe­
tăţile şi centratele indnstrfale solicită din partea colective­ roul organizaţiei de bazâ a este o latură a frumuseţii ranţă, I-am vorbit omeneşte
lor eforturi sporite, o totala angajare $1 deplină răspundere refăcut colectivul de agitatori, muncii de agitaţie. Adică te încerclnd să aflu ce intenţii
pentru îndeplinirea riguroasă a sarcinilor de producţie. Or­ Acţiunile desfăşurate tn l-a recrutat şi pe el In rîndu- angajezi de la început Intr-un are. L-am văzul cumva des­
ganizaţiile de partid trebuie să fie în aceste zile holărl- aces! scop slnt încununate rlle acestuia. Alegerea n-a front de luptă unde proble- cumpănit şi »-am dat o spe­
toare pentru finalizarea exemplară a planului pe cele trei de succes. De la începutul fost de loc Intîmplătoare. ranţă, spunlndu-i că dacă vrea
trimestre, iniţiatori $1 susţinători fermi al unor acţiuni ener­ anului şl pînă acum la C.S. Omul acesta, cu un chip des­ într-adevar să muncească
gice. menite să creeze In toate compartimentele Întreprin­ Hunedoara s-au elaborat In chis. sincer, găseşte o mare cinstit si să-şi vadă de treabă
derilor un climat de mancă Intensă, rodnică. Cu deosebită plus faţă de prevederi a­ satisfacţie In a lucra cu oa­ Convorbire eu voi ruga conducerea între­
tărie se Impune In faţa comitetelor de direcţie şi a consi­ proape 8 300 tone de ote­ menii, tn a-1 ajuta Ia nevoie. prinderii şi a secţiei să-l re­
liilor de administraţie obligaţia de a crea toate condiţiile luri aliate. Îndeosebi la oţe- primească. Aşa am şi făcut şl
necesare desfăşurării In ritm susţinut a producţiei. Acestea lăritle electrică şl Martin Ce glndeşte tovarăşul Aron cu agitatorul azi el lucrează In secţia noas­
trebuie să acţioneze şi să Intervină pentru utilizarea cu ma­ nr. 1. In acelaşi timp s-au Fencea despre munca de agi­ tră. Am continuat să-l observ
ximum de randament a potenţialului Întreprinderilor, să Ia­ asimilai 15 noi mărci de o- tator, cam Înţelege s-o înde­ Aron Fencea cum se comportă şi ml-am dai
ca totul pentru a nu diminua cu nimic realizările pozitive plinească aflăm dintr-o discu­
înregistrate pe 8 luni, să asigure ca totalitatea prevederilor ţelurl îoall aliate pentru In­ ţie pe care am purtat-o cu el. seama că munceşte bine, îşi
de plan pe luna In curs şl pe totalul celor trei trimestre să dustria de autoturisme, chi­ — Ge găsţl tn activitatea vede de treabă, dar ci se sim­
se Îndeplinească exemplar. mică, energetică. Totodată, de agitator 7 te stingher, ti este jenă să se
Evoluţia producţie! In prima decadă din septembrie do­ oţelurile aliate, livrate bene­ — £ frumoasă şl Interesan­ matlca amână na apare ne­ tnlîlneascfl cu oamenii. Mi*am
ti
apărat, Iar alteori nici nu
vedeşte că. In condiţiile unor sarcini de plan sporite, se pot ficiarilor In acest an, se ri­ tă din multe panele de vedere. se înfăţişează omul în între­ zis că toate acestea sini sem­
crea substanţiale depăşiri pe seama folosirii raţionale a ca­ E frumoasă, Înainte de toa­ ne bune | omul şi-o fl dat
pacităţii maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, a forţei de dică la un nivel calitativ te, prin scopul el nobil. Ge gul său. Apoi, întîlneşti oa­ seama de ceea ce a făcut şi că
munca şi a timpului de lucru, a organizării Judicioase a superior din punct de vede­ vre|i mal captivant declt mun­ meni cu trăsături negative co­ II slăplnesc intenţii bune. Stau
proceselor de producţie. Slnt din nou notabile în acest sens re al omogenităţii, purităţii mune, dar faptul că li poţi ca­ do vorbă cu et în repetate
realizările siderurglştilor. Atit Ia Hunedoara cit şl la Caian, In cadrul atelierului de rectificare al U .U .M . P etro şan i, lu cre a­ şl caracteristicilor fizico- ca cu omul 7 Avem tovarăşi de tegorisi după aceasta nu-ti dă rinduri şl remarc că omul se
planul decadal s-a depăşit în toate secţiile de baza. Aceas­ ză şl rectificato rul R u salln B oto, care se preocupA In perm an en ta muncă deosebit de buni, cu o dreptul să foloseşti aceleaşi află pe un drum bun. dar ci
ta a determinat ca producţia suplimentara să se ridice la do ca lificare a îln erilo r venl(| In uzlnA sâ Invcţo accAstA m eserie. mecanice. mare bogă|!e sufleteasca, ca­ metode şi mijloace de influen­ încă mai este cîte ceva de
IaLA-1 In Im aginea de fa ţa, dlnd u n cie
IndlCAtll
tinerel
m u n ci­
peste 14 000 tone fontă, 1900 tone cocs, 380 tone semicocs, toare Su sa n a Jlg a re e a . Foto: N. GMENA pabili orietnd «ă formeze mo- ţare şl convingere. Unul este îndreptat la el.
