Page 6 - Drumul_socialismului_1971_09

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 179 • JOI 2 SEPTEMBRIE 1971

c u rie r • c u rie r ♦ c u rie r • c u rie r « c u rie r * c u rie r » c u rie r c u rie r « c u rie r

COLtCISTIU
Azi vă informăm despre: N O T E

M L C l l L O U S Ă
Aprovizionarea de toamna cu legume...
Epilog la o „poves­
In depozitele de legume şl fructe din Judeţ conti­
In gara Simeria, nod im­ plu de disciplină fi con­ Dar, lăcătuşul de revizie nuă să sosească Importante cantităţi de legume, în Colecistlta calculoasă, boala durerii, bolnavii mai pot pre­ te " cu bere
zenta greaţă la deşteptare, sa-
portant de cale ferată, se ştiinciozitate. Fiecare vagon Matei desfăşoară fi o sus­ vederea consumului zilnic şl a conservării pentru colelitlazică sau litiaza bilia­ livatie abundentă, repulsie fa­ răcită... la g ră ta r
compun fi descompun zilnic pe care-l primeşte pentru ţinută muncă obştească. Din iarnă la domiciliu. ră este o stare patologică ca­ tă de grăsimi, ouă, brînzelurl
sute de garnituri de trenuri a-l ataţa la o garnitură, anul 1956, este cooptat in racterizată prin prezenta de „La birtul „Zorile* din
Săptămtna aceasta au intrat şi vor mal Intra In
de marfă şt de călători A ­ este verificat cu muZtfi res- comitetul sindicatului de depozitele şl magazinele din Judeţ: 620 tone ceapă, calcul! în căile biliare intra fermentate, o stare de astenie Simeria — ne apunea un
ceasta este una dintre mun­ linie Simeria, iar de dfiua sau extrahepatlce. Există pur­ şi somnolentă, în special după consumator în urmă cu
450 tone cartofi, 400 tone tomate, 173 tone castraveţi.
cile importante pe care lă­ ani a fost ales ca preşedin­ 120 tone ardei gras, 95 tone vinete, 95 tone go- tători de calcull fără a suferi alimentaţie. Unii bolnavi mal cltva timp — gheaţa se to­
cătuşii de revizie de aici le te al comitetului sindicatu­ goşarl. 70 tone ardei Capia şl altele. de boală lltinzică. Se lntllneş- prezintă migrene, care nu ce­
dează la tratament, mlncărimi
execută cu multă conştiin­ Oamenii lui de secţie in staţia Sime- Centrele de legume şl fructe au luat măsuri de a te mai des la adulţi, între 30 peşte în Jgheab, Iar berea
ciozitate. Ei sint aceia care ria-triaj. Si pe acest tărim desface zilnic prin tonete în fata magazinelor, în ple­ şl 50 de ani. Cu toate aces­ de piele. se răceşte la grătar*. în­
au grijă de a compune gar­ isi îndeplineşte cu multă te, numai produsul cel mal căutat, la zl, în vederea tea, ea poate să apară atît la Durerea (radiază frecvent cerca el. desigur, şl o glu­
nituri de tren ce trebuie să de lingă noi conştiinciozitate sarcinile în­ evitării aglomerărilor. copii, cit şi Ia bătrînl, proba­ în umărul drept, rar la baza mă. dar ca să serveşti bău­
gllului şl în regiunea cefei. In
circule tn deplină siguranţă credinţate. Pentru exemplul bil vechi purtători de calculi, acest timp pot apare frisoane, tura caldă clnd ţl se dă
pe arterele de oţel ale ţării. de care dă dovadă in m un­ ...cu combustibil solid care au Început să sufere. Fe­ febră (39—39,5°) şi icter. tot ce trebuie ca s-o ser­
că s* viaţă, a fost dis­ meile se îmbolnăvesc mult mai veşti cum trebuie, asia nu-l
Unul dintre oamenii care des declt bărbaţii, datorită Diagnosticul bolii litiazice
de aproape 20 de ani prac­ ponsabilitate. Tuburile de tins cu ordine si medalii Depozitul de combustibil solid din Deva e apro­ modificărilor pe care le pro­ se stabileşte pe baza tablou­ de rtf.
tică această meserie, este şt aer, ţevile, saboţii, roţile, la­ ale R.S.R. Recent, i s-a ’a- vizionat cu toate sortimentele de combustibil cerute duc In organism diferitele e­ lui clinic şi a datelor de labo­ Tot astfel a reacţionat şl
comunistul Mihai Matei. teralele vagoanelor, cirlige- cordat si distincţia „Meritul de populaţie. El e In momentul de fată In măsură să tape ale vieţii genitale, In rator. Examenul radiologie pu- conducerea T.A.P.L. Deva.
