Page 50 - Drumul_socialismului_1971_09

fTOZSDBKafcfaBSSPIH
2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5190 © MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1971

t --------------’-------------------------------------------------------------------------- x
„Astăzi, cind in România se construieş­
te noua orînduire socială, tinerii trebuie
să fie în primele rînduri pentru înfăptui­
rea politicii marxist-leniniste a partidului
nostru, pentru făurirea societăţii socialiste
multilateral dezvoltate, pentru victoria
comunismului. Ei înşişi, tinerii, trebuie
să acţioneze cu toată fermitatea pen­
tru lichidarea tuturor neajunsurilor din
activitatea educativă ; organizaţiile lor
trebuie să devină colective de luptă pen­
tru educarea comunistă".

NICOLAE CEAUŞESCU
Secvenţe lucrările
( D i n ,,E x p u n e r e la C o n s f ă t u i r e a
d e lu c ru a a c t i v u l u i d e p a r t i d d i n
d o m e n i u l I d e o l o g i e i şl o l a c t i v i t ă ­
ţii p o l i t i c e şl c u l t u r a l - e d u c a t i v e " ) .
A fost o dezbatere respon­ lui colectiv, să stimuleze Ini­
sabilă, principială, de o ţinu­ ţiativa şi răspunderea liecărui
tă politică şi Ideologică matu­ pionier. Educaţia prin moncâ şl pentru muncă a purtătorilor
ră. Darea de seamă prezentată Asigurarea unul bogat con­ cravatelor roşii a fost o problemă majoră, la care 8-a
de Gligor Haşa. preşedintele ţinut educativ tuturor activită­ relerlt fiecare participant la dezbateri. $i cuvlntul lor
Consiliului judeţean al Orga­ ţilor, urmărind prin întreaga s-a vrut îndemn pentru loji acel ce şl-au asumat no­
nizaţiei pionierilor, ca şl discu­ muncă exlraşcolară educarea bila misiune de a forma şi modela tlnăra generaţie.
ţiile pe marginea ei, au rele­ politică, patriotică şl moral ce­ Rezultatele meritorii, pe care Consiliul judeţean al
vat responsabilitatea cu cere tăţenească a elevilor, a fost Organizaţiei pionierilor le-a Înscris In domeniul edu­
caţiei prin muncă, ar fi puiuţ face ca această proble­
comandanţii de unităţi si de­ o problemă majoră căreia mă să nu ocupe un loo atlt de viu discutat In aduna­
taşamente — cadrele didactice participanţii la dezbateri î-au re, Mai ales că In anul şcolar 1970—1971 au funcţio­
chemate să îndrume prima dat o Importanţă deosebită. nal, tn şcolile si casele de pionieri din judeţ, aproape
şcoală politică a tinerelului, * m Victor lalenco, Silvestru Şte­ 400 de cercuri tehnico-ştllnţifice (din care peste 300
pionieria — au primit şt se a­ m u ne fanovici, Maria Lăzăruţ, Maria cu caracter tehnico-apllcatlv), ce au cuprins aproape
chită de această nobilă şi grea Napău au stăruit Tn cuvlntul II 000 de pionieri sl şcolari. Cama largă de profila a
sarcină.