26 000 tone oţel, din care 8 280 aliat, 9 000 tone laminate, mai receptiv la ce-1 spui, altul
aproape 800 tone utilaj de turnare. Este de remarcat că mo­ — mal refractar. Unii au ca­ Intr-o altă discuţie pe care
dul In care se desfăşoară producţia la Combinatul siderurgic pacitatea de a rupe aproape am avut-o recenl l-am între­
Hunedoara şi U.V. Călan garantează realizarea tuturor pre­ brusc cu anumite apucături, bat dacă mai bea şi mţ-a spot
vederilor pe luna septembrie şl îndeplinirea cu clteva zile NOUL AN ŞCOLAR-ETAPA DE alţii se debarasează cu multă că nu, pentru că are nevoie
mal devreme a planului pe 9 luni. URICANI grentate de ceva rău. de bani şi de linişte. In cale
Intre unităţile cu o evoluţie favorabilă a prodncţlei se numă­ — Aţi vrea să vă referiţi din urmă cred că totnşi se
ră ;l I.M. Barza, F.G. Orăştie, .Marmura" Simerla, I P.B. Blrcea, la nn exemplu, pentru a de­ va integra bine tn raoncă şl
I M G. Bîrcea, U.E.I.L, Orăştie, I.l.L. Or3ştie şl Hunedoara. In a­ MODERNIZARE A 1NVÂŢĂMÎNTULUI veni mal convingător? în societate.
ceste întreprinderi prevederile zilnice se îndeplinesc întocmai, In apartamente — Aţi vrut să xpnneţl cu
asigurîndu-se In acelaşi timp sporirea volumului producţiei — Da. Am Ia Indemînă ri­ acest exemplu că slnt oameni
peste plan la 80 tone produse din mase plastice şl 156 tone nul, dar parcă n-ar fi pentru cu care trebole să munceşti
pigmenţi metalici, 4 575 mp placaj finit şl 9 560 mp dale, noi Un nou an şcolar, o nouă tic tuturor sectoarelor vieţii manualelor şcolare Ii s-au •­ elar. Dar, vl-I spun. Avem aici mult plnă îi determini să sa
40 000 unităţi cahte şi 120 tone vată minerală, 7 840 mc pre­ etapă de muncă se deschide României contemporane, tn- dus modificări calitative fiind an muncitor, pe BA. Ca comporte bine In toate împre­
fabricate, 2 420 mc cherestea şl peste 1 000 mc buşteni. Pentru minerii de la In condiţii înnoitoare, sub Im­ vBtămtntul hunedorean de toa­ restructurate în spiritul ac­ meseriaş e bun, dar are o jurările. Evident Insă că nu
Privind prin prisma necesitaţi! ca absolut în toate uni­ Urlcanl. ca şl pentru toţi pulsul şi orientarea dată în- te gradele cunoaşte dimen­ centuării caracterului forma­ viată dezordonată, cam bea şi to(i sînt la fel.