Despre acest om, ceferiştii le de tracţiune slnt privite Ceferist", medalie pe care facă şi servirea la domiciliu, pe bază de comandă te­ etnd a cercetat sesizarea.
din gara Simeria au numai milimetru cu milimetru, lăcătuşul de revizie Mihai lefonică. Răspunsul sună astfel: „Am
vorbe frumoase. In îndelun­ pentru a nu prezenta vreo Matei o merită cu priso­ In aceeaşi conjunctură favorabilă aprovizionării de cercetat căzni. Sesizarea e
gatul timp de cind lucrează crăpătură sau defect. Nu o sinţă. Iarnă cu lemne şl cărbuni, se nllă şi celelalte depo­ Întemeiată. Vlnzătoarea E-
ca lăcătuş de revizie la tre­ dată Matei a scos din gar­ zite de combustibil din Judeţ. Sfatul medicului caterlna Adaml a (ost pe­
nurile de marfă, nu i s-a nitură cîte un vagon care IORDAN POPA nalizată cn 5 la sută din sa­
făcut nici măcar o mustra­ i s-a părut că nu corespun­ preşedintele comitetului 4 s fg u râ r/ pentru elevi lariu pentru că a avnt ghea­
re verbală. In timpul ser­ de pentru a 1i trimis la sindicatului de linie de la ţă şl n-a folosit-o la răcirea
viciului este mereu exem­ drum. Complexul C.F.R. Simeria O nouă formă de asigurare de accident şl viată a băuturilor".
înfiinţat de curînd Administraţia asigurărilor de stat, •peclal sarcinile multiple, pu- ne uneori în evidentă calcu-
în favoarea elevilor. erperalitatea, alăptarea, meno­ lii radioopacl. Sesizările se to t
Primele anuale de asigurare slnt de 12, 24 şt 36 pauza — etape care favori­ Boala are în general evolu­
lei pe an, de fiecare persoană asigurată, corespun- zează creşterea colesterolului ţie lungă, perioade de linişte contlrm ă. Măsurile
zind la o răspundere din partea A.D.A.S.-uiui de zece, — 6taza biliară şi procesele mai mult sau mai puţin pre­ le iau alfli?
CE E NOU ÎN VIAŢA fnfîlnire douăzeci şi treizeci de mii lei pentru accident şl cinci, Inflamatorii de la nivelul ve­ lungite, întretăiate de violenţa
zece sau cincisprezece mii lei pentru asigurări de
colicilor.