lor pe aspectul antrenării tu­ acestor cercuri — minerit, turnătorie, aero sl navo-
Saltul calitativ tăcut — cu­ turor pionierilor şi şcolarilor modele, electrotehnică, radio, artizanat, agrobiologie,
prinderea în organizaţie a ma­ că In majoritatea unilătflor 2 LupenI, nr. I, 3 şl 4 Vulcan, forjă, sudură, mici oţelarl, mici constructori etc. —
jorităţii şcolarilor de vîrstâ de pionieri membrii activului nr. 4, 5, 6 şl 9 Hunedoara. In In acţiuni cu eficienţă educa­ au adus o frumoasa contribuţie la orientarea şcolară
pionierească (un procent de Îşi cunosc şi îşi exercită com­ tivă sporită, spre a-i ajuta să şi profesională, la dezvoltarea dragostei pentru mun­
pesie 91 la sută, faţă de 67 petent atribuţiile, Îndrumă ne­ multe şcoli mici cu clasele descopere tnlr-un mod accesi­ că a copiilor. La concursul naţional „Minitehnlcns", au
la sută In 1966) — a fost po­ mijlocit activitatea detaşamen­ I-IV. bil, viu, unghiuri de vedere fost Înscrişi peste 1 000 de pionieri (faţă de 150 In
sibil, aşa cum se arăta în da­ telor, se consultă periodic, Eliminarea formalismului din anul şcolar trecut), judeţul Hunedoara clştlgtnd ast­
rea de seamă, datorită faptu­ iau hotărîrl şl decid, sub În­ viaţa organizaţiei va trebui să clare asupra problemelor ac­ fel Marele trofeu „Mînitehnlcus ’71*. De Ia concursu­
lui că pregătirea şi primirea drumarea comandanţilor. Uni­ tuale ale societăţii noastre, rile republicane de radioamatori, de la cel de con­
şcolarilor In organizaţie este tăţi ca cele de la Orăşlioara constituie un deziderat pentru pentru a-i face să înţeleagă, strucţii şi Invenţii „E^ Terra ’71-, pionierii hunedo-
înţeleasă de către consiliile de Sus, nr. 8 Hunedoara, nr. toate consiliile pioniereşti, ac* sfi-şl recunoască locul şl rolul reni s-au Înapoiat cu numeroase premii.
pioniereşti şi comandanţii de 1 Petrita, nr. 5 Petroşani, Va­ tivităţile cu purtătorii cravate­
pionieri ca o ac|iune continuă ţa de Jos şl multe altele au lor roşii să fie In aşa fel or­ pe care II au şi tl pot avea —
şi de durată. Prin ea se asigu­ fost reliefate pentru frecvenţa chiar copil fiind — In efortul
ră familiarizarea treptată a activităţilor de prestigiu, prin ganizate Incit să se asigure comun de Inftorlre a societălii
copiilor cu scopul şi sarcinile acţiuni devenite tradiţionale. participarea activă a Intregu- noaslre socialiste.
organizaţiei, cu conţinutul şl Corolarul muncii pe linie de
semnificaţiile legâmlntulul şl organizaţie 11 dau clleva cifre,
devizei, a prevederilor statu­ reliefate In dezbateri: peste
tare. 5 000 de pionieri din Judeţ sint
S a vorbit cu respect şl mîn- purtători ai treselor de gradul
drie despre unităţile şi detaşa­ I şl ii. peste 1 500 au fost dis­
mentele care Iac din primirea tinşi cu titlul de „Pionieri de
in organizaţie o adevărată frunte", unul număr de 135 de
sărbătoare. Numele comandan­ unităll şl detaşamente le-au
ţilor Aglaia Palamaru, Nicolae lost conferite diplome de „U-
Cristea. Mihai Enache, Aurel nltate fruntaşă- şi „Detaşa­
Ursu şi ale altora care adaugă
adunărilor de primire elemen­ ment fruntaş1.
te emoţionale, au lost date Dar cifrele şl rezultatele
drept pildă şi îndemn de nu­ frumoase nu J-ou împiedicat
meroşi vorbilori.