tăţile aceasta lună s3 se caracterizeze printr-un ritm sus­ cellal|l mineri ai Văii vaţamînlului prin amplul pro­ siuni noi, calitative, pe linia tiv al Invăţamlntulul, al ca­ uneori face şi scandal. Din- y
ţinut al producţiei, apar şl situaţii nesatisfacatoare. îndeo­ Jiului s-a construi! mult. gram de măsuri elaborat de perfecţionării şi modernizării racterului 63a aplicativ. tr-un astfel de scandal s-a CORNEL ARMEANU
sebi la minele din Valea Jiului se constata o deteriorare a Mii de familii s-au mu­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu sale. Reţeaua şcolară, în continuă ales cu o perioadă de deten­
ritmului extractiv. Restanţele la cărbune brut extras repre­ tat în fiecare an In ca­ cu privire la îmbunătăţirea începem noul an şcolar în dezvoltare, asigura cuprinde­ ţiune. La Întoarcere a vrut
zintă la decada producţia pe aproape o zi efectivă de lucru, se noi. Ultimul eveni­ muncii politico-ideologiec şi condiţii materiale de Invăţă- rea In şcoala de cultură gene­ să ceară cartea de muncă şi
(apt ce a făcut ca planul decadal să nu se îndeplinească de- ment de acest Iei a avut cultural-educative pentru for­ mînl mult îmbunătăţite faţă rală a tuturor copiilor de să plece, probabil, în altă par­ (Continuore in pog. a 3-a)
clt în proporţie de 89,5 la sută. Ritmul nesatisfacător al ex­ loc Ia Uricani tn armă marea conştiinţei socialiste a vlrsta şcolară. Numărul locu­ te. Chiar în acele zile l-am
tracţiei s-a repercutat şi asupra producţiei nete de c3rbune cu clleva zile. de cel precedent, cu săli de rilor în şcolile profesionale şi
unde minusul înregistrează aproape 12 la sulă din prevede­ oamenilor muncii, educarea clase, mobilier şcolar, labora­ lehnice, In liceele de specia-,
rile la decada. Aceasta stare de Jucruri dezvăluie — ceea Douăzeci de familii marxist-leninistă a maselor, a toare şi ateliere noi, locuri litate a sporit simţitor, Şcoala
de mineri s-ao mutat tn mai multe în internate. Din
ce de altfel s-a şt subliniat în recenta adunare generală a tinerei generaţii. fondurile statului şi prin con­ de 10 ani, una din marile rea­ Conferinţa de
apartamentele predate Ancorat 1n entuziasmul lizări ale fnvaiâmlntulut româ­ t
la chele de către con­ muncii de înfăptuire a direc­ tribuţia voluntară a cetăţeni­ nesc, se amplifică In acesl an
(Continuare in. pag; a 3«a) structor în blocul F2. lor s-au construit în judeţul meteorologie a Carpaţilor
tivelor celui de-al X-lea Con­ noslru numai în acest an un cu fncâ 16 unitâţi noi i cele 40
număr de 50 de săli de clase noi, laboratoare noi create, com­
gres al partidului, caracteris-
acţiunea imporlania întreprîn- plexele de laboratoare de fi­
să pe linia modernizării învă- zica, chimie, biologie, lingvis­ La Casa Universitarilor din slavia, Polonia. România, Un­
ţămîntului, aceea de organiza­ tică de la liceele din Simerîa, Capitală au început marţi di­ garia şl Uniunea Sovietică.
re şi dotare a laboratoarelor Vulcan, „Decebal" — Deva mineaţă lucrările celei de-a In şedln(a de deschidere,
Să tie fructificate integral rezervele existente în agricultură şcolare care să asigure muta­ etc., organizate pe principii 5-a Conferinţe de meteoro­ preşedintele Consiliului Na­
tional al Apelor, Florin lor-
logie a Carpaţilor. La aceas­
rea procesului de tnvăţamînt moderne de predare, vorbesc tă reuniune internaţională. In­ gutescu. a salutat pe parti­
din clasa in sala de laborator despre preocuparea asidua a trată In (radi(ia meteorolo­ cipanţi şl a subliniat impor­
şi atelier, este susţinută prin gilor şl climatologilor din tanta soluţionării probleme­
pentru Înfăptuirea exemplară a sarcinilor cuprinse eforturi financiare in valoare Prof. Emerit CORNEL STOICA Europa Centrală şl Orienta­ lor meteorologiei zonelor
de peste 4 milioane lei • în a­ inspector general al lă, iau parte savanţi, cerce­ muntoase. Conferinţa a fost.
cest an şcolar s-au pus la în- Inspectoratului şcolar judeţean tători şi alţi specialişti din de asemenea, salutată de M.
în scrisoarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU demtna elevilor manuale şi Austria, Bulgaria. Cehoslo­ Konkek — R.S. Cehoslovacă,
iniţiatorul primei
reuniuni
rechizite şcolare In mod gra­ vacia. Franţa. R.D. Germa­ ştiinţifice de meteorologie a
tuit în valoare de pesle 3 mi­ (Continuare în pog. o 3-a) nă. R.F. a Germaniei, Iugo­ Carpaţilor.
Toate obiectivele zootehnice lioane lei | programelor şi
să fie date în folosinţă la termen! Să stîrpim fără cruţare ciubucul!

materialele, cîl şi forţa de Dineu Mare. Trebuie araiat
Nu mal este mult timp ptn8 clnd se va trece la în­ munca' necesară. insă c3 stadiul construcţiei
treţinerea animalelor In stabulaţie. Firesc este ca plnă O preocupare meritorie grajdului putea li mult mai In ultima vreme, alît în coloanele presei, cil şl la radio de sirop Considerind poale că AM GREŞIT, VA
alunei să fie finalizate toafe pregătirile care privesc pentru finalizarea investiţiilor avansat dacă se procurau din şl televiziune se ia atitudine holărită împotriva ciubucarilor este destul de scump un sirop ROG...
se întllneşte şi la C A.P. Orăş­ timp toate materialele -nece­ care. prin diferite metode antisociale, caută să obţină clşll- cu 0,85 lei (în loc de 0,50 lei,
buna adăposllre a şep telului. Analiza stadiului con­ sare, respectiv lemnul şi ci­ guri nemuncile. Pentru realizarea ţelului lor de căpătuială, cum a fost stabilit prin ordi­
tie. Aici se allă în construcţie
strucţiilor zootehnice arată că dintre obiective­ un grajd pentru 200 capete mentul. Maistrul echipei de aceştia nu se dau în lături de la nerespectarea preţurilor de nul M. C. I.), conducerea In general, cîubocaril clnd
le noi planificate, la trei grajduri nu s-au în­ bovine, a cărui valoare depă­ lucrători cu care s-a contrac­ vinzare, ciupeala la cinlar şi măsurătoare, inversarea cali­ T.A.P L. a stabilii ca această slnt prinşi asupra faptului, Im­
ploră iertare din partea orga­
cepui tncă lucrările, Iar şase se allă abia la fundaţie. şeşte 1.3 milioane' lei. Conta­ tat execuţia, Ştefan Butoi, era tăţilor la mărfuri, mergînd pină la falsificarea cu şlîin|ă a unitate să practice preturi de nelor de control pentru că
bilul şef al C A P., Ion Pruneş. îngrijorat de faptul că. chiar unor produse. a l-a. poate pentru că paha­ „numai acum am greşit'. La
spunea că executarea lucrării SÎ în condiţiile clnd i s-ar pu­ Organele de control au luat măsuri pentru depistarea şl rele se spală In găleată, ne- bufetul din Mintia — («părti­
Situaţii Îngrijorătoare In le* te. Ca pozitive se detaşează e­ a fost încredinţată asociaţiei ne ncînlirziat la dispoziţie în- sancţionarea exemplară a acestor elemente aiaccrisle care. avînd apă curentă I nind cooperativei de consum
gălură cu realizarea investiţi­ xemplele oferite de cooperati­ inlercooperatiste de construc­ Ireaga cantitate de materiale, din păcate, se mai găsesc in comerţul nostru socialist. In din Veţel), vinzăloarea Teodo­
ilor care privesc dezvoltarea vele agricole din Beriu şi O- ţii Toteşli. Beneficiarul con­ construcţia nu poate li termi­ cele ce urmează, ne vom reîcri Ia clleva cazuri depistate şl ra Manea tocmai Incasa de la
sancţionate de călre organele Inspectoratului comercial de
sectorului zootehnic se întll- răşlie, unde stadiile fizice de strucţiei manifestă optimism nală mai repede de o luna de m ă s u r ă t o a r e a e un consumator 3 lei pentru
nesc la cooperativele agricole execuţie Ia adăposturile pen­ in ceea ce priveşte darea în zile. Din cauza lipsei materia­ stat. un pahar cu vin de regiune
dtn Mesteacăn, Batlz, Slntan- tru bovine sînt destul de a­ folosinţa a obiectivului amintit lelor, au fost zile în şir cind DE VINA... superior. Normal, vinul costa
drei, Boşorod, Ghelor ş.a., «le vansate, ceea ce permite ca (la începutul acestei luni lu­ lucrările de construcţii au ORANJADA loarc ca gramaj (170 ml), în- 2,90 ici, dar... consumatorul
grajdurile să fie date la timp stagnat. casindu-se un leu în loc de Vinzăloarea Domnica Buică, era păgubit şi la gramaj, avlnd
căror consilii de conducere crările găsindu-se la centură), „PREMIATA" 0.85 lei. cîl costa de lapt «-
în folosinţa. Tovarăşul loan însă o perioadă de timp înde­ de la cofetăria .Dacia", din in pahar numai 160 ml şl care
lotul aparte
O situaţie cu
manifestă o indolentă inexpli­ Slovenschi, secretarul Comite­ lungată s-a f3cut simţită lipsa am Inflinii la C AP. Mărli- ceaslă cantitate Cum s-ar zi­ Deva, a fost surprinsă de că- de fapt costa 2,35 Iei. .Am
cabila în legătură cu asigura­ tului comunal de partid Beriu, asistenţei tehnice pe şantier, neşli. La saivan (care trebuia La unitatea plăcintărie-qogo- ce, buzunarul consumatorului greşii — se tinguia vînzătoa-
rea dării la timp în folosinţa a ne relata că în unităţile coo­ problema ce nu trebuie sub şerîe din Deva. şeful de uni- rea. Am avut presimţiri că o
tale. Ionescu Savo. se consi­
să am control şi m-am intimi­
adăposturilor planificate. peratiste din aceasta comună nici un motiv ignorată de că­ N. TIRCOB deră mare specialist in fabri­ Raid prin clteva unităţi dat (I). Este vorba de timidi­
Un însemnai număr de o- lucrările de investiţii au de­ tre constructor. carea răcoritoarelor. Se supă­ tatea care face ca greşelile să
bieclive zootehnice — graj­ marat bine şi se desî3şoara în In privinţa realizării investi­ ră foc dacă cineva îi repro­ de alimentaţie publică fie întotdeauna In favoarea
ţiilor sînt demne de apreciat IbiiiD m pog. o 3-a) şează calitatea necoi espunză- ciubucarului I
duri şî saivane — sînt prevă­ ritm alert. Datorită faptului
şi eforturile depuse la C.A.P. toare a oranjadei. Aşa s-a su­ Din „greşeală", bucătăreasa
zute să lie conslruile In uni­ că la C.A P. Beriu s-au pro­ părat şi cînd organele de con­ Strugaru Mana, de Ia unitatea
tăţile din ra2a consiliului in- curat din timp materialele ne­ trol au găsit în vînzare oran­ tnseliit era drămuit pe două tre organele de control inca- lacto-vegetarian — servise
sind pentru 170 gr îngheţată
jadă de numai 14 grade refrac-
toa oopernîisl Or3ştie. Ce ga­ cesare, grajdul nou pentru 100 tomelrice (din cantităţile pre­ căi, alil la calitate, cît şi la de vanilie, 3 lei în loc de 2,55 două porţii „văcuţă cu car­
tofi", la care carnea era
de
cantilale.
ranţii există că vor fi înde­ capete bovine va putea li Pagina a ll-a văzute in relelă, în timpul Tot 170 ml (to l°c de 2°0 lei. „Măsurătoarea e de vină" numai 40 gr la porţie fn loc de
plinite integral şi la timp sar­ populat ta începutul lunii controlului s-a fabricai oranja­ ml) citronadă vindea la un leu — afirma vinzăloarea. Şi. tn- 60 gr. .Poftiţi să vedeţi In cra-
cinile slabilile ? octombrie, acum lucrtndu-se dă de 17 grade), acesta recu- şi vinzăloarea Măria Gahor. Ir-adevăr, s-a constatai că în tiţă porţiile de carne, că slnt
noscînd că la 30 I a introdus
măsurătoare se puteau lua tn
Răspunsul ia înlrebare este la acoperiş. De asemenea, 2 kg suc concentrat de porto­ de la cofetăria „Arta" din De medie 80 gr şi se Incasa con­ mai mari de 60 gr', afirma lu-
dilerii de Io o unitate la alta, sînt create condiţii ca şi la Secvenţe din lucrările Conferinjei cală in loc de 3 kg, cil preve­ va, rămînînd tare nemulţumi­ travaloarea a 100 gr. Şi cile N. SILVESTRU
tă cînd i s-a dar o amendă
de retclarul. Alît în unitate,
măsurători se lăceau
zilnic!
In lum lie de modul cum con­ C A P. Sibişel şi Oraşţioara cîl şi la centrul de răcoritoa­ binemeritată. Ana Crăciuneac, Oare dacă măsurătoarea măsu­
siliile de conducere au Înţeles de Jos să lie realizate la timp judefene a organizaţiei pionierilor re de lingă Bijuteria, aparţină­ de la chioşcul de răcoritoare ra mai mult de 100 qr, şeta de
sau nu să se preocupe de rea­ construcţiile zootehnice pre­ tor unităţii, oranjada se vin­ din parcul Devei, se mulţumea unitate ar fi stat tot atit de (Cofitinuore în pag. a 3-a)
lizarea investiţiilor ntanifica- văzute. fiind asigurate attt dea în oăhare necoresDunză- cu 0,15 lei in plus la paharul pasivă 7