îşi ur­
Netratată,
ziculei biliare. Alimentaţia a-
sealzare despre
Ultima
lichide,
DUMNEAVOASTRĂ? viată. bundenlă, bogată în sedentară, mează evoluţia, compromite neregulile de la restauran­
ficatul, tulbură funcţia celor­
neregulată, Viata
La Iniţiativa comitetelor Com pensarea in bani care provoacă tulburări ale lalte organe vecine, se Insta­ tul din Gurabarza, al cărui
U.T.C. de la E.M. Lupenl şl metabolismului general şl sta­ lează perioada a treia, a com­ responsabil este Nlcolae PI
Răspunde tovarăşul VI OR EL CIOCAN, şeful pazei preparafle. recent, la Ieşi­ a concediului de odihnă ză în căile biliare stnt factori plicaţiilor. llpaş. ne-a Irlmls-o Victor
de vtnăfoare ş! pescuit sportiv, filiala Brad rea din schimbul I. peste favorizanţl în apariţia bolii li­ Tratamentul bolii litiazice Barand din Crlşctor. Am
80 de tineri s-au adunat in Compensarea în bani a concediului anuat de >o- tiazice. Prezenta calculllor pro­ este complex, adresîndu-se tu­ spus ultima tn speranţa că
In activitatea de creştere şi ocrotire a animalelor sala mare a exploatării la dihnă, este permisă numai: voacă leziuni ale veziculei, turor factorilor care contribu­ poşta care va sosi ptnă la
— Tn cazul în care contractul de muncă al anga­
sălbatice şi a peştilor, lucrez ca angajat de 7 ani. o entuziastă Intllnlre cu jatului a Încetat înainte ca el să-şi fi efectuat con­ coledocului şi ficatului, Iar ie la producerea bolii. Se apariţia acestor rtndurl nu
Am practicat Insă această muncă de clnd eram generalul maior In rezervă cediul ; dintre organele din vecinăta­ susţine că tratamentul conser­ va mal aduce altele. De
de-o şchjoapă. Spun aceasta, pentru că şi părinţii Suder Wlllam. Invitatul, — In cazul scoaterii sale din producţie pentru o te, în primul rînd suferă pan­ vator poate duce la vindecarea data aceasta sesizarea a
mei s-au ocupat tot cu vînăloarea. Vă mărturisesc că după ce a evocat vla|a perioadă mal mare de 12 luni j creasul. bolii, fapt greşit, din care re­ fost cercetată de Inspecţia
Îmi place mult această muncă. grea a oamenilor dinainte — în cazul chemării angajatului pentru îndepli­ Boala evoluează de obicei In zultă o serie de complicaţii comercială judeţeană şl
E neasemuit de frumoasă. Ne tntllnim rar cu ani­ de 1944. a tăcut o trecere nirea serviciului militar în termen, cu termen redus trei perioade : perioada dis- netratabile ulterior, care trans­ faptele relatate „se conlls
malele sălbatice. Ele Insă ne urmăresc, ne aşteaptă tn revistă a realizărilor şl sau ca elev în şcolile militare de ofiţeri de rezervă i peptlcă de Început, perioada formă bolnavul într-un sufe­ mă*. Se vlnd ctrnăclorl
ascunse după copaci, prin hăţişurile pădurii, să le du­ condiţiilor ce le stnt asigu­ — In cazul decesului angajatului, compensaţia în sindromului paroxistic sau a rind irecuperabil. Rezultatele fripţi la grătar. Cumpărăto
cem rotncare. rate tinerilor astăzi. La bani se va acorda membrilor săi de familie — soţ, colicii hepatice şl perioada obţinute prin tratament chi­ rul n-are posibilitatea sS ştte
O noutate In munca mea — care să poată răs­ sfîrşltul Inttlnlrll. tinerii copil, părinţi. complicaţiilor. La Început, tul­ rurgical slnt incomparabil mai cu ce e servit şl la ce preţ.
punde la întrebarea ce mi-a fost adresată — este şi-au exprimat dorinţa de burările dispeptice imită bo­ bune. Trebuie subliniat însă Sfnt afişate preturi pentru
bucuria că s-a redus tn proporţie de 96—97 Ia sulă a-l mal avea in mijlocul lor lile gastro-lntestinale, apar faptul că nu vom Începe nici­ 4 sortimente de ctrnatl. dar
braconajul. Mă bucură pentru că In vreme ce bra­ pe tovarăşul Suder. Drept dureri înainte de mlncare (foa­ odată terapia unei colelitiaze la vtnzare e un singur sor­
conajul a scăzut, vlnatul a sporit cu 10 la sulă fată mulţumire, tinerii l-au ole- me dureroasă), care dispar du­ prin tratament chirurgical de timent. Dar mal consem­