pe participanţi aă nu analize­
Pregătirea pionierilor pentru ze cu exigenţă munca slabă a
a deveni ulccişti, realizarea Aşadar, rezultate meritorii. Şi. totuşi, dezbaterile pe
trecerii fără salturi de la o or­ unor detaşamente din unităll tema educaţiei prin muncă au ovut referiri directe,
CU pa «cee a, clnd prin glasul M lhaelel P av el, al D anei H âlcan ganizaţie la alia, continuarea considerate ca avtnd o activi­
q! Sorin B erb u , purtătorii cravatelo r roşii din jud eţu l H unedoara firească, pe un plan superior deschise, ia adresa acelora care au obligaţia să nu
tran sm iteau oonferlntel salutul lor cald ol cu rat, va rflm lne de n e­ tate bună sau ale acelor deta­ uite că allabetul muncii, început In familie, trebuie
u itat. în tre ag a asistenta. In p icioare, cu in im ile vşbrind de em oţia a activităţii pioniereşti tn or­ şamente In care se Intlinesc dezvoltat si consolidat 1n scoală, la vlrsta pionieriei.
m o m entu lu i, asculta rcvflrsarea cu vintelor cu stropi de cristal : ganizaţiile U.T.C., Atragerea u­
„T o ţi, u n u l dt© u n u l, pionieri şl pioniere/ Stntem pridvor de clte 3-5 sau mal mulţi şcolari — Educaţia prin muncă şl pentru muncă e InsăsI
vlrsta, buchet de roşii m aci/, Sim b o l de viata n oua, lzvodltorl de nor tineri touncitori, tehni­ cerinţa vieţii — spunea prolesorul Viorel Manolescu,
iţele/ D uios ecou (Io strun a, roboritor din daci/ Sim en i ch em aţi cu cieni, Ingineri, elevi şl stu­ nepionieri, acţiunea de primi­ directorul Şcolii generale de la Orâştioara de Sus,
toţii sa dflju seam a / Do m u n ca , hărnicie Şl succese/ C a -n i ofticau- denţi utecişti In Îndrumarea
n a , rap ortăm fă ră de teamă/ C ă notele nc. slnt de 9 şl de 10/ Cu re considerlndu-.se Încheiată unul dintre comandanţii care şi-a dăruit numeroase
prospeţim ea gln d u lu l cunună/ Şl cu căldura In lm ll-n cuvinte/ VA pionierilor, a ocupai un loc de In clasele IIÎ-IV. Exemple s-au vacanţe muncii cu pionierii aflaţi In tabere. No! sin-
spunem a zi. d e -aici, do la tribună/ salu tu l nostru scu m p i „T o t tem acei care, prelulnd micile îndeletniciri ale copii­
Înainta t*. 1 seamă In dezbateri. S-a relevat dat de la şcolile generale nr.
lor, trebuie să le canalizăm. Dar exemplul trebuie să
lim noi. Conduc, de clţiva ani, taberele de la Costeştl
şi m-am putut convinge de ceea cc înseamnă munca
pentru copii, de ceea ce înseamnă exemplul personal
ÎN SECŢIUNEA PENTRU COPII al dascălului. Eu cred că fiecare dintre noi trebuie să
ne conducem — atunci clnd cerem copiilor să mun­
cească — după acel dicton pe care nl l-a lăsat ma­
rele lorga : „Clnd chemi la muncă. să-(l văd sapa'.
Spun aceosla pentru că. mai ales In acest an, cînd am
organizai tabere cu autoservire — metodă care ar fl
bine să se extindă In toată ţara, pentru că li învaţă
pe copii să se gospodărească — am Intllnit coman­
danţi care nu şliou să ţină tn mină fierăstrăul, să ml-
nuiască toporul.
— Eu cred că nu vom putea face educaţie prin
muncă, stlnd cu poşeta în mină (1 privind la copil —
“ ‘Aşa după cura arătam In zia­ poartă amprenta viguroasă a bogata. zilnică, au fost pe ctt de di­ mărturisea comandanta unităţii de pionieri derla Şcoa­
rul nostru de duminică, In sec­ socialismului. Da I Slntera en­ Aşa au vorbit coplll la tri­ verse pe atît de interesante. la generală din Baia de Criş — prof. Marla Lăzăruţ.
ţiunea pentru copil a Confe­ tuziaşti, dar nu numai tn vor­ buna conferinţei, şl cuvintele „Eu propun ca .Sâptâmîna Dacă noi dăm asemenea exemple, atunci nu trebuie
rinţei Judeţene a Organizaţiei be şl angajamente Am învă­ fiecăruia are un vibrant în­ muncii patriotice" să se orga­ să ne mirăm de ce toţi visează să fie Intelectuali, nu­
pionierilor, mesagerii celor ţat de la comunişti că vredni­ demn la tnvălălură, la muncă, nizeze în fiecare trimestru, nu mai şi numai intelectuali — fie chiar slabi sau me­
peste 34 000 de purtători ai. cia Îşi găseşte cea mal potri­ la demnitate. numai la sfîrşitul vacanţei. De diocri.
cravatelor roşii din Judeţul vită expresie In fapte, şl am — Alăturăm cu dragoste şi exemplu — „săptămîna muncii — Acum clleva ore credeam că nu e de datoria mea
Hunedoara şî-au exprimat des­ ţinut să dovedim acest lucru. încredere micile noastre pu­ patriotice primăvara", „săpta- să vorbesc la această dezbatere Dar la un moment
chis şi sincer glndurlle, şi-au Chemării Consiliului Naţional teri In slujba patriei, să la- mîna slrînsului recollci". Şi aş dat m-am simţit obligai. Obligat co părinte, ca cetă­
prezentai laptele, venind cu al Organizaţiei Pionierilor cem ca munca noastră să fie mai propune ceva r Castelul ţean al acestei societăţi — mărturisea minerul Petro
propuneri care să adauge cu­ l-am răspuns cu cele peste simbol al demnităţii pioniereşti de la Sînlâmăria-Orlea să ni Constantin. Noi. părinţii, şi dumneavoastră dascălii,
lori noi multiplelor activităţi 5 000 de ore de muncă, ală­ — spunea Crlstinel Laucean. se dea nouă, pionierilor din stntem acel care — aşa cum arăta tovarăşul NIcolae
pioniereşti. Secţiunile pentru turi de cooperatorii din Brad La şcoala noastră 8-au Înscris Ţara Haţegului. Aici am pu­ Ceouşescu în expunerea privind programul de edu­
copii care, Inceplnd din acest şl Mesteacăn, fia la atrlnsul multe succese, s-au adus mul- tea organiza întîlnirl cu pio­ caţie comunistă a oamenilor muncii — avem datoria
nierii din întreaga tară" (Cris- să formăm generaţia de mtine. Şi cum o putem for­
tlnel Bătrîpcea, Liceul Haţeg). ma mai bine declt educlnd-o prin muncă I Noi tre­
„Propun so se reducă preţul buie să le imprimăm copiilor sentimentul de dragoste
excursiilor pentru toate ano­ pentru muncă, să le dovedim bucuriile, satisfacţiile
timpurile, nu numai In unele, şi demnitatea ce se clştigă prin muncă. Iată, eu, copil
pentru că slnt atttea frumu­ de ţăran sărac, care nu aveam zile In şir nici ce să
seţi In ţară pe care dorim sa mănlnc am ajuns prin muncă, numai şl numai prin
le vedem şi am vrea să facem muncă harnică şl cinstită, a|utat de comunişti, să de­
excursii In orice anotimp. Mal vin azi miner apreciat de conducerea de partid şl de
