Page 58 - Drumul_socialismului_1971_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5192 VINERI 17 SEPTEMBRIE 1971

O d M f f f / / C f W S r / r / Ş_P_UN:

NU CATEGORIC BACŞIŞULUI!

Admiteţi ca unii să realizeze fără muncă UN OBICEI CARE TREBUIE

venituri mai mari decît cele pe care

noi le obţinem muncind cinstit ? PUS SUB INTERDICŢIA LEG II!

Majoritatea covtrşltoare a detl că m-am simţit ridicolă fi găsită o modalitate de „Mal bine de 50 de ani
oamenilor muncii care con­ cu cei 2-3 lei pe care i-am sancţionare a bacşişomani- n-am făcut altceva decît să
struiesc societatea socialistă lăsat eu coafezei In plus fa­ lor I". modelez suflete de copil — nu slnt de acord ca oriunde că. De flecare dată m-am
în care trăim, înţeleg că a- tă de 30 de lei cit a lăsat Cu aceeaşi tărie — au sus­ ne-a relatat învăţătorul pen­ NU VOM ÎNGĂDUI^ depsească aspru atît cel care mergi să cumperi cîte ceva străduit să ofer, celor care
ceeasi societate retribuie mun­ clienta de ltngă mine. ţinut alţi interlocutori — tre­ sionar Stoica Sutu, din comu­ primeşte bacşiş, cit şi cel ca­ — la alimentară, la aprozar calcă pragul unitâlîî unde Îmi
ca fiecăruia la valoarea ei Atît de mult a pus stăpîni- buie pedepsiţi şî cetăţenii ca­ na Vorţa. In munca mea n-am BACŞIŞOMANII re-! dă. Numai aşa vom putea desfăşor activitatea, mincăruri
reală. Alţii, In schimb, pe re la noi această meteahnă re dau bacşiş. „Nu sîntem pretins celor cu care am lu­ bune. Aceasta o fac din pa­
care funcţia lor li pune tn Incit r ajuns să ne fie ruşine milogi — spunea Etelca Kun. crat decît să fie cinstiţi, sîr* siune, din dragoste pentru
postura de a face celorlalţi că nu dăm destui bani de po­ de la cofetăria nr. 30 din guincioşf, drepţi cu ei şl cu PRINTRE NO I! meseria aleasă. Niciodată
unele prestaţii au Încercat şi mană ? Hunedoara — să ni se ofere semenii lor. Slnt bucuros că n-am pretins de la responsa­
încearcă să transforme aceas­ In municipiul Hunedoara banii necinstei de către unîi marea majoritate a lor au ţi­ Conduc un magazin mare a­ bil sau ospătar să-mi dea
tă poziţie în sursă de clstîg am stat de vorbă cu mulţi nut cont de sfaturi. Am în- limentar şi nu pot spune că bacşiş. Cu ţoale acestea, unii
fără muncă, băgînri, direct sau consumatori. Trebuie luată a- ttlnit însă.sî un fost elev de nu ciştig bine. Noi toţi cei ca­ cetăţeni cărora le spun că lu­
indirect, mina la buzunarul al meu, de acum In floarea re lucrăm in alimentare, avem
nostru, vlrstei, la care s-a tnlîmplat salarii bune realizate prin de­ crez la T.A.P.L. mă privesc
— Stellan Maltei, şeful unei să-i solicit să-ml facă un ser­ păşirea planului de vlnzări. Intr-un anumit fel. Mă consi­
brigăzi de mineri la mina Pe- viciu, contra cost, bineînţeles. Gospodărind bine marfa, noi deră şi pe mine ca fâclnd par­
trila: „Cunosc obiceiul aces­ Ştiti ce mi-a răspuns ? „Se facem şi economii la perisa- te din tagma celor care pri­
ta murdar de a condiţiona fa­ poate domn Învăţător, dar bililăti. N-am întins şi nu vom mesc bacşiş. deşi. fîe vorba
Întinde niciodată mina la bu­
cerea unui serviciu obligato­ ştiti, trebuie să mai daţi tn zunarul cetăţeanului să-i luăm intre noi. citi dintre consuma­
riu de o plată suplimentară. plus vreo cîtiva Iei, altfel n-o un bănuţ în plus sau sâ-i dăm
La depozitul de mobilă din să vl-1 pot face repede". Am tori 11 văd Intr-o seară pe
Petroşani am aşteptat o dată renunţat desigur la serviciu. marfa In minus. Se duce o bucătar ?
