Page 56 - Drumul_socialismului_1971_09

4 DRUMUt SOCIALISMULUI • Nr. 5191 ® JOI 16 SEPTEMBRIE 1971

RĂSPUNSUL GUVERNULUI ROMAN CU PRIVIRE IA APLICAREA

DECLARAŢIEI ASUPRA IN IM II SECURIIÂTI! INTERNATIONALE

> *

N E W Y O R K 15 (A gerp res ). trebuie să constituie, după p ă­ pentru pacea şi securitatea lu ­ R oniânia se p ro n u n ţă cu Lup tele de co co şi
— Ln sesiunea de anul Ireciil rerea g u v e rn u lu i rom ân, o p re ­ mii. pentru ac ce lerare a d e z v o l­ h o lă rite p entru re tra g e re a tru ­
a A d u n ă rii G e n e ra le a O .N .U . o c upare constantă a O r g a n i­ tării c iv iliza ţie i um ane. pelor S .U .A . si desfiin ţa rea b a ­ 1 L u p t e l e d e cocoşt cunosc
a fosl arioplală in u n a n im ita te zaţiei. In co n tin u a re , sini a m in tite zelor a m eric an e din C oreea de ) in S t a t e l e U n i t e u n n o u v a l
„ D e c la ra ţia asupra în tă ririi R crifitm înd în mod solem n p ro p u n e rile prezen ta te de sud. pentru asigurarea d re p tu ­ \ d e p o p u l a r i t a t e . In c i u d a
se cu rităţii In te rn a tio n a le ", Jn scopurile şi p rin c ip iile C a rie i R om ânia în C o m ite tu l p e ntru lui inolienabi! al p o p o ru lu i co­ 1 f a p t u l u i râ sini i n t e r z i s e
co n fo rm ita te cu p re v e d e rile n- O .N .U ,, rn bază a rela ţiilo r d e za rm a re de la G en e va , p re ­ reean de a h o tă rî singur asu­ ] p r i n l e g e , e x i s t i u d d e c i p e -
re s lu i d o c u m e n l, secretarul d in tre toate statele, p recum $i cum si în A duna re a G e n e ra lă pra p ro b le m e lo r care îl p ri­ \ r i c o l u l d c c o n t r a v e n ţ i e , m i i
g e n eral al O .N .U . s-a adresat obligaţia stolelor de a le res­ a O .N .U . vesc. l d e m u n c i t o r i agricoli, d i n s t a -
in lu tro r s lale lo r m e m b re, so- pecta cu sh ielele, D e d a i alia ln nulă sc a ia tă că în fă p ­ R o m â nia susţine cu fe rm ita ­ 1 t e l e C a l i f o r n i a , F l o r i d a , T e n -
)ic itin d u -le in fo rm a ţii p riv in d asupra s e < u rilă |ii in fe m o ţio n a ­ tuirea d e za rm ă rii reclam ă, d e o ­ te cauza d rea ptă a R.P. C h i­ \ n e s s e e şi A l a b a m a se p a s i o -
m od ul de ac ţiu n e in le g ătu ră le. ad optată de A d u n a re a G e ­ p o trivă, participai 6 r tutu ro r neze. pentru re trag erea tru p e ­ 1 n e a z ă pentru acest g e n d c
cu a p lica rea D e c la ra ţie i. Răs­ nerală a O .N .U , in anul 1970, slale lo r şi m o b iliza re a p o p o a­ lor S.U .A . din T a îw a n — p a r­ > d i s t r a c ţ i e .
puns u rile slale lor vo r fi in c lu ­ p rin tre au to rii lă re ia s-a nu ­ relo r l.i acţiuni m e n ite să pună te in te g ran tă a C h in e i. 1 Este vorba dc fapt dc o
se in rap o rtu l s e creta ru lu i g e ­ m ărat şi R om ânia, rep re zin tă capăt e v o lu ţie i periculoase a R ep ub lica Socialistă R o m â ­ \ întreprindere foarte prospe-
neral ce va fi prezentat, spre un doc u m e n t politic de o im ­ cursei în a rm ă rilo r. In acest nia s p rijin ă lupta p o po arelo r l ră : fiecare cocoş de luptă
d e zba tere, re le i de-a 2G-a se­ portan tă deosebită, ch em at să spirit, R om ânia, nsn cum a pentru in d e p en d en tă n a ţio n a ­ 1 este vindut contra sumei
siuni a A d u n ă rii G e n e ra le a călăuzească d e o p o triv ă a c ţiu ­ d e cla ra t şi in trecut, co n sid e­ lă, îm p o triv a c o lo n ia lis m u lu i \ dc cel puţin 10 franci prin
O N U . ca re u rm e ază să În ­ nile tu tu ro r s la le lo r m e m b re ră că ar avea o deosebită im ­ Si n e o co lo n ialism u lu i. a a p a rt­ 1 intermediul anunţurilor pu-
ceapă la 21 septem brie. si a c tiv ită ţile O rg a n iz a ţie i N a ­ portantă în tru n ire a unei c o n ­ h e id u lu i si alto r fo rm e de o ­ * blicitare; ei sint preluaţi
La 14 s e p tem b rie a.c., M i ­ ţiu n ilo r U n ite dc m e n ţin e re a ferin ţe g e n e ra le dc d e za rm a ­ p rim a re n a ţională sau d is c ri­ V IE T N A M U L D E S U D ln priniA Ju m M atc a lunii au gust forţele patriotice «lin provincia \ de oameni, specializaţi in creş-
siunea p e rm a n e n tă a R e p u b li­ păcii si co nsolidare a se c u ri­ re, cu p a rticip a rea Ju tu ro r ţă­ m in are rasială si susţine e fo r­ Q uan g Tr| au scos din luptA ap ro ap e 6S0 in am ici, au doboril M A vioan e in am ice, au distrus ţi in ­ 1 lerea raselor speciale pentru
m ilitare si S depozite dc arm am ent *1
au scu fu n d at 2 vase «le rAzbol.
cendiat 18 veh icu le
ci) Socialisle R om ânia la N e w lă lii în lum e. rilo r lum ii, care să ab ordeze tu rile la rilo r în curs de d e z­ In fo to g ra fic : ra lrlo tl sud-viet uam ezi pe cim p oi de luplA. la Qu ang T ri, > luptă şi. care ştiu cum să
Y o rk a transm is secreta ru lu i T ra n s p u n e re a co nsecventă p ro b le m e le c a rd in a le nle d e ­ v o lta re pentru co nsolidarea in ­ \ trezească ferocitatea acestor
g e n e ra l al N a liu n ilo r U n ilo in v ia tă a tu lu ro r p re v e d e ri­ zarm ă rii, în prim u l rind ce le cu depen d e n tei, p e n tru e m a n c i­ i vietăţi (după cum s-n aflat
răspunsul g u v e rn u lu i rom ân lor D e c la ra ţie i — se arată în p riv ire la in te rzic erea si lic h i­ parea lor ec onom ică si socială, 1 esle vorba de un sistem
cu p riv ire la ap lica rea D e ­ c o n tin u a re in răspunsul g u ­ darea a rm e lo r n uc lea re si a pen tru p re lu a re a co n tro lu lu i \ special dc hrănire — se a-
c la ra ţie i asupra în tă ririi secu­ v e rn u lu i rom ân — co nstituie ce lo rla lte a rm e de d is tru g e ­ asupra b o g ă ţiilo r lor n a ţio n a ­ ( daugă la hrana obişnuită
rită ţii in te rn a ţio n a le . o in d a lo rirc de prim ordin re in masă. le, p e n lru e lim in a re a d e c a la je ­ VtŞI/ DIHI ŢĂRILE SOCIJUISit / vitamine şi ardei, iute) Cind
C ă)ă u zin d u -s e după c e rin ţele care reclam ă c lo rlu ri c o n c e r­ G u v e rn u l rom ân consideră lor ec onom ice si te h n ieo -ş tiin - 1 cocoşul astfel dresat este
a p ro p ie rii si în ţe le g e rii în tre tate si co nse cve n te n lîi din că O rg a n iz a ţia N a ţiu n ilo r U- tîfice ca re le separă de ţările l considerat in formă hună,
popoare, ale pa rticip ă rii a c ti­ partea slutelor m em bre, cit şi nilc, toate statele m e m b re hu d e zvo ltate . } este revîndut cu 120—S00
ve la s c h im b u rile in te rn a ţio ­ din partea O rg a n iz a ţie i. A ­ d ato ria de a în tre p rin d e octiu- G u v e rn u l ro m â n desfăşoară re z e rv e le de npă e x iste n te sub calcu le cu v ite ze de 250 000 \ franci, bani la fel pierduţi
nale de b u n u ri m a te ria le şi ceasta im p u n e să se aducă uni en erg ic e pentru ad o p tarea o a c tiv ita te susţinută pentru Budapesta d e s e rtu rile din A s ia C e n tra lă dc operat ii pe secundă, iar ^ p e n tru cel care il achiziţi-
s p iritu ale — sc arată in răs­ îm b u n ă tă ţiri su b stan ţiale în u nor m ăsuri eficace rle in te rz i­ n o rm a liza re a re la ţiilo r şi d e z ­ so vietică siut de 25 de ori mai m e m o ria sa o p e ra tiv ă c u p rin ­ 1 onenzd, deoarece pariurile
puns — R om ânia d e zv o ltă c o ­ ac tiv ita te a O rg a n iz a ţie i N a ţ i ­ cere si d is lru g e re ii arm elo r vo ltarea c o la b o ră rii In tre s ta­ Peste 30 000 de tineri si ti­ m a ri riecil vo lu m u l apei din de G4 000 de cu vin te , p u ţin d fi * a m o r t i z e a z ă , s u m a i n v e s t i t ă ,
labo rarea cu ţoale statele lu ­ u n ilo r U n ite si în prim u l rind nucleare, a tu tu ro r a rm e lo r de tele Europei, pentru În fă p tu i­ nere din U n g a ria au lucrat în M a r e a de A zov. D es co p e rirea lărg ită pină la 250 000 c u v in ­ \ a d u c i n d c h i a r b e n e f i c i i su -
mii, in d ilcre n t de o rîn d u ire o să se în fă p tu ia scă p rinc ipiul n im ic ire în masă, p e ntru lic h i­ vara acestui an în 39 de ta b e ­ deschide noi si im p o rta n te te. 4 p l i m e n l a r c d e s t u l d e s u b ­
lor socială. R om ânia îşi (un- u n iv e rs a lită ţii. O rg a n iz a ţia tre ­ d area bazelor m ilila re , re tra ­ rea se curităţii pe continent. re de m un că ale tin e re tu lu i în p e rspective pe n lru d e z v o lta ­ ’ s t a n ţ i a l e .
d a m e n le a ză in mod co nsecvent buie să asigure cadrul de m a ­ g erea tru p e lo r dc pe terito rii A lă tu ri de c e le la lte state e u ­ d ife rite reg iu n i ale tării. Ei au rea ec o nom ică a ţin u tu rilo r se­ 1
re la ţiile sale e x te rn e pe p r in ­ nifestare ac tiv ă a tutu ro r sta­ slrăinc, d e sfiinţa rea blo c u rilo r ropene, R o m â nia m ilite a ză p e n ­ construit d ru m u ri si canale, au cetoase din K azahs lan. Sofia \ Reabilitare tardiva s \
cipiile in d e p e n d e n te i şi s u v e ­ telor — m ari, m ici sau m ijlo ­ m ilita re .$i în fă p tu ire a altor lru re a liza re a C o n fe rin ţe i a ju ta t la rec o n stru c ţia unor
ra n ită ţii n a ţio n ale, d e p lin e i e- cii — la d e zb a terea şî s o lu ţi­ m ăsuri practice pe calea d e ­ g e n c ra l-e u ro p e n e , consacrată p o rţiu n i de cale ferată si hi In u ltim ii anî, in d u stria c ă r­ ) R a d i o s c o p i a m o d e r n ă a
gnliloti in d re p tu ri, n e a m e s te ­ o na rea p ro b le m e lo r v ieţii in- za rm ă rii ge n erale. secu rită ţii şi co lab o ră rii pe cu lesul recoltei. Varşovia b u n e lu i a d e v e n it una din r a ­ \ r e a b i l i t a t — c e e d r e p t , n ­
cului in tre b u rile inte rn e, nc- le rn a lio n a le , în interesu l co­ Consiricrînri că pacea esle continen t, cu particip a rea tu ­ m u rile p rin c ip ale ale e c o n o m i­ N S47 a n i — u n
b ia
d u ţ ) ă
re c u rg e rii la lo rlă sau la a m e ­ la b o ră rii in tre popoare. în tă ­ in d iv izib ilă . R o m â nia se p re ­ tu ro r statelor interesate, şi S pecialiştii p o lo nezi au c o n ­ ei n a ţio n a le bulgare, D ato rită 1 g r u p d e .94 lu c ră to ri d c la
nin ţa rea cu forţa şi a v a n ta ju ­ ririi securităţii, d e stinderii şi ocupă p e rm a n e n t de stingerea consideră că trecerea la p re­ Moscova strui! un nou tip de m aşină c- u tilă rii m in e lo r c.u tehnica n o ­ \ m o n c t ă r i a c o r o a n e i e n g l e z e
lui reciproc, p rin c ip ii care se păciî. tu lu ro r focarelo r de în c o rd are g ă tirea acestei acţiuni nu tre ­ le clro n ică de ca lcu l „ O d ra - ua şi co n strucţiei de noi e x ­ l pe r a r e r e g e l e H c n r y I ii
im pun tot m ai m ult în viata R e a firm in d u -s i poziţia sa Si a c o n flic te lo r e x iste n te as­ buie su bord o n a tă nici unei R.S.S. K azah ă , una din re ­ 1305", rod ol co la b o ră rii I n ­ ploatări, producţia dc că rb u n e 1 c o n d a m n a s e in a n u l 1124 la
in te rn a ţio n a lă d rep t s in g u re le i co nsecventa, g u v e rn u l rom ân tăzi în lum e. Este im perios ne­ c o n d iţii prea lab ile. p u b lic ile cu clim a cea m ai se­ s titu tu lu i de m aşini m a te m a ti­ <1 sporit, în u ltim ii 27 de ani, ' t ă i e r e a m i i n i i d r e p t e şi la
în stare să asigure c o la b o ra ­ consideră că se im p u n e cu cesar să se pună capăt ră z b o ­ In cad ru l e fo rtu rilo r p e n lru cetoasă din U n iu n e a S o v ietic ă ce din V a rş o v ia şi U zin e i de dc peste zece ori. \ c a s t r a r e . C e i .94 se f ă c u s e -
rea fructuo asă în tre n a liu n i, strin gentă restab ilirea n e în lir- iului din V ie tn a m şi in te rv e n ­ securitatea eu ro pean ă. R o m â ­ u n d e pe m ari s u p ra le le se î n ­ ap arate e x p e rim e n ta le din ră v i n o v a ţ i î u f a ţ a r e g e l u i
Im p o rta n te
sarcini
rea liza re a u n u i clim at de secu­ ziată a d re p tu rilo r le g itim e ţiei slrăinc in lndo chin a, să nia acordă o a te n lic d e o se b i­ tind d e s e rtu rile K z îl-K u m $i W r o c la w „ O d r a -1 305" este un d e zv o lta re a in d u striei pentru i 1 d e a f i p u s jiren m u l t c o s i - ‘
c a rb o ­
rita te şi pace în lum e. N e în - ale R ep u b licii P o p u lare C h in e ­ fie ic lra s o Iru p e le S la le lo r U ­ tă în ţe le g e rilo r cu caracter M iu n -K u m . este de fapt un.i c o m p u te r din a treia g e n e ra ­ n ifere sînt p re v ă z u te si de no ­ 1 tor in m o n e z i l e d e a r g i n t .
d e p tin irea o b lig aţie i fu n d a ­ ze la O N .U ., în C o n siliu l de nite si ale a liaţilo r lor, astfel reg io n al si m ilite a ză cu hotă- din re g iu n ile cele mai bo g a lc ţie, a v a n ta ju l lui constînri in I ln zilele noastre, dr. Mi­
m e n ta le a tu tu ro r statelor de S e c u rita te $i c e le la lte o rg a n is ­ in e ît p o p o arele vietn a m ez, rîre ca Balcanii să d e v in ă o în apă. G e o lo g ii au desco perii p o s ibilitatea de a f! utiliza t în ul plan cincin al. In anul 1975, : chac.l Metcalf de la muze-
a se abţine, în re la ţiile lor me din sistem ul N a ţiu n ilo r U- c a m b o d g ian şi laoţian să-si re g iu n e a păcii si co lab o ră rii că d e s e rtu rile se află pe o u ­ p a ra lel cu c e le la lte m aşini dc e x tra c ţia de c ă rb u n e treb u ie \ uf. „AshmolennM din Oxford
in te rn a ţio n a le , de lo folosirea nile. Este cu totul a n o rm al ca poa lă h o tă rî singure calea în tre popoare, a bunei v e c i­ riaşă pernă de ape freatice. să a ju n g ă la ap ro ape 35 m i li­ l a procedat la studierea cu
fo rţei si a m e n in ţa re a cu fo r­ unu) din fo n d a to rii O .N .U — d e zv o ltă rii, fără am estec din nătăţi, o zonă fără a rm e a to ­ P u ţu rile forate aici au dat o calcul folosite în p re ze n t In oane tone si să asigure a p ro ­ } ajutorul razelor X a picse-
ţa, de la p resiuni şi co n strîn - m a re le popor chinez — să fie afară. G u v e rn u l rom ân se p r o ­ mice. m a re ca n tita te de apă, c a ic Polonia. C o n stru c ţia c o m p u te ­ * bir i n c r i m i n a t e . d u p ă c a r e
geri de orice fel periclite ază îm p ie d ic a t să-şi ocupe locul nunţă pentru re g le m e n ta re a rului se b azează pe sistem e x im a tiv ju m ă ta te din prod u c ţia i a s t a b i l >t că e l e a v e a u u n
în mori g ra v pacea şi s e c u ri­ ce Si a p a rlin e de drept în a ­ politica a c o n flic tu lu i din In- D u p ă părerea g u v e rn u lu i pur sî sim plu e ru p e din pă- că inte g rate. El poate efe ctua rle e n erg ie electric ă a B u lg a ­ . c o n ţ i n u t d c c o s i t o r m i n i m .
riei.
m lnt. C a lc u le le
au ară tal
tatea po p o arelo r. ceastă o rg a n iza ţie P artic ipa re a riochina pe baza p ro p u n e rilo r rom â n — se arată în în c h e ie ­
rea răspunsu lui sau — O r g a ­
In co nce p ţia g u v e rn u lu i R P. C h in e ze Ia ac tiv ita te a G u v e rn u lu i R e v o lu ţio n a r P ro ­ nizaţia N a ţiu n ilo r U n ile esle C atalo g area
rom ân, secu rita tea in te rn a ţio ­ O N .U ., Ia viata iniei n a ţională v izo riu al R ep u b licii _ V ie t n a ­ ch cm o lă să aducă o c o n trib u ţie
nală re c la m ă un sistem de a n ­ co respun de intereselor tu lu ro r m u lu i de Sud, ale G u v e rn u lu i mai m a re la în tă rire a le g a li­ fantom elor
g a ja m e n te clare din partea tu ­ pop o arelo r, cauzei c o lab o ră rii Regal de U n ita te N a ţio n a lă si Adunarea intelectualilor
tu ro r statelor, p recum şi m ă ­ şi păcii în lum e. este o c e rin - P ro n lu lu i N a tio n a l U nit nl tăţii in te rn a ţio n a le , să v e g h e ­ „Lunohod-T şi-a I.a L o n d r a se a n u n ţ a cil
suri co n crete care să o fere Iă a însăşi re z o lv ă rii cu suc­ C am b o d q ic i. precum si pe ba­ ze cn toate statele să se c o n ­ p u ţ i n t i m p in u r m ă , c u piL-
fiecărui stat g a ra n ţia de p lin ă ces a m a rilo r p ro b le m e care za p ro p u n e rilo r F ro n tu lu i Pa­ form eze o b lig aţie i fu n d a m e n ­ încheiat cea de-a comunişti dn Chile hliihl.atca d e r i g o a r e , c ă in
că se află la adăpost de orice preo cupă om enirea. triotic din Laos. tale de a se ab ţine de la fo­ l i b r ă r i i n f o s t p u s ă in u iu -
p rim e jd ie de ag re siu n e sau de T o to d a lă , g u v e rn u l roinân In răspunsul g u v e rn u lu i losirea forţei şî a m e n in ţa re a cu 11-a zi selenară z a r e nou (oferi s e z o n u l u i —
olte acte de folosire a forţei s p rijin ă ad m itere a în O N U . rom â n este rele vn lă, de ase­ for|n, de la presiuni şi ro n - S A N T I A G O D E C H IL E 14. — rilor, Este necesar, arata V o lo - „ D i c ţ i o n a r u l s p c c t r e l o r e n ­
sau de a m e n in ţa re cu forţa sî n celor două state? g e rm an e — m enea, necesilalc.i so lu ţionării str îng e ri dc orice fel, de a C o re s p o n d e n tu l A g e rp re s Eu­ riia T e ite lb o im . ,,să sc in te n s i­ g l e z e " . A u t o r u l a c e s t e i r e ­
să-i as igure d e zv o lla re o paş­ R ep u b lica D e m o c ra tă G e r m a ­ c o n flic tu lu i clin D r ic u lu i M i j ­ respecta In d e p en d en ta si su­ M O S C O V A 15 (A g e rp re s ). j gen Pop tran s m ite : La S a n tia ­ fice a lfab e tiza re a, să se fo r­ d u t a b i l e l u c r ă r i e s t e p e cit
nică, In tr-u n clim a t de d e s tin ­ nă si R epub lica Pcd ernlă a lociu pc baza rezo lu ţie i C o n s i­ v e ra n ita te a naţio n ală a fiecă­ S-a în cheiat a 11-a zi sole- j go de C h ile a av ut foc o im ­ m eze rapid o in te le c tu a lita te se p a r e c e l m a i c o m p e t e n t
dere, în ţe le g e re şi' co laborare. G e rm a n ie i •— , prec u m şi a a l­ liu lu i de S e c u rita te din 22 no­ ru i stat — piatra u n g h iu la ră a nară a la b o ra to ru lu i auto- I po rtan tă ac ţiu n e o rg a n iza tă de nouă, de orig in e m u n c ito re a s ­ iu m a t e r i e : e s t e v o r b a d e
Facto ru l decisiv de care d e ­ tor slnte m e n lin u te , în mod ie m b rie I9G7. p ă rii şi se cu rităţii în lum e. m at au to p ro p u ls at so vietic I P artid ul C o m u n is t din C h ile că şi ţărănească''. } ) r c ş e d i n t e l c C l u b u l u i S p e c -
pind in prezent m e n ţin e re a a rb ilra r. în afara o rg a n iza ţiei. „ L u n o h o d -I" . In această pc- j — A d u n a re a in te le c tu a lilo r C o m e n tîn d în s em n ătate a $i t r e l o r d i n M a r c a B r i t a n i e ,
păcii şi se cu rităţii in lum e, î n ­ G u v e rn u l rom ân acordă o rio.idă, la b o ra to ru l a e le c - j co m unişti. Peste 200 de p a rti­ se m n ificaţia e v e n im c n lu lu i. zî dl. P c t c r U n d n r x u o o d . C i t i ­
sănătoşirea c lim a tu lu i politic în s e m n ă ta te de prim ordin î n ­ luat e x p lo ra re a s tru c tu rii j cip an ţi au d e zb ă tu t d ife rite to r u l c u r i o s p o a t e g ă s i (n
general. îl re p re zin tă res pec ta­ ce tării n e în lirz ia le a cursei Puternică rezistentă populară su p rafeţei sa telitu lu i natu - I p ro b le m e ale ra p o rtu lu i d in tre arul „El siglo'* scrie că A d u ­ p a g i n i l e d i c ţ i o n a r u l u i li st a