propun ca Ziua pionierilor 6ă Cînd « vorbit Viorel Mano­ primenite de către pionier!. stat, adică nm ajuns — In numai 15 ani do muncă —
se sărbătorească cu o sâptă- lescu, dascălul acela inimos, Poate ricspie această pasiu­ Erou al Muncii Socialiste. Poale fl oare o mal mare
mină înainte de Încheierea fi­ care a adus In judeţ cu cei 10 preţuire a muncii ? 1
nului şcolar, şl nu după, pen­ „cutezători”, primul trofeu de ne ar fi putut să vorbească
tru a putea partiripa la ea aur In niiînile pionierilor din Silvestru Ştefanovici sau Ni- Educaţia prin muncă, acest deziderat major al zile­
1 o ţ i pionierii". (Nona Stan, Orâştioara de Sus, nu cred că colae Filimon din Hunedoara, lor noastre, a fost in cuvlntut participanţilor — Cor­
nel Stoica. Inspector general )a Inspectoratul şcolar
Şcoala generală nr, 4 Deva), a amintit ceva despre pasiune. Nicolae Cristea de la Vaţa da judeţean, Viorel Faur. prlm-secretar al Comitetului
„Propun ca cravata de pionier Despre acea pasiune fără de
să lie purtată şi la uniforma care dascălul nu poate să lie Jos, Tonei Canea de la Casa judeţean al U.T.C., Alexandra Tudor, comandant de
şcolară, şl să ne salutăm în­ comandant de unitate sau de pionierilor din Deva, Horîa unitate la Şcoala generală din Simerla, Marla Glţa,
comandantă de unitate la Şcoala generală nr. 10 Hu­
totdeauna cu salutul pionie­ detaşament, lărâ de care nu C.heorglie sau Maria Buşa de nedoara. Victor Iaţenco, preşedintele Consiliului mu­
resc. Tresele să fie de culoare poate să (ie cu adevărat educa­
roşie, pentru a fi mai vizibile, la Brad. Maria Teaca de la nicipal Petroşani al Organizaţiei pionierilor, Silvestru
iar membrii din comitetul de tor. Ştiu doar că Viorel Ma­ Haţeg, Măria Lazâr de la Cer- Ştefanovici, directorul Casei pionierilor din Hunedoa­
conducere să poarle un semn nolescu a depăşit pu|în timpul IcJ, atllla şl atiţia dascăli care ra $1 a altora — nu numai un expozeu al rezultatelor
distinctiv. Doar aceasta e o afectat vorbitorilor la confe­ fac din activitatea de educare obţinute In acost domeniu, c( şl un aulenllc îndemn,
cinste pentru ei I", (Voichlţa o patetică chemare de a face dîn această formă de
Pîrva, Şcoala generală din co­ rinţă, dar nimeni, Absolut ni­ a tinerelor vlăstare crezul lor educare — o chestiune de onoare.
muna Paulîş). „Acţiunea „Un meni n-a sesizat. Vorbea cald de muncă şi de viaţă.
elev, un pom, o floare", care şi curat, şt parefi fiecare cu-
la noi la Geoogiu a dat rezul­ vint erfi o mărgea din tezau­
tate foarte frumoase, eu zic să
fie preluată de fiecare detaşa­ rul attl de bogat pe care l-a
ment. de fiecare unitate’’. (E, făurit prin munca sa cu copiii,
Drosan, Şcoala qenernlă din o muncă de o frumuseţe rară.