luptă aprigă împotriva ciubu­
12 zile după o mobilă care-mi Mi-am făcut un proces de cului, a clştigului fârS muncă In alimentaţia publică lu­
plăcea. Mobila venise dar „nu conştiinţă. M-am gindit că realizat din mica ciupeală. La crează mulţi oameni cinstiţi,
venise preţul ei". Cum se poa­ poate eu am avut carenţe tn noi in magazin, nu tolerăm
te califica asta ? In multe alte privinţa educaţiei lui, sau astfel de specimene. Dar re­ dar care datorită cltorvo ne­
cazuri dacă vrei să ti se facă poate părinţii ? ţeaua comerţului cu produse cinstit! slnt vlrtţl cu tolll în
un serviciu trebuie să plăteşti Am auzit zilele trecute că alimentare e mare. Auzim că aceeaşi oală. Fată de ceî cere
suplimentar. Eu nu concep să fostul meu elev fusese schim­ a fost prins unul sau altul fu- ne pătează cinstea trebuie
plătesc. Nu accept să dau bat din funcţie pentru că. tn rindu-1 pe cumpărător şi acu-
bani munciţi de mine pentru cîrdăşie cu un altul au fost mulînd pentru ol bani pin3 la să avem şi noi, colegii lor, o
ceva la care trebuie să am prinşi luind ciubuc de la un sume de ordinul zecilor de restabili relaţiile de echitate atitudine combativă. Să-i cri­
acces plătind preţul real Şi cetăţean Iată că necinstea, mii. Cumpărătorul observă mai socială, de cinste, corectitudi­ ticăm ori de cite orî Ii obser­
aşa ar trebui să facem toii. dorinţa de a stringe bani ne­ puţin. Dar specimenele acestea ne dintre oamenii care solicită văm că încearcă să îa de la
munciţi nu duce departe. să li se facă un serviciu şi cei
Emanoll Dlaconu, electrician de bacşişomani fac de ris pe vreun cetăţean un ban ne­
„In viaţa cotidiană am în-
de mină : „Nu slnt împotrivă ttlnit uneori situaţii cînd toţi lucrătorii cinstiţi din co­ caro slnt plătiţi pentru a-1 ofe­ FÂNICA BURLACU, muncit. Să mergem pînS acolo
ca oamenii să trăiască bine, rner!. Nu-i vom admite prin­ ri. casnică - Hunedoara
să-şi facă case frumoase. Pen­ bacşişul sau ciubucul este fa­ tre noi 1 AURA DUD Incit să cerem înlăturarea lor
vorizat chiar de către clienţi
tru aceasta luptăm to(i. Dar — ne spune A. Podeleanu VICTOR GABRIŞ economist, întreprinderea de din rindurlle colectivului din
să Irăiască din muncă cinstită. transporturi auto Deva DE CE SA FIM care fac parte. Cred că npa-
Am .fost ocazional în satul de din Deva. Iată un exemplu : secretarul com itetului de
unde vin majoritatea vlnzălo- mai deunăzi am intrat într-un partid al O.C.L. Alim entara BACŞIŞUL ESTE A A * ri(io unei legi prin care să
In
magazin de Încălţăminte.
Petroşani
rilor de la C.L.F. „Ale cui fata noastră era un cumpără­ V1R1TI IN ACEEAŞI se interzică bacşişul, i-ar
sini casele astea mari şi fru­ dezbăra şi mai repede pe
moase?" — am întrebat pe cu­ tor care a dorit să îa numai TENDINŢA UNORA DUŞMANUL OALĂ A NECINSTEI? ciubuceri de nărav.
pantofii ce se găseau expuşi
noscutul care m-a dus pe
acolo. ..Ale lui cutare şi cuta­ în vitrină. Ei bine, vlnzătoa* DE A SE CĂPĂTUI NOSTRU ! ION ALBU
re caro-i vlnzălor la „apro­ rea i-a satisfăcut dorinţa. Ce­
zar" In Valea Jiului". tăţeanul bucuros de serviciul Dc mai mul|î nnî lucrez m bucătar in cadrul Trustului
făcut i-a viril ostentativ o PE CAI NECINSTITE Eu nu lucrez nicăieri, am 2 bucătar fn alimentaţia publi­ de alim entaţie publică Deva
Să-şi facă omul casă fru­ hirlje de 25 de lei în buzu­ copii şi, ca atare, familia noas­
moasă, dar de ce, clnd mă narul de la' halat apoi s-a tră trăieşte dintr-un singur
duc să cumpăr legume, îmi uitat la noi care ^şteptam In SA ÎNTIMPINE venit i salariu) solului. Mă
aruncă marfa pe cintar, nici spatele lui cu un aer grav. declar din toată inima de a­
nu am ajuns să văd bine cit Nu vă maî spunem prin ce DEZAPROBAREA cord cu lupta care văd că se
cintăreşle. rotunjeşte preţul oameni — otelari, funcţio­ titudine şi împotriva cetăţeni­ situaţie, penibilă am trecut a- duceMmpotriva bacşişului. Du­
dintr-un foc şi dacă nu-ti nari, pensionari, casnice. Din lor care, vrlnd să dea dovadă lunci. N-am mai îndrăznit sâ-i pă părerea mea, femeile — Conducătorii unor rut l
place îli mai răspunde : „Dacă discuţiile purtate s-a desprins de trai pe picior mare — ofe­ spunem . yînţăţoarei să ne dea GENERALA casnice sau chiar în serviciu
nu-ti convine, nu lua. E marfa o părere unanimă : cei care ră, uneori, bacşiş aproape şi nouă paniofii care se gă­ — au cel mai bine noţiunea
statului". Eu ciştig două mii trăiesc In huzur pe baza egal cu consumaţia făcută! seau în nu ştiu ce colţ al Cred că nu există cetăţean banului, a valorii pe care o
salariu, trăiesc bine şi cu bacşişului încasat In orice Bineînţeles că opinia ce s-a magazinului. Am lăsat-o pe ea care să nu fi observat In ulti­ reprezintă el pentru viata de
demnitate, dar lux nu fac, nu mod din salariile noastre să format In prezent împotriva să ne ofere ce crede de cu­ ma vreme cum unlî dintre cei ţoale zilele, Cu el ne îmbră­
acumulez prea repede miile fie condamnaţi printr-un text bacşişului trebuie să lovească viinţă. Nu ştiu. dar în mo­ ce lucrează In special In co­ căm copiii, ne cumpărăm lu­ unităţi îşi propun
de lei ca să fac In 3 ani ce de lege I fără cruţare şi în mentalita­ mentul clnd am părăsit maga­ merţ. î$i formaseră un obicei cruri In casă şi, drămuindu-l
altul abia face In zece. Şi de „Bacşişomanii nu au ce tea înapoiată a unor astfel de zinul am observat în privirea de a nu mai da restul. Unele bine. reuşim să punem şi de-o
aceea nu pol concepe nici să căuta in societatea noastră ! oameni". vlnzătoarei un fel de dojană. casieriţe, ospătari, vlnzători, parte ceva. De aceea, eu sus­
dau din proprie iniţiativă, nici — spunea pensionarul Carol De aceeaşi părere este şi De atunci am evitot să maî intenţionat, ca un drept legi­ ţin că bacşişul trebuie să fie
să mi se pretindă indirect. Pascu, din Teliucu Mic. Deşi frizerul Sandu Luverdo de la intru in magazinul acela". tim al lor, nu-ti mai Inapoiau considerat duşmanul nostru,
Orice serviciu e plătit prin copilul meu este angajat ca frizeria din centrul Hunedoa­ Au fost foarte mulţi cetă­ mărunţişul. Dacă îi aminteai al tuturor I Nu slnt de acord, măsuri pentru
însuşi tariful pe care-I per­ maistru principal la oţelărîn rei : „Chiar azi cetăţeanul ţenii care şl-au spus deschis de bani. ti se oferea pe loc o de pildă, ca o coafeză să pri­
cepe unitatea care-1 face. Aşa combinatului, iar nora. ca la­ 1. M. de la C.E.I.L. Deva, du­ părerea pe această temă, con- ploaie de injurii. Dar ce fo­ mească In plus de la fiecare
los că In vreme ce cetăţenii
clientă pe care o serveşte su­
ştiu oamenii şî aşa este. Slnt borantă la Uzina de prepara­ pă ce l-am servit mi-a întins damnîndu-1, deopotrivă. pe de bună credinţă tncearcâ să me substanţiale, Intre 5 şi 25
oameni pe care ciubucarul ii re din Teliuc — şi ca atare, ci li va lei ca bacşiş. Nu i-am cel care primesc şi pe cei ca­ scoată din mintea acestor ca­ lei. La fel şi cei care se ocu­
etichetează ca zgîrciţi, pe ca- locuind împreună, salariile primit I Astfel de gest, ca al re oferă bacşiş. In rlndurile tegorii de angajaţi că nu este pă cu transportul buteliilor de
re-î „ia în ochi". De ce? slnt îndestulătoare— nu con­ clientului In cauză, trebuie de mal sus am redat doar drept şi cinstit să le căpătu- aragaz la domiciliu. După cîte eradicarea bacşişului
— M-am dus să mă coafez cep să dau măcar un singur citeva din aceste declaraţii, îeşli din buzunarul alluîa, unii ştiu, o butelie de aragaz nu
— ne relatează E. G. (la ru­ bănuţ celor care mă servesc. condamnat cu toată forţa con­ cîteva opinii care înfierează le stimulează obiceiul. După costă mai mult de 15 lei, însă, > t
gămintea dinsei, păstrăm ano­ Ei slnt plătiţi pentru munca cepţiei noastre • despre via­ acest mod nesănătos de acu­ părerea mea, ar trebui să se pentru ea, aceşti salariaţi în­ Emil Abalaşiu, director adjunct ta T.A.P.L. Petro-
, nimatul). Vă rog să mă ere- ce o prestează. Cred că poale ţă I". mulare de venituri. emită o lege în care să se pe- casează 25 lei. De asemenea, şani :
\ *9 La intrarea In serviciu, tot personalul localului
va declara numerarul iar salariaţii din centrală vor
/ace peste zî sondaje asupra lor.
Bonurile de marcaj vor fi stampilate cu ştampila :
„Nu primim bacşiş I '.
CiTIVA DINTRE CEI U B ÎNTIND n le vom ufişu în unităţi.
O Am tipărit alişe cu conţinut ‘combativ pe caro
Costică Fotache, şeful
T.A.P.L. Hunedoara : serviciului * comercial din
^ Avem 86 de unităti de desfacere dintre care 5 la
FRIZERII SlNT GATA recunoască dar plnâ la urmă asemenea pretenţie! Adică, (noţiune de care nu s-a auzit tăţi In care se prepară ininu- i-a pretins — în adevăratul Teliuc, 5 la Ghelar, 8 la Călan, una In comuna Topli-
o face : „Dacă imi place cum la acest om s-a atrofiat şi aici!) şi să se renunţe la turi la grătar. Fiind o servire sens al cuvintului — ca bac­ ta, iar celelalte în municipiul Hunedoara. In aceste u-
PENTRU— „BON1* mă serveşte cineva, Ii dau acel simt ol răspunderii per­ bacşiş (noţiune care a deve­ mai operativă, lumea po­ şiş, cetăţeanului Damîan Bre- nităti lucrează 580 de salariaţi permanenţi şi 100 se­
bacşiş ! Este banul meu şi fac sonale, puţinul curaj necesar nit „specialitatea casei" poseşte cel maî adesea în ban, se datorau lipsei creio­ zonieri. Deşi se observă că numărul oamenilor din
In acţiumea noastră de de­ ce vreau cu el". Să ne oprim recunoaşterii unei fapte să- aici !). dreptul lor. Nu scapă, insă, nului ! La lei şi banii înca­ subordine este relativ mare, noi am luat măsura dez­
pistare a bacşişomanilor din puţin asupra acestei concep­ vlrşite în nici un caz de... bacşiso- saţi in plus de la pensionarul baterii concrete a acestui fenomen antisocial care este
Hunedoaifa, am fost însoţiţi ţii a unui mod de viaţă care La frizeria din gara C.F.R. o r u d a c a r e e r a s o r a mani I Ana Pălru, o gospo­ lancu Racoţ care spunea : bacşişul. Problema o fost analizată şî practica degra­
şi ajutaţi de ofiţerii Ion Pe- nu mai aparţine societăţii am întilnit o situaţie aparte, SOŢIEI FRATELUI SAU... dină, achită vlnzătoarei Ele­ „Am o pensie bună, nu mă dantă u bacşişului Înfierată In şedinţele grupelor sin­
trescu şi Anton Silaghi, de noastre noi Un număr re- sub toate aspectele. Ceferis­ na Brahunschi de la unita­ pot plînge. Ar fi mult mai dicale ce s-au desfăşurat recent. De asemenea, ea
la miliţia municipală. strîns dc oameni In conştiin­ tul Nicolae Zamfiroîu ne Sîntem în plata nr. 2 din tea nr. 69, suma pe care i-a bine. însă, dacă n-aş intîlnî constituie problema centrală a cursurilor de reciclare
Primul popas l-am făcut la ţa cărora s-n înrădăcinat aşa- mărluriseşte că a aşteptat Hunedoara. La chioşcul in- pretins-o aceasta: 9 lei. In mereu vlnzători. de tipul ce­ care au loc in prezent.
frizeria nr. 3 din complexul zisul drept de a încuraja să-i dea restul, dar, nu l-a tercoopcratist nr. 2, vinză- acest preţ însă. după cum a lei de aici, care îmi ccr pur •% S-au confecţionat şi distribuit in toate unităţile
„Dunărea". Am observat la toarea Zamfira Popcscu pro­ recunoscut şi vînzătoarea, şi simplu să împart pensia afişe cu următorul continui: „Nu primim bacşiş I".
această unitate un procedeu fită de numărul mure al gos­ fusese introdus şi preţul bac­ mea de invaliditate cu eî. Periodic vom analiza această problemă şl vom
de încasare a costului pres­ podinelor care îşi fac cum­ şişului — 0,70 lei I Ar trebui luate măsuri dras­ lua măsuri pînă la desfacerea conlractului de muncă
taţiei care seamănă cu o mi­ părăturile pentru iarnă şî La grătarul bufetului „Rus­ tice împotriva acestor bacşi- a l, salariaţilor vinovaţi.
nă întinsă de-a-ndoaselea (a trînteşte vinetele de la o ca" serveşte Valentina Ar- şoma ni I", Cornel Morarii, preşedintele cooperativei meşteşu­
cerşire!) după bacşiş. Chiar înălţime apreciabilă pe cin­ joca. In momentul clnd a­ găreşti „Prestarea", Hunedoara :
din momentul intrării tn fri­ tar. Ca să le facă mai... vine­ jungem noi acolo, vînzătoa­ BACŞIŞ „DE TREI BERI"
zerie, clienţii trebuie să spu­ le ! Dar nu se mulţumeşte cu rea se ceartă cu o femeie, + Am convocat toţi şefii de secţii — frizerie, coafu­
nă ce doresc, şî să achite la atît : primeşte şi bacşiş. Du­ spunlndu-i că „s-au termiat PENTRU... TREI BERI! ră. reparaţii televizoare şi radio, tîmplărie, tapiţerie,
casierie costul legat al pres­ pă cum „lasă" clientul I Unul cîrnăciorii, că ceî trei care reparaţii articole de uz casnic etc. — şj In prezenta
taţiei respective. (Acelaşi lu­ dintre cei aşa de darnici este mai există pe grătar slnt a- Pe autoarea acestui record unul delegat de la UCECOM am dezbătut problema
cru trebuie să-l facă şi fe­ Ioan Creţu. salariat la C.S.H. chitatil". In timp ce vorbea — nu este nici o exagerare luptei Împotriva bacşişului.
meile care merg la coafură, In loc de 10,65 lei, o dat 11 aşa, Valentina Arjoca trăgea din moment ce bacşişul este • Am confecţionat afişe şi le-am instalat In toate
aşezală la etajul aceleiaşi u- leî. Si aici, ca şi In alte cu coada ochiului la o banc­ egal cu preţul consumaţiei unităţile.
nitătil). Deci, despre vreo locuri, „boala" cumpărătoru­ notă de 100 lei, pe care o — am afla l-o In persoana os- ># Am făcut deja o verificare inopinată pe a-
..răzgindire" a cuiva, nu poa­ lui de a da bacşiş are o jus­ ţinea un cetăţean In mină. pata roi Paula Agachi, de la ccastă linie, dar nu am constatat nimic (I).
le fi nicidecum vorba. Cu tificare : „îmi e rudă! Eu Intr-adevăr, după cc femeia restaurantul „Metalul" din Ioan Bozdog, directorul O.C.L. Alimentara Hune­
alte cuvinte, clientul a fost n-am vrui să mai aştept res­ a plecat supărată, vînzătoa­ Hunedoara. Trei colegi de doara :
prins In „laţ" 1 După ce este tul... Ştiţi cum e cu rudele rea a luat surlzlnd banii serviciu — Gheorghe Darie, 4 In şedinţele grupelor sindicale s-a dezbătut amă­
servit, cetăţeanul are obliga­ astea, pe unde le inlflneşli. clientului respectiv. Pentru Dumitru Stoiencîu şi Vasile nunţit, cu exemple concrete, problem* bacşişului.
ţia de a lăsa bonul în... bu­ trebuie să le dai ceva 1". „Ce ce credeţi ca refuzase să Nedelcu — consumaseră ci­ •# In toate unităţile am pus afişe „Nu primim
zunarul meşterului I Să ve­ fel de rudă?" — Întrebăm servească o persoană care le o sticlă cu bere. fiecare. bacşiş t", şi In prezent se lucrează la confecţionarea
dem cum... noi. „Este sora soţiei frate­ stătea la rind înaintea celui I ii loc să le oprească 10,50 altora prin care consumatorii slnt rugaţi să scrie în
Observăm un linăr care dă lui meu.,.". „Chiar dacă aşa servit ? Pentru simplul mo­ Ici, ospătară le-a oprit 21 de condicile de sugestii orice aspect de primire sau pre-
bacşiş frizerului. întrebat de este, II putem acuza pe cum­ tiv că în preţul ce l-a înca­ ici. Dublu t „A vrut să pro­ tindere a bacşişului de care iau cunoştinţă.
— Pentru dum neavoastA avem o rice... şl glieaţA, şl A m ira l,
ce face acest lucru urit, ne politeţe. şl... părătorul respectiv de aplica­ sat, şi-a inclus fără „tea'mă" fite de neatenţia noastră ! — 0 Tot! lectorii care predau la cursurile de califi­
răspunde puţin încurcat ; rea unui sistem : acela de a bacşişul. O dovadă în plus spune sudorul Gheorghe Da­ care la locul de muncă insistă asupra înlăturării aces­
„Otlo este prietenul meu, îndemna, prin exemplul său că tertipul îi reuşise ,pe de­ rie". tui fenomen antisocial care pătează activitatea comer­
mai beau cu cl cîte-o bere „ciupeala", bacşişul — tre­ primit. Ne adresăm frizeri- personal, pe ceilalţi cumpă­ plin — în afara verificării In urma acestui fapt, am ţului.
cind sîntem liberi l“. „Cum buie să afle o dată pentru tei respective, şi, după ce rători să olere bacşiş. Ase­ făcute de noi asupra preţului întreprins noi o verificare In 22 septembrie a.c. va avea loc o adunare ge­
îl mai cheamă pe Otto?". totdeauna, că ei sînt autorii ne recomandăm, o rugăm să menea acte josnice (chiar si real — a fost şi aceea că ce­ asupra monetarului ospătarei nerală cu toţi lucrătorii In care se va analiza concret
Tinărul ridică umerii a lipsă morali ai actelor ilegale pe ne spună numele. Nu vrea intre rudenii de gradul IV tăţeanul Devan (altfel n-a respective şi am găsit un
de habar. Iî spunem noi că care le comit cei care pri­ în nici un chip că ni-1 spu­ inclusiv!), nu au ce căuta vrut să mai spună cum îl plus de 21,50 leî I Mai era atitudinea acestora fată de bacşiş.
frizerul pe care-1 numeşte mesc aceste oferte. Ei slnt nă dacă nu-i explicăm „mai In societatea noastră. Pentru cheamă!), afirma: „Eu sini încă mult timp pînă la ter­ ^ Vom urmări permanent această problemă prin
prieten (!) este Ioan Lungul, Instigatori, complici, chiar intli şi-nlîi de ce ne trebuie că ele viciază mediul social de undeva O discuţie controale inopinate in diferite unităţi.
responsabilul frizeriei. Iar coaulori si faptului de muii- nouă numele!“. „Am văzut sănătos în care vrem să maî concludentă, credem, ar minarea serviciului şi bacşi­
pe dumnealui, clientul, aflăm lare, putem spune, a .con­ cînd aţi primit bacşiş I" — trăim. Cit pentru vînzătoa- fi elucidat lucrurile şi în in­ şul ospătarei era destul de
că 11 cheamă Vasile Lung şi ştiinţei umane. Or, ce este spunem noi. Clnd aude asta, rea în cauză, responsabila teresul celor care aşteptau „rotund" I
lucrează In C.S.H. la contro­ mai grav decît aceea de a frizeri i a Elena Coti răsuflă Elena Lungulescu găseşte o Aceştia slnt citîva din cei
lul de calitate. îmbolnăvi sistematic, prin uşurată î „Ce-am primit, 50 altă „scuză: JLăsaţi-o că nu să fie serviţi acolo.
La aceeaşi unitate, cetă­ doze mici de atenţii, de mici de bani? Asta-i nimic!... Noi ştie să socotească, săraca!". Dacă V. Arjoca susţinea, In pe care i-am surprins In ziua Pagină realizată de :
ţeanul Gavrilă Antal — sala­ bacşişuri conştiinţa unui lucrăm „pe scaun"... Plătim privinţa bacşişului, „eu soco­ raidului întinzind mîna spre
riat tot Jq CS.H. — introduce om? Care este • rezultatul u- „scaunul" lunar şi realizările LA GRĂTARE S-AU... „ARS" tesc aşa cum vrea omul 1" — buzunarul nostru. Chiar şi
2 lei în buzunarul frizeriţei nci oslfel de faple ? Ială-l: le încasăm noi!'*. Chiar da­ CEI MAI MULŢI cei care întindeau ca să dea, ION CIOCLEI,
Alexandru Mărioara. Gavrilă frizerita Alexandru Mărioara, că lucrurile stau aşa şi pro­ Ia unitatea nr. 15, vînzătoa­
Anta) este foarte intrigai că întrebată de ce nu a respins cedeul seamănă cu un man­ CUMPĂRĂTORI! rea Maria Sîmboan susţinea tot acelaşi lucru îl făceau, NICOLAE PANAITESCU,
ÎI întrebăm asupra gestului bacşişul, a mintit că in ziua dat, credem, totuşi, că este sus şî tare că bacşişul pro­ indirect. Gestul lor însemna MARIN NEGOJTA
condamnabil pe care l-a fă­ respectivă nu a tuns decit necesar ca şî la această uni­ In piaţa nr. 2 din Hune­ vine din „mi-au furat creio­ o aluzie pentru noi, cei care
cut. La început nu vrea să copii, de la care nu are o tate să se elibereze bonuri doara există mal multe uni­ nul 1". Adică, cei 0,85 lei cil nu concepem să dăm. Caricaturi de V. MIHAILESCU