Page 53 - Drumul_socialismului_1971_09

Ş E D I N Ţ A

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VĂ!

CONSILIULUI DE STAT

In ziua de 15 septembrie nel cauţiuni $i înlocuirea In tă din Convenţia consulară
1971 a avut toc Ia Palatul Re­ anumite cazuri, a executării dintre Republica Socialistă
publicii şedinţa Consiliului de pedepsei închisorii prin obli­ România si Regatul Belgiei
Stat, prezidată de tovarăşul garea la plata unei amenzi, Toate decretele au fost în
Nicolae Ceausescu, preşedin­ aprobat prin Legea nr. 9/1970; prealabil dezbătute si avizate
tele Consiliului de Stat. decret pentru modificarea De­ favorabil de comisiile perma­
La şedinţă au participat, ca cretului nr. 156/1970 privind nente ale Marii Adunări Na­
invitaţi, miniştri Si alţi con­ regimul paşapoartelor. apro­ ţionale.
ducători ai unor organe cen­ bat prin Legea nr. 35/1970 ,* Consiliul de Stat a exami­
trale de stat. precum si preşe­ decret pentru modificarea Le­ nat rapoartele prezentate de
dinţi al unor comisii perma­ gii nr. 18 din 24 iunie 1968 comisiile permanente «le Ma­
nente ale Marii Adunări Na­ privind controlul provenienţei rii Adunări Naţionale, core
ţionale. unor bunuri ale persoanelor din însărcinarea Consiliului
Consiliul de Stat o dezbătut fiz.ice, care nu au fost dobîn- de Stat au analizat activita­
$i adoptat următoarele decre­ dîte în mod licit • decret pen­ tea Ministerului Energiei E-
te : decret privind înfiinţarea, tru modificarea Decretului nr. lectrire. n Ministerului Indus­
ANUL XXIII. Nr. 5191 JOI 16 SEPTEMBRIE 1971 4 P A G IN I - 30 BANI organizarea si funcţionarea 210/1960 privind regimul miţ- trie! Materialelor do Consirur-
Consiliului Culturii si Edu­ loacclor de plată străine, me­ tîi. a Departamentului Poşte­
caţiei Socialiste» decret pri­ talelor preţioase si pietrelor lor sî Telecomunicaţiilor din
vind organizarea si funcţiona­ preţioase; decret pentru mo­ Ministerul Transporturilor sl
rea Comitetului de Stat al Ra- dificarea Decretului nr. 784/ Telecomunicaţiilor si a Mi*
si
1969, privind organizarea
de­
diotelevizîunii Române ;
Consiliul
nisleruluî Justiţiei.
Ieri, a început noul an şcolar cret privind înfiinţarea, orga­ funcţionarea Ministerului Fi­ de Stat a examinat, de ase­
nanţelor. aprobat prin Legea
nizarea sl funcţionarea Minis­
menea, raportul privind finali­
terului Aprovizionării Tehnl-
modificarea Decretului nr. 125/
co-Materîale si Controlului nr. 69/1969; decret pentru za folosirii cu eficientă eco­
nomică a terenurilor amenaja­
Gospodăririi Fondurilor Fi­ 1970 privind organizarea si te pentru irigaţii, precum si
xe ; decret privind siguranţa funcţionarea Băncii de Inves­ raportul referitor la efectua­
In funcţionare a maşinilor, u- tiţii. aprobat prin Legea nr. rea prestărilor de serviciu că­
22/1970, s' pentru aprobarea
1971- 1972 ! lor. aparaturii de măsură, statutului Băncii de Investiţii; ţile consiliilor populare. ale
tîlajelor, cazanetor, instalaţii­
tre populaţie de către unită­
or-
decret privind structura
control si automatizare din or­
ganizaţiile sociatiste de stat j nanîzatorică a Procuraturii cooperaţiei meşteşugăreşti, ale
cooperaţiei de consum sî de
decret cu privire la activita­ Generale; decret privind ade­ către meşteşugarii cu ateliere
tea geodezică, topofotogram- rarea Republicii Soclalisic proprii.
Ieri, 4 milioane el Jumătate de tineri din Un element definitoriu pentru noul an şco­ metrică si cartografică, pre­ România la Convenţia inter­ Tn urma dezbaterilor care
Întreaga Iară au păşit In noul an şcolar. lar In care am păşit astăzi- — pe Ungă în­ cum si la procurarea, deline- naţională pentru proiecţia au avut loc, Consiliul de Stat
A început o nouă etapă de muncă $1 studiu. suşirea deprinderilor practice, a noţiunilor rea si folosirea datelor sî do­ vegetalelor. încheiată la Ro­ a aprobat concluziile rapoar­
1971-1972 nu este un an şcolar oarecare, El de viitoare exercitare a profesiunilor, de fa­ cumentelor rezultate din a­ ma la 6 decembrie 1951 ; de­ telor şi propunerile făcute de
cret pentru ratificarea unui a­
va Însemna pentru Istoria scoli) româneşti miliarizare cu munca tehnică si productivă, ceastă activitate} decret pri­ mendament la Convenţia pri­ comisiile permanente ale Ma­
unităţilor
autorizarea
vind
aşezarea el pe temeiuri no!, realiste | a­ pe lingă necontenita diversificare a Invăţă- cooperatiste agricole de a pu­ vind aviaţia civilă internaţio­ rii Adunări Naţionale, cu pri­
vire la îmbunătăţirea activi­
cest an şcolar va Însemna Integrarea mal mintului nostru spre asigurarea unei pre­ ne în funcţiune instalaţii de nală, încheiată la Chicago la tăţii în sectoarele analizate,
pregnantă a jnvStSmlntulu! !n realităţile eco­ gătiri ş! formaţii multilaterale a tineretului prelucrat lemn rotund In che­ 7 decembrie 1944. la care Re­ dispunînd totodată ca, atît
publica Socialistă România a
restea i decret privind stabili­
nomice, sociale, culturale si morale, actuale — un element esenţial si care se Impune rea domiciliului în oraşele ca­ aderat prin Decretul nr. 194 Consiliul de Miniştri, cit sî
Si de perspectiva ale societăţii noastre so­ este ponderea efortului educativ. Cei ce vor re, potrivit legii, sînt declara­ din 24 aprilie 1965; decret ministerele si celelalte orga­
ne centrale să îa măsurile ne­
cialiste multilateral dezvoltate. înfăptui planurile de perspectivă ale dezvol­ te oraşe mari • decret pentru privind ratificarea Acordului cesare pentru «ducerea lor Ia
modificarea Decretului nr. 294/ comercial dintre Republica So­
Cifrele privind situaţia actuala a învăţă- tării României socialiste — arată tovarăşul cialistă România $i Canada i îndeplinire sl să informeze
mlntului din tara noastră, dezvoltarea făr3 Nicolae Ceausescu — trebuie să fie mili­ 1968 privind organizarea şi decret privind ratificarea în­ c onsîliul de Stat despre în­
funcţionarea Ministerului Afa­
precedent a scolii româneşti vorbesc de la tant! fermi pentru Idealurile clasei munci­ cerilor Interne, aprobat prin ţelegerii stabilite prin schim­ făptuirea hotărîrîlor adoptate.
Tn continuare, Consiliul de
sine: numărul şcolilor generale de 10 anî s-a toare, patrioţi înflăcăraţi, oameni dedicat! Legea nr. 23M9GB ; decret pen­ bul de scrisori din 1 iulie Stat a rezolvat unele cereri
ridicat de le 2 000 la 3 000| în clasa a IX-a muncii, pătrunşi de legile solidarităţii si ac­ tru modificarea Decretului nr. 1970, care fac parte integran­ de graţiere.
slnt cuprinşi azi cu 30 000 mai mulţi copii tivităţii colective, tot aşa cum trebuie să fie 24/1970 privind depunerea u-
decît In anul trecut | numărul şcolilor din deschişi spre nou, capabili de Inovaţie şi
tară a ajuns la 15 0001 ca !n fiecare an, sl creaţie.
acum pe bănci stau cărţile distribuite gratuit
(numai pentru Invatămlntul de cultură gene­
rală c-au elaborat sl tipărit în acest an 522 Gestul optimist al
de titluri !n tiraj de 26 milioane exemplare t).
D E V A purtătorilor cravatelor roşii
Liceul „Decebal", care nu tuirea de lucru a activului de
peste mult timp îsi va sărbă­ partid din domeniul Ideologiei Sîntem deja familiarizaţi semnată de toţi pionierii pa­ 5 000 mp de spaţii verzi —
tori centenarul existentei sa­ şi al activităţii politice şi cul- cu tradiţionalele salopete al­ triei In judeţul nostru, săp- constituie un bilanţ remar­
le, începe un nou an de la­ tural-cducalive, în care se ara­ bastre ale liceenilor ce au tămîna muncii patriotice s-a cabil pentru şcolarii oraşu­
borioasă activitate în lumina tă că „noi trebuie să avem transformat mii de şantiere caracterizat printr-o largă lui ; 70 de pionieri de In
noilor deziderate puse de că­ un liceu care să educe tinere­ fn înalte şcoli ale muncii In efervescenţă pe şantierele Şcoala generală nr, 1 din
tre societatea socialistă în fa­ tul nostru în spiritul muncii, slujba patriei. In vacanţa a­ înfiinţate intr-un timp re­ Hunedoara au amenajat
ta scolii. Ascullînd cuvînlul să-l înveţe să muncească In cestui an am luat cunoştin- cord — efervescenţă tipică parcul copiilor; la Ghelar,
directorului liceului, prof. Au- orice domeniu de activitate, , ţă despre nenumărate acte acestei virste a copilăriei pe Ungă lucrări de demola­
gustîn Ţăndău, am remarcat pentru că orice muncă folosi­ de „bună purtare" : cifre — fără grija zilei de miine şi re pentru viitoare construc­
atenţia pe care o acordă slu­ toare societăţii este o muncă despre efort; angajamente a condiţiilor minunate de ţii, pionierii au prestat 480
jitorii aefestei. scoli pentru mo­ de onoare", cei 729 de elevi — dorinţa de a fi In rind şi viaţă asigurate prin grija de orc la curăţarea păşu­
dernizarea procesului de in­ ai liceului „Decebal" din De­ la înălţimea părinţilor; rea- părintească a partidului. nilor ; cei din Pui au pre­
struire, educalia multilaterală va, precum si dascălii lor, pre­ lizări — motiv de mlndrie In şcolile generale din gătit atelierele şcolare; fa
a elevilor, punerea la locul zenţi ieri dimineaţă la deschi­ pentru datoria împlinită. Valea Jiului, săptămina s-a Liceul din Haţeg, mîinile
cuvenit. în formarea tinerilor, derea noului an şcolar, si*au Intr-un catalog imaginar, la caracterizat prin mii de ore harnice ale pionierilor au
a deprinderilor practice, a în­ exprimat holărîrea să se inte­ rubrica hărniciei, tineretul de muncă afectate amenajă­ făcut ca cele 16 săli de cla­
suşirii elementelor de viitoare greze plenar în acest cadru In­ nostru şcolar şi-a înscris rilor de spaţii verzi, munci să să fie gata pregătite pen­
exercitare a profesiunilor, de nota maximă f diverse în C A.P., construi­ tru 15 septembrie şi au a­
familiarizare cu munca tehni­ C. DROZD Iată Insă că nu de mult, rea de noi obiective social- jutat la strînsul legumelor
că si productivă. culturale etc. f.a Dobra, 200 în C.A P Merită de consem­
pionierii de la o şcoală
In lumina programului edu­ bucureşteană, nr. 56 — cu­ de pionieri au lucrat la nat nume ca : Simona Işvă-
caţional elaborat de tovarăşul (Continuare In pag. a 3«a) noscută acum pe tot cuprin­ amenajarea picţii din cen­ nescu, Iosif Pădure, Silvia
Nicolae Ceausescu la Consfă­ sul ţării — a chemat prin- trul satului; la Colan, aflăm Moraru, Marian Bălţăţeanu.
tr-un apel entuziast pe toţi că In cadrul acestor acţiuni
Pretutindeni, sub faldurile
purtătorii cravatelor roşii de s-au remarcat pionierii Ro-
Eforturi amplificate penlru a asigura un ritm susţinut a-şi dărui■ ultima săptămlnă mulus Pescaru, Gh. Mircea drapelelor unităţilor şi de­
au
taşamentelor, pionierii
Realizări ale de vacanţă muncii pe ogoa­ şi Ion Stanciu, din clasa a contribuit cu hărnicie şi t-
P A G IN A A - I I I - A re. înfrumuseţării satelor şi Vil-a B; pionierii din Geoa- lan la înfrumuseţarea jude­
întregii activităţi economice constructorilor oraşelor şi, mai ales, pregă­ giu-Sat au ajutat părinţilor ţului. Dăruirea lor generoa­
tirii şi împodobirii şcolii tn
la culesul legumelor fn ca­
să, acest luminos prolog al
din Valea Jiului „Sarmis"— 1971 care învaţă, pentru marea drul C A P . : la Orăştie, începutului de an şcolar, ne
începutului
a
sărbătoare
2 100 orc la baza sportivă a
umple de optimism şi încre­
cursurilor. liceului „Aurel Vlaicu", 3 000
Zilele acestea colectivul Chemarea a cunoscut o ore de lucru fn C A.P. şi fn- dere.
grupului de şantiere Valea Sport C. O.
Jiului din cadrul Trustului puternică rezonanţă şi a fost grijirea şi amenajarea a
de construcţii Deva, execu­
tă finisajele la blocul turn
B3 cu 66 de apartamente
SÎNT FACTORI din Vulcan, pentru preda­ Maximă răspundere pentru înfăptuirea sarcinilor reieşite din
rea acestuia conform anga­
jamentului. In acest iei nu­
mărul apartamentelor pre­
date Ia chele de la înce­
putul anului şi pînă in scrisoarea tovarăşului NICOLftE CEAUŞESCU
prezent de către acest co­
lectiv, depăşeşte ciira de
600.
La poligonul de prefabricate
din Mvezeni se execută fn
prezent confecţionarea pa­ Premise favorabile executării
nourilor pentru blocurile de
cîte 80 de apartamente ce
Unitatea de exploatare a intervenţii hotărî te nu permi­ tilajelor Ia capacîlalea lor, se vor ridica în lupeni.
lemnului din Haţeg î$! desfă­ te întrezărirea unei grabnice iar metoda de transport a Concomitent colectivul de
şoară activitatea Intr-o zonă redresări. buştenilor prin inerţie pro­ aici a încheiat lucrările re­ în condiţii superioare a lucrărilor agricole
cu rezerve forestiere aprecia­ Avlnd In vedere că reali­ voacă însemnate deprecieri. ţelei termice. pregăteşte
bile. Insă modul în care se zările viitoare depind de mo­ Din acest motiv atlt în cadrul turnarea panourltor pentru
valorifică „aurul verde" din dul In care situaţia economică combinatului cît si la nivel apartamentele anului 1972.
această' parte a judeţului este a U.E.L. se redresează în a­ de minister s-a ridicat pro­ Pentru asigurarea unul ritm Cooperatorii din Totestl dau din agricultura judeţului nos­ ca lucrarea să fie terminată preocupări ne îngrijim de
departe de a răspunde cerin­ cest an, am adresat ingineru­ blema întocmirii unui studiu susţinut al muncii sl în pe­ o înaltă apreciere indicaţiilor tru, care să asigure realizarea cel mai tlrziu tn primele zile strîngerea tuturor resurselor
ţelor. Lună de lună în drep­ lui Mihai Giurgiu — directo­ care să conducă la alegerea rioada de iarnă, urmează să cuprinse In scrisoarea adre­ în condiţii ireproşabile a În­ ale lunii octombrie, astfel In­ de furaje, pentru a asigura ca
tul restantelor înregistrate <le rul unităţii — întrebarea : unor noi procedee de exploa­ se atace fn curind lucrâtf- sată comuniştilor, tuturor oa­ tregului volum de lucrări din cit să putem asigura pregăti­ ponderea în structura raţiilor