Gcoagiu). „Eu propun să or­
ganizăm şi concursuri de artă Cînd şi-a reluat locul în sal/1,
culinară, adică nu ne-ar sfa cineva a şoptit : „De-om avea
In tim p ul dezbaterilor, cop IU sin* oum ul ocltl 91 urcch L Sl nouă bine să ştim să gă- clţl mat mulţi Manolescul",
lim (Virgll Borza, Şcoala
generală nr. 2, Deva). „Fără pasiune munca noas-<
an. au precedat conferinţele aplcelor grele de rod, fie la te premii la întrecerile mlnl- Dar cile propuneri nu s-au trâ nu poale să existe. Pentru
organizaţiilor de pionieri — ridicarea unui cuptor de ars lelmicus, la sport, la con­ făcut I Despre clte aefiuni nu că la celălalt po] se află bla­
şi-au dovedit dtn plin maturi­ cărămizi Am aderat cu entu­ cursurile literare şi cultural- au vorbit pionierii Ileana Si- zarea" — spunea Maria Lă-
tatea, deşi au fost conduse de ziasm şi la chemarea Şcolii artistice. Toate aceste succese chitiu (Aninoasa), Dana Suciu, zâiuţ. Poate că această pasiu­
copii şi desfăşurate numai cu generale nr. 56 din Bucureşti, poartă emblema demnităţii Cornelia Păstrăv (Orăştie), Da­
participarea lor. transformlnd ultima săptămlnă pionierilor. Cu demnitatea nu niela Jurca (Haţeg), Paulina ne, pe care copiii au simţit-o
— Nu-ml pot reţină emoţia de vacanţă într-o săptâmtnă ne naştero, cl trebuia să ne-o Bârdan (Petroşani), Antoaneta la comandanţii lor de detaşa­
urclnd la această tribună în de muncă susţinută. Am ame­ făurim. Ş( cit de bogată şi de Măndlla (Deva), Florin Fellcian mente de la şcoala din Băii
calitate de mic parlamentar — najat şi înfrumuseţat «curtea frumoasă va fl această demni­ (Gurabarza), Silvia Moraru,
mărturisea, cu glasul vlbrlnd şcolii, sălile de clasă, baza tate dacă o clştigăm acum, la Tania Moga (Hunedoara), Le- de Criş, a făcut ca cele trei
de emoţia momentului, eleva sportivă. Socotim preţios şi «- anii clnd purtăm coltul purpu­ nuţa Leuceonu (Baia de Criş), părculete ale comunei să lie
Delia Golcea, de ta Şcoala ge­ Jutorul oferit de noi la ame­ riu din steagul partidului pă­ Lucia Popa (Simerio), Crîstina patronate, îngrijite zi de zi şi
nerală nr. I Brad, deţinătoare najarea stadionului sportiv al rinte. Jorja (Pclrila), Paraschîva
a numeroase premii republi­ oraşului. Ne întoarcem acum Despre această demnitate, ce Huludeţ (Vulcan), atiţia şl
cane la concursurile literare la munca noastră obişnuită. poate fl clştigată la anii pio­ alllia „mici parlamentari' —
sau la cele de matematică. E Vom lua cartea In mtnă şi-n nieriei, au vorbit mulţi copii. cum spunea Delia. Iar îndem­
pentru prima oarfl cînd răsu­ minlca şl Inima noastră vom De aceea au venit cu atîlea nul pe care Mihaicla Sintim-
nă tntr-o conferinţă Judeţeană slringe nou tezaur de bogăţie propuneri care să le Îmbogă­ breanu şi Liliana Slăbii, foste
cuvlntul nostru entuziast. Mă şi frumuseţe spirituală. Ştim ţească activităţile, să le înfru­ preşedinte de unitâti, l-nu fă­ Pagină realizată de
fac mesogera gtndurilor şi (ă partidul pune tn noi alilea museţeze anii, să adauge va­ cut celor ce le-au preluat şta­
sentimentelor pionierilor din- nădejdi, ştim că preţuirea sa lori noi organizaţiei lor poli­ feta muncii fi însemnat pentru LUCIA LICIU
Ir-un ţinut In care dlrzenia ne obligă Jn mult, la foarte tice. Propunerile tăcute la pro­ purtătorii cravatelor roşii, pre­
trecutului se îmbină cu vred­ mult. ne vom pregăti pentru iectul de statut al unităţilor zenţi la prima lor conferinţă 'o lo g ra fii de IOAN LF.HOCZKY
nicia prezentului, tn care is­ viaţă, pentru lupta socialistă, Si detaşomentelor de pionieri judeţeană, vibrante invitaţii
toria trecută «e înscrie armo­ spre a deveni fii demni ai au fost mature, iar cele care spre activităţi care să le au­ O pA ilorciicascA, «lAruitA dc (It-ţa»iA(uril lo c u lu i I po (urA 1» u ltim a ed iţie a con cursului ariK -
nios în peisajul Industrial ce României noaslre frumoasa şi se refereau la activitatea lor reoleze anii copilăriei. IIc p io n ie r e s c .