rea d re p tu lu i sacru al fie cărui în a rm ă rilo r, în fă p tu irii d e z a r­ ral al P ă m in tu lu i si a re a li- j c u ltu ră si procesul r e v o lu ţio ­ narea in te le c tu a lilo r com unişti c o m p l e t ă a f a n t o m e l o r c e ­
popor de a trăi şi a se d e z v o l­ m ă rii g e n e ra le si. în a tn le de zat d e plasări lim ita te pe Lu^ î nar ce are loc în tară, s u b lin i­ „in iţia ză o d is eu lie ce trebuie l e b r e şi l o c u r i l e p r e c i s e u n ­
ta liber şi su vera n, re n u n ţarea ţoale, a d e za rm ă rii nu c lea re împotriva mascaradei electorale nă.Do asem enea, au fost re- ; ind ro lul in te le c tu a lu lu i în să se c o n tin u e în mod necesar de p o t fi g ă s i t e . R e c l a m a
la în c e rc ă rile de a im pune, Si esle h o tă rît să m ilile ze cu a liza le fo to g ra fii p a n o ra m ic e : crearea noii societăţi pe care sp ecifică, d e a s e m e n e a , şi
prin forlă. dom in aţia asupra a l­ toată fe rm itatea pentru în fă p ­ ale su p rafeţei selenare şi ut- î o făureşte p opo ru l ch ilia n . A - ru un congres al in te le c tu a li­ că l u c r a r e a e s t e d e s t i n a t ă
tor popoare. tuirea acestui de zid e rat v ital din Vietnamul de sud te e x p e rie n ţe . ; lît în ra p o rtu l p re ze n ta t de lor u n ită lii popu lare, care vn „ m a r e l u i p u b l i c " .
În tă rire a s e c u rilă lii in te rn a ­ al o m e n irii, co n vin s fiind că In u ltim a zi selenară, a- I C arlo s M a lrio n a d o , în n u m e le trebui să p re fig u re ze politica 1
ţionale, scop p rim o rd ia l al O r ­ re a liza re a d e zarm ării ar avea W A S H I N G T O N 15 (A g e r ­ sului şi altor o a m e n i politici p a ra tu l a parcurs 100 de i C o m is iei n a ţio n a le dc c u ltu ră c u ltu ra lă a g u v e rn u lu i" .
g a n iza ţiei N a liu n ilo r U nite, o c o v irş ito a re în s e m n ă ta te pres). — M a s c a ra d a electo ra lă că rora le cere să u zeze de m etri. L u n g im e a totală a j a P a rtid u lu i C o m un ist, cît si
din V ie tn a m u l de sud prin in flu e n ţa lor. D an g Duc K h o i traseu lu i p arcurs de „L u n o - \ în in te rv e n ţia lui V o lo riia T c i-
c a re / şeful re g im u lu i saigonez a recunoscut că „sin g u ra b a ­ hod-1", de cînd a fost de- j telboim , m e m b ru în C o m is ia
MOSCOVA N g u y e n V a n Tb ic u , in te n ţio ­ ză de sp rijin a lui T h ie u este barcat pe Lună, este de 10,5 j p olitică a p a rtid u lu i, au fost
nează să se „ a u to rc a le a g ă " a m b as ad o ru l am e ric a n —Elles- km . j a n a liza te necesitatea si c o m ­
p le x ita te a acestei m isiuni n o ­
drep t „p re ş e d in te " în tîm p in ă ivorlh B u n k e r", şi a respins In aceeaşi perioadă, au j b ile a o o n icn ilo r de cu ltu ră,
Consfătuirea făriior membre o reziste n tă p o p u lară atit de ideea că S .U .A nu ar avea c o n tin u a t $i e x p lo ră rile pri- \ m isiu n e a cărei în d e p lin ire —
p u te rn ic ă Incit înseşi o fic ia ­ puterea să in te rv in ă în tr e ­ vind fu n c ţio n a re a ap a ra te - j în c o re la ţie cu tra n s fo rm ă rile
lor de la bo rd u l la b o ra to ru - \
lită ţile de la Saigon sî n I a- b u rile in lo rn e ale re g im u lu i s tru c tu ra le ce au loc în ec o ­
ale C.A.E.R. la rm a le . D an g D uc Khoi, e m i­ saigonez, a m in tin d că reg im u l lui pe n tru a se stabili posi- j nom ie, ln viata p olitică si so­
b ilită tile fu n c ţio n ă rii lor în j
sar al „v ic e p re ş e d in te lu i" „p rim e ş te de la S tatele U n ite co n tin u a re . S-a constatat o [ cială — este fa v o riza tă de fa p ­
M O S C O V A 15. — C o re s ­ to va răş ul M ih a i Plorescu, m i­ N g u y e n K ao K y a d e ­ peste două m ilia rd e de d olari re d u c e re a te m p e ra tu rii în \ tul că m a jo rita te a fig u rilo r
po n d en tu l A gerp re s, L a u re n - nistrul in d u s trie i ch im ice. clarat. în lr-u n in te rv iu «- in e c h ip a m en te m ilita re şi 750 c o m p a rtim e n tu l a p a ra te lo r : p ro e m in e n te ale cre aţie i lite ­
tiu Dută. tran s m ite : La 14 M in is tru l rom ân a avut, la corriai oqe n lic i A ss o cia­ m ilio a n e dola ri sub form ă de ca u rm a re « co n su m ării re- 5 ra re si artistice, ale v ie ţii c u l­
septem brie, în c o n fo rm ita te cu 15 septem brie, o în tre v e d e re ted Press, că „rezistenta a ju to r econom ic, ceea ce c o n ­ surselor c a lo rife ru lu i cu i- \ tu ra le In an sam b lu l ei sînt de
m u lt tim p m ilita n ţi sau sim ­
p re v e d e rile p ro g ra m u lu i c o m ­ cu V.S. Fioriorov. m in is tru l p o pu lară fa|ă de a le g e rile din stitu ie peste 70 la sută din zotopi, ln general, a p a ra te - : p a tiza nţi ai fo rţelo r de stingă.
p lex al a d în cirii şi p e rfe c ţio ­ in d u striei p re lu c ră rii p e tro lu ­ o c to m b rie este pe punctul de b u g e t”. „ N u fa b ric ă m nici le la b o ra to ru lu i au fun c ţio - \
nării co lab o ră rii şî d e z v o ltă ­ lui şi p e tro c h im ic e al U.R.S.S., a d e ven i n e c o n lro la b ilă dacă cel m ai m ic cartuş şi nu p ro ­ nat satisfăcător în tim p u l j C u ltu ra de masă, rid ic a re a
rii in le g ră rii ec o nom ice so cia­ cu care a e x a m in a t p ro b le m e scrutinul nu va fî am în a t". ducem nici m ă ca r o canistră în tre g ii „ zile ". : c u ltu ra lă a unor m a ri sectoare
liste n ţărilo r m e m b re ale D an g D uc K hoi a m ă rtu ris it de ben zin ă", e m ă rtu ris it e- „ L u n o h o d -1 " a fost p re- j ale p o p u la ţie i, în tre c u t frus­
p riv in d co operare a şi c o la b o ­ gătit p e ntru noaptea s e le n a ­ trate de b in e fa c e rile c iv iliz a ­
C .A .E.R., ad optat la sesiunen că se află la W a s h in g to n p e n ­ m îs o fu) s -iigo ne/, rec u noscînd M A L T A L a V a lc U a , CApilala M altei şi p rin cip alu l el eciuru 1
rarea econom ică ro m â n o -s o v i- ră care va d u ra în tre 15 şi ţiei sp irituale, a fost un a din du.U rjal, este 1111 oraş mi prea m arc, construit cu -mo dc aul
a 25-a a C.A.E.R. de la B ucu­ tru a cere g u v e rn u lu i S.U. A. că o în c e ta re a s p rijin u lu i a- urmA.
etîcă. In aceeaşi zî, a a v u t să suspende a ju to ru l m ilita r 30 sep tem b rie. 1 te m e le p rin c ip a le ale d e zb a te ­
reşti, la M o s c o y a a a v u t loc corriat de S.U A . re g im u lu i ar In fo to g r a fic : V edere p a n o ra m ică n unei pAr|i a oraşului-
c o n v o rb iri Ia M in is te ru l C o n ­
o c o n sfătu ire a ţâ rilo r m e m ­ Si ec o nom ic acordat r e g im u ­ a v e a d rep t re z u lta t căderea
strucţiei de M a ş in i- p e n t r u in ­ lui saigonez, dacă aşa-zisele
bre ale C.A.E.R . la care s-a dustriile ch im ic ă şi a p e tro lu ­ ale g e ri nu vor fi a m în a te p e n ­ Iui. El a re a m in tit faptul că
e x a m in a t p ro b le m a as ig u ră rii lui. su spendarea a ju to ru lu i m ilita r
tru a p e rm ite si îns crie re a a l­ acordat de S .U .A . fo rţe lo r spe­
neces aru lu i de ca uciuc poli- ★ tor ca n didaţi. El a precizat că ciale ale lui N g o D in h D i- A1EGERIDAIEZE SUB SEM I
izo p ren ic pentru ţările p a rli- M ie r c u r i seara tovarăşul M i ­ se adresează, în acest scop, em în 1963 au dus la c ă d e ­
cip an le D in partea R o m â n i­ hai Plorescu s-a în a p o ia t în ofic iali tăfi lor A d m in is tra ţie i rea Iui şi au asig u ra t v ic to ­
ei, la co n sfătu ire a p a rticipat C apita lă. am eric an e , m e m b rilo r C o n g re - ria lo v itu rii de stat.
La 21 septem b rie, e le c to ra ­ n a m e n ta le , !n în c e rc ă rile lor a m p le d e zb a te ri electo rale. A ­ ca se su blin ia ză că „ tre b u ie
tul d a n ez este c h em a t In fa ­ de a găsi so luţii la a ltte a p r o ­ cestea s-au desfăşurat pe fon­ p ro m o v a ta în prezent o p o li­
ta u rn e lo r p e n tru a alege un b le m e n e re zo lv a te , n-au făcut dul unei sporiri g e n e ra le a tică nouă, care să nu d e p in d ă
p rin c ip iu asupra în tru n irii la B U E N O S A IR E S . — T r a n ­ altc e v a d e clt să sporească d i­ a d v e rs ită ţii fată de ideea a d e ­
W A S H I N G T O N . — 20 s e p tem b rie a g ru p u lu i de s p o rtu rile p u b lic e din oraşul nou p a rlam e n t. D ec izia o rg a ­ v e rg e n te le din in te rio ru l c o a ­ rării. P o triv it u nui sondaj nl de m a re le eo pilal şi să p e r­
P reş edin tele N ix o n a in- ex p e rţi care vo r elab o ra a rg e n tin ia n Rosarîo au fost n iz ă rii de alege ri p a rla m e n ­ m ită trec erea în m iin ilc p o ­
■ sărcinal un m e d ia to r le ­ p ro ie c lu l dc tra ta i p riv ind m a rţi para lizate, ca u rm a re tare în a in te de e x p ira re a ac­ liţiei, In acelaşi tim p, d in a- o p in iei publice, n u m ă ru l a d ­ p o ru lu i a pute rii econom ice
i ricral să a c ce lereze re ­ a d erarea A n g lie i. D a n e m a r-, a în c e tă rii lu c ru lu i de către tu alei le g is la tu ri a surprins Jară, op o ziţia a e x e rc ita t o ve rs a rilo r a d e ră rii s-a dub lat şi n a ţio n a le ”.
g le m e n ta re a g re v e i rto- cei. N o rv e g ie i şi Irla n d e i la c o n d u că to rii de a u to v e h ic u le . o a re cu m op in ia pu b lică din a ­ p e rm a n e n tă p res iu n e pe n tru faţă de anul trecut. S o n d a je le tn rin d u l e le c to ­
■ clieriln r de pc coasta acest f>rganism econom ic G re v iş tii din acest m a re ce n ­ ceastă tară. d e creta re a de a le g e ri în a in te de Id e ea a d e ră rii la Piaţa co­ ra tu lu i d a n e z oferă un larg
: vestică a S .U .A ., care v e s t-e u ro p c a n , a an u n |a t un tru indu strial cer îm b u n ă tă ­ In cursul p e rio ad e i sale de term en . A stfel, în aceas­ m u n ă arc p a rtiza n i şi a d v e r­ cîm p de sp ecu laţii o b s e rv a to ­
; d u re ază de două luni şi p u rtă to r de c u v in t britanic. ţirea c o n d iţiilo r de v ia tă si g u v e rn a re , ca b in e tu l de con- tă situaţie, p rim u l m inistru sari, atit în rîn d u rile co aliţiei rilo r politici. Ele arată in
: ju m ă ta te . re p rim ire a la lucru a m u n c i­ tilie condus de B au nsqaard a B aunsgaard s-a v ă zu t o b ligat g u v e rn a m e n ta le cît şi in c e ­ prezen t o foarte m a re d is p e r­
j G re v a declanşată ca j M O S C O V A . — I a M o s c o ­ to rilor c o n ce d iaţi ilegal. a v u t de In fru n la t n u m ero as e sare a p re fe rin ţe lo r e le c to ra ­
: u rm a re a re fu z u lu i pa- j va s-a deschis re p re ze n ta n ta d ific u ltă ţi econom ice. A stfel, le. A stfel, pa rtid ele c o a liţie i
: Iro n a ln lu î de a accepta firm e i ja p o n e ze „S u m îto m o L O N D R A . — 6 000 de m u n ­ criza m o n e ta ră din mai I9G9 COMENTARIUL ZILEI g u v e rn a m e n ta le (rn d ic a l-lib e -
i în c h eierea unui nou : v o rb irile pu rtate cu acest Sedzi K a js ia ". V a lo a re a tra n ­ citori de Ia u zin e le co nstruc­ şi cea actuală, In s o lite de ral, lib e ra l-a g ra ria n şi c o n ­
j contract colectiv. ra re p rile j — in fo rm ează a g en d a za c ţiilo r în c h e ia te de „S u m ito - sporirea tax ei de scont, au a ­ se rv a to r) ar o b lin e, p o triv it
: să p rev ad ă o im b u n ă lă - F ran ce Presse — s-ou re le - mo Sedzi K a js ia " cu în tr e ­ toare de a v io a n e „British vut efecte n e g a tiv e asupra so n dajelor. 42 la sulă din
A irc ra M C o rp o ra tio n " au d e ­
• lire a c o n d iţiilo r de ril, îndeosebi, la situatîa din p rin d e rile de c o m er|. e x te rio r c la ra t m ie rc u ri g re v ă în e v o lu ţie i ec o n o m ice . S to c u ri­ să re c u rg ă la o rg a n iza re a c o n ­ te ale p rin c ip a le i g ru p ă ri de vo tu ri fală de 54 la a le g e ri­
: m un că şi viată ale do- O rie n tu l ap ro p ial. din U n iu n e a S o v ietic ă a a­ le de d e v iz e ale tării s-au su ltării e le c to ra le cu patru opoziţie. P artid u l Social D e ­ le din 19GR. A ceasta nu ie-nr
j ch erilor, afectează cele ju n s la a p ro x im a tiv 100 m i­ semn de protest faţă de ho- d im in u a t sensibil, b a la n ţa e x ­ luni m ai d e v re m e de data e x ­ m ocrat, ceea ce. in tr-u n fel,
i 24 rle porturi p rin c ip ale B U D A P E S T A . — A g e n lio lio an e ruble. lă rîrc a co ndu ce rii co m p a n ie i ternă de plă|i a c o n tin u a t să p iră rii ac tualei le g islaturi. co m p lic ă lu c ru rile . In acest m ai da p o s ib ilitatea fo rm ă rii
■ de pe coasta Pacificului, M T I an unţă că m ie rc u ri a Jap o n ia ocupă locul în tîi de a concedia 1 200 de sala­ fie de ficita ră , iar ritm u l de C a m p a n ie e lecto ra lă ş-a co ntext se apreciază, în g e ­ u n u i nou g u v e rn . Sociaţ-rie-
• u n d e sînt blocate peste luat slirşil vizita la B udap es­ în co m erţu l U .R.S.S. cu lă rile riaţi. D upă cum se ştie. Ia creştere a p ro d u c ţie i să se co n ce n lro t în ju ru l a două neral, că a le g e rile de la 21 m o c ra ţilo r Ie-nr rev en i, în loc
I 200 de nave. ta a secreta ru lu i g e n eral al capitaliste, m e n ţio n e ază a- această firm ă b rita n ic ă se m e n ţin ă la un n iv e l m ediu tem e : situaţia ec o nom ică a s e p tem b rie nu v o r ad uce c la­ de 3-1 la sulă. 39 la sută din
P artid u lu i Socialist Ita lia n al g enlia T /\S S . S c h im b u rile b i­ co n struieşte în prezent p ro ­ tării şi pro b le m a a d e ră rii la rific ări s u p lim e n ta re in p r i­ voturi, procent, de asem enea,
U n ită |ii P ro lc lare. T u llio la terale de m ă rfu ri au d e p ă ­ to tip u l en g lez al a v io n u lu i scăzut. In acelaşi timp. g u ­ Piaţa com ună. v in ţa p o ziţiilo r pe care le vor insuficient p e n tru o b ţin e re a
S O F IA . — G u v e rn e le R e­ V e c c h ie tti. ln lim p u l vîzilei, şit anul trecut 650 m ilio a n e v e rn u l, în ve d ere a redre sării însuşi p rim u l m in istru B auns­ adopta p a rtid e le politice după m a jo rită ţii in pa rlam e n t. C h ia r
publicii P opulare B ulgaria şi T u llio V e c c h ie lti s-o în tiln it ruble. supersonic de pasageri „ C o n ­ ec o n o m iei, a ales calea spo­ gaard. in c u v în tă rile sale e- c o n su m area s c ru tin u lu i. C h e s ­ dacă ar in tra în tr-o alian ţă
R epub licii G u in e e a E c u a to ri­ cu Janos Kadnr, p rîm -secre- corde 002". ririi im p o zite lo r, ceea ce s-a îectorale, a fost n e voit să re- tiunea ad e ră rii u rm e a z ă să polîlîc ă cu P artid u l socialist
ală au h o tă rît să stabilească tar al C C at P M .S .U ., pro- refle cta t asupra n iv e lu lu i de cu noosră d ific u ltă ţile e c o n o ­ fo rm e ze în v a ra sau cel m ai popu lar, aşa cum se p re c o n i­
rc la lii d ip lo m a tic e la n ivel re d în d la un schim b dc p ă ­ trai al m a se lor largi. Ca o m ice de ca re g u v e rn u l s-a lo ­ tirziu in to am n a a n u lu i 1972 zează în u n e le c e rcu ri social-
de am basadă — a n u n |3 a- reri in p ro b le m e fie interes H E L S IN K I. — P rim u l m in istru al F in la n d e i. A h ti K a r- co nsecinţă d ire c tă a în c e tin i­ vit in cei trei ani şi ju m ă ta ­ obie ctu l u n u i refe re n d u m d e m o c ra le — ceea ce p ro b a ­
q e n lia B TA . com un pentru cele două p a r­ ja la in e n , a p rim it m arţi şl a a v u i o c o n v o rb ire p rie te ­ rii a c tiv ită ţii econom ice. D a ­ te de a c tiv ita te a firn iîn d că p o pu lar. bil le -a r ad uce un spor de 7
tide. De asem enea, au fosl nească cu C îu H u a -in in , m in is tru l a d ju n c t al c o m e rţu ­ n e m a rc a cunooşte in prezent acestea „s-au d o v e d it sarcini
C A IR O . — S ec retaru l ge- discutate p ro b le m e p riv ind lui e x te rio r, co nd u că to ru l deleg a ţiei c o m e rc ia le g u v e r ­ un în a lt plafon al Ş o m ajulu i. m ult mai d u re riecît se credea In actuala ca m p a n ie e le c ­ la sulă, p ro b le m a încă nu ar fi
neiat al lig ii A rab e , A b del situaţia î m ornationnlă, m îşra- n a m e n ta le a R ep u b licii P o p u lare C h in e ze , şî cu cîţrVa N e m u lţu m irile în rînriul m a ­ la în c e p u tu l p e rio ad e i de g u ­ torală, P artid u l C o m un ist din re z o lv a tă . D a r Ierna e v e n tu a le ­
K h a le k H assouna. a avut, rpa m u n c îio re a s ră şi 111 p t *1 m e m b ri ai deleg a ţiei — an unţă ag enţia C hina N o uă. selor şi-au găsit exp res ia în ­ D a n e m a rc a s-a p ro n u n ţai p e n ­ lor a lia n ţe politice a fost c v itn lă
m a r(î seara, o în lre v e rie re a nI iimuer ialislă. D c lc g a jia co m e rc ia lă g u v e rn a m e n ta lă ch ineză se a­ tr-o am plă m işcare re v e n d ic a ­ v e rn a re o a c tu a le i c o a liţii". tru re tra g e re a (ării din cu discreţie, in cîudn fa p tu ­
cn m inistrul a îa c e rilo r e x te r­ flă la H e ls in k i în tr-o v îzilă de p rie tenie , prim a clapă tivă care s-a rieslăşurat in O p o rtu n ita te a unei e v e n tu ­ N .A .T .O ., pen tru p ro m o v a re a lui ră tocm ai acestea vor fî
ne britanic. A le e D onqlas B R U X E D E S — M a re a B ri­ riintr-un tu rn eu cc va cu p rin d e Suedia, N o rv e g ia şi în lre a g a tară îm p o triv a c re ş­ ale a d erări la Piaţa com una, unei polili« i rle n e u tra lita te, h o tă rîto n re în sta bilirea c o n ­
H om e . «are se nflă in tr-o v i ­ tanic şî (ă rile „Pieţei c o m u ­ D an e m arc a, la in v ila lia g u v e rn e lo r eceslor |3ri. terii p re tu rilo r şi im po zitelo r, care co n stituie una d in tre co­ p e n lru în fă p tu ire a d e za rm ă rii fig u ra ţie i v iito ru lu i g u v e rn şî
zită oficială la C airo. C o n ­ ne4' an ajuns la un acord de o rd o n a te le d o m in a n te de pe şi c re area u nui sistem de a p o litic ii acestuia.
p entru m ă rirea salariilo r. scena p olitică in te rn ă a aces­ s e cu rita te în Europa. In pro ­
P a rte n e rii c o a lilie i g u v e r ­ tei ţări, a fost un subiect de g ra m u l P.C. din D a n e m a r- C. VARVARA
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. P. Groza, nr. 35. Telefoane nr. 123 17 $1 1 15 89. Tiparul 1 întreprinderea poligrafică Deva.