U.E.L. Haţeg s-au adunat noi — Cum acţionează comite­ tare a masei lemnoase. le de extindere la centrala menilor muncii din agricultură actualul sezon, fn baza pro­ rea terenului cu minimum 10 să o deţină nutreţurile de vo­
cantităţi, astfel că unitatea de tul de direcţie pentru recupe- Faptul că unitatea şi-ar des­ termtcă. de secretarul general al par­ gramului comun de acţiune, In zile înainte de semănat. Tn a­ lum. Pe lingă cantităţile de fi­
aici apare deficitară cu peste făşura activitatea Intr-o zonă tidului, conţinutul ei consti­ care s-au prevăzut responsa­ cest scop, pe lingă forţele pro­ broase strînse si depozitate
10 600 mc buşteni, 5 060 mc mai greu accesibilă, că dato­ tuind jaloane preţioase pentru bilităţi concrete pe oameni şi prii ale unitătiî vom folosi si «m Insîlozat 250 tone furaje
lemn de mină. 270(1 mc lemn rită configuraţiei terenului, desfăşurarea în cele mai bune termene de îndeplinire a aces­ două maşini de recoltat. De si vom strînge cu grijă gro­
penlru celuloză, 2 000 tone extinderea transportului buş­ Bilanţ bogat condiţii a lucrărilor din cam­ tora, s-a si trecut la Înfăptui­ asemenea, eliberarea terenului sierele si toate resturile vege­
lemn de foc, fapt ce frustrea­ tenilor cu funiculare nu nr fl pania agricolă de toamnă. Sar­ rea sarcinilor aflate pe agenda de porumb se va face cu ma­ tale de la culturile Urzii de
ză producţia globală planifi­ La U.E.L. Haţeg posibilă, constituie doar scuze a! unui harnic cinile ce ne stau în fată slnt cooperatorilor si a mecaniza­ ximă operativitate, pentru a toamnă. Totodată, stă în aten­
cată cu 11 la sută Dacă aces­ cu care conducereo unităţii deosebit de complexe, avînd torilor. asigura un front larg de lucru ţia noastră problema sporirii
tui bilanţ al nerealizârilor i doreşte să Justifice „onorabil" de executai un volum mare de Un loc prioritar In preocu­ mecanizatorilor. Cultura este producţiei dc nutreţuri In anul
lucrări la strîngerea recoltei
se adaugă existenta unui ni­ starea de fapt consemnată. colectiv de porumb si cartofi de pe 255 pările noastre II ocupă asigu­ repartizată pe familii si se «­ viitor. In acest sens vom cul­
tiva 50 dc hectare cu masă
vel scăzut al productivităţii Afirmaţia este susţinută In hectare si de Insămintat peste rarea efectuării semănatului Ia plică retribuirea în acord glo­ verde si vom realiza culturi
muncii, a unor neconcludcn- rarca restanţelor î Care slnt 350 hectare. un nivel calitativ superior. In bal, fapt ce ne dă garanţia că intercalate pe întreaga supra­
nu vom înttmpîna
dificultăţi
Lună de lună colectivul
te rezultate financiare, tabloul măsurile ce se Iniţiază pen­ primul rînd de dinamica osci­ întreprinderii materialelor primul rînd, s-a făcut o judi­ la strîngerea recoltei si a res­ faţă repartizată Insămtntărîl
realizărilor zilnice,
lantă a
situaţiei neenrespunzătoare a- lru ca Ia sllrşltul acestui an dccadale sl lunare, de faptul Pentru a încadra toate ac­ cioasă amplasare a culturilor, turilor vegetale. In vederea porumbului în primăvara vii­
pnre In toată amploarea sa. să fie creată o platformă so­ că unitatea — după ce în de construcţii din Bircea ţiunile in perioadele optime, pe suprafeţele elibera’e de evitării deprecierii recoltei, toare.
atit la strîngerea fără pierderi
înscrie in bilanţul realiză­
culturile timpurii care însu­
Despre cauzele care au dus lidă pentru asigurarea pro­ primele patru luni nlc anului rilor lapte remarcabile. De a recoltei, cît si la pregătirea mează peste 100 hectare, fiind s-au asigurat spatiile de depo­ Prin finalizarea punct ru
la o astfel de silunlie negati­ ducţiei viitoare ? a oblînut realizări pozitive — Ia începutul anului şl pînă unei baze temeinice recoltei executate deja arături si apli­ zitare necesare, lărgîndu-se ca­ punct a sarcinilor ce ne stau
vă, despre deficientele exis­ — Trebuie arătat că defi­ in lunile care au urmat a în­ In prezent, prestigiosul co­ viitoare, comitetul de partid si cate îngrăşăminte chimice. In pacitatea acestora cu încă 10 în fată în campania agricolă
tente în modul de organizare cientele existente în unilalea registrai minusuri substan­ lectiv a trimis suplimentar consiliul de conducere al coo­ prezent, pe suprafeţele respec­ vagoane. dc toamnă, unitatea noastră t$i
si coordonare a activităţii noastră au impus luarea unor ţiale. $î aceasta în cadrul a- şantierelor de construcţii perativei au analizat posibili­ tive se face discuire« terenu­ Din scrisoarea tovarăşului va aduce o contribuţie tot mai
productive, ziarul nostru a măsuri tehnico-organizalorice r.elomsi parchete unde condi­ 40 000 bucăţi cahte de te­ tăţile ce Ie avem si au luat lui. Deoarece, pe cele 105 hec­ Nicolae Ceausescu am retinut substanţială ta aprovizionarea
mai scris Sintetic este vorba alături de care n-au lipsit ţiile de muncă nu s-au schim­ racotă. 20 000 bucăţi cără­ cele mai corespunzătoare mă­ deosebita importantă ce tre­ populaţiei cu produse egroali-
despre o insuficientă preocu­ cele disciplinare. Necazurile bat. De asemenea, nivelul in­ mizi dialit, 120 000 bucăţi suri politice, tehnice si organi­ tare ocupale cu cartofi va tre­ buie acordată îndeplinirii in­ mentare. Ia valorificarea cît
pare a conducerii unităţii actuale provin si din cauza dicilor de utilizare a meca­ blocuri din beton în echiva­ zatorice, în lumina obietivelor bui să însămintăm cereale pă- dicatorilor de plan in sectorul mai deplină a potenţialului de
pentru realizarea unor „para­ nensigurării unor stocuri în nismelor este încă scăzut. lent cărămizi. 15 tone vată stabilite de adunarea activului ioase de toamnă, s-a stabilit zootehnic. în contextul acestor producţie existent. aceasta
metri" care concură direct la ultima fază la principalele Tot penlru asigurarea unei minerală. In acelaşi timp fiind dovada concretă a dărui­
îndeplinirea planului : spori­ sortimente si din cauza slabei valorificări superioare a pă­ s-au Itvrat tn piui la ex­ rii s! abnegaţiei cu care coo­
rea gradului de mecanizare, funcţionări a parcului de durilor noastre — a continuat port t 000 tone vată mine­ peratorii din Toteşti înfăptu­
atingerea unor indici cores- transport din cadrul UM.T.F. lovnrăsul Mihai Giurgiu — rală. 100 000 cărămizi $1 iesc obiectivele stabilite de
pvinzălori rlc utilizare a fon­ Haţeg, precum si datorită in­ am dejuis eforturi pentru ge­ 5 000 mp produse de vată conducerea partidului, perso­
dului de limp şi a principale­ suficientei pregătiri profe­ neralizarea melodei tăierii la minerală Reaîizîndu-s! e- nal de secretarul său general,
lor utilaje existente, buna a- sionale a unor cadre tehnice. .vemplar sarcinile de pro­
prov’izionare a punctelor ric Aceste necazuri n-ar afecta ILIE COJOCARII ducţie, I.M.C. Bircea se în­ tovarăşul Nicolae Ceausescu.
lucru, creşterea calificării si insă realizarea planului dacă scrie printre colectivele in­
stabilizarea personalului. condiţiile de exploatare în dustriale fruntaşe din jude­ PAV6L TURCU
Fără îndoială că aceste ca­ parchete ar fi altele decît ce­ preşedintele cooperativei
renţe drămuiesc bunul mers le existente. Terenul acci­ (Continuare in pag. a 3*a) ţul nostru. agricole de producţie
al producţiei, Iar lipsa unei dentat nu permite folosirea u- din Toteşti