de anul 1968. La aceasta a contribuit hrana pe care .rlt un frumos buchet de pă ingerare de alimente. Dacă la prima manifestare a bolii. nează inspecţia comercială
le-am dat-o In anotimpul friguros animalelor, ocro­ bolnavul nu mănîncă, apare O Dar tratamentul medicamen­ şl altele, mal grave. Să le
tirea lor mai susţinută fată de răpitoare. gladlole şl tradiţionala lam­ stare de Indispoziţie, ameţeli, tos nu trebuie prelungit, fiind­
O altă' noutate de ordin personal este bucuria de pă minerească miniaturală. greţuri, chipr vărsături. Alte­ că nu mal pot fi rezolvate enumerăm sumar: de obli­
a mă şti tatăl a patru copii. Dintre urmaşii mei, me­ Inttlnlrea de Ia Lupenl ori, apare o Jenă dureroasă In nici chirurgical complicaţiile gativitatea afişării preţului
zina — care are aproape 4 ani — beneficiază de o •e înscrie printre acţiunile timpul sau Imediat după mln­ grave care apar. de vtnzare nu se ştie, pre­
alocaţie de stat suficientă pentru a-i putea îndeplini educative care se bucură care, o senzaţie de plenitudi­ paratele de bucătărie şl de
toate dorinţele de copil fericit. Pentru aceasta, tin să de o caldă primire In rin- ne, valuri de căldură. Mai des VIOREL NISTOR bufei se reduc la mlnuturl
mulţumesc din Inimă conducerii de partid şl de stat, dai tinerilor mineri. însă, acuzele apar la 3-4 ore medic speciolist chirurg Iar salatele sînt ceva necu­
personal tovarăşului Nlcolae Ceauşescu, pentru grija după-masă. Durerea fiind foar­ Spitalul unificat Deva noscut ; planul meniu nu e
ce o poartă generaţiei tinere. te puternică, trezeşte bolnavul respectat Iar notele de co­
V. COANDRAŞ după miezul nopţii. In afara (Va urma) mandă nu cuprind alimen­
tele de care e nevoie pen­
tru respectarea Iul. caietul
de sugestii şl reclamaţii —
Meziad - 3eiuş - Pietroasa -Padiş vi RAsmmmmmitEBm uitat în biroul responsabi­
mal ales reclamaţii — zace
lului. cu sesizări ncsotntlo-
nate din mal. Gravitatea lor
Gh. Pop, din Hunedoara, va trebui să-şi înainteze cere­
ne-a scris că dovedeşte o ve­ rea de pensionare ţintnd cont e dată de următorul exeVn-
Dacă la lumina lănipil de Cumpăriăţelului, înaltă, ma­ locuri minunate e greu de chime neîntrerupta In aceeaşi plu : la ora 20,15' responsa­
carbid am rămas înmărmu­ iestuoasă. Ne înconjoară un redat in cuvinte. Nu degeaba că dovedeşte o vechime în bilul reluză să mal ser­
riţi de minunăţia delicată si peisaj discrepant la început, propunerea marelui nostru unitate de 3 ani, în subteran. clmpul muncii de 30 de ani vească bere la halbă pen­
grandioasă din acele catedra­ în care privirea sare de la biolog, Emil Racoviţă, se va „Aş vrea să ştiu dacă am sau din care 26 în grupa Intlî de tru că... „nu vrea «I să mai
le suprapuse, de piatră albă stinci abrupte, la pajişti line împlini tn curînd: aceste nu dreptul la spor da vechi­ muncă. desfunde un butoi*. Ca pe
de calcar, din adlncurile Me- Si odihnitoare, lntilnim căru­ locuri vor fi cuprinse intr-un me neîntreruptă?" — ne în­ Lulnd în consideraţie date­ moşia Iul ; şl multe altele
ziadului, drumul spre Padis, ţe ce coboară din munte, de parc — rezervaţie naţională. treabă cititorul. Da, aveţi le comunicate de cititor, ar re­ care ar ocupa aici un spa­
dar mai ales împrejurimile Ia st ine. Cu rucsacul in spate şt fn dreptul la un spor de 3 la su­ zulta că dumnealui se poate ţiu mare.
sale, te transpun într-o lume pantaloni scurţi, pe potecile tă. pensiona la data cînd va îm­
montană de basm, prin bogă­ bine marcate, recomandăm plini vîrsto de 50 de ani. Am primit multe răspun­
ţia unică de forme şi culori următoarele trasee : NIc. Stroîe, din Deva, ne suri de la O.C.L. comerţ
ale peisajului ce ţi se oferă. Invitaţie spre inima O Adăpostul Padis — Ce­ spune că în cartea dumnealui Iile Budlu. din Hunedoara, mixt Brad la sesizări refe­
...Plecăm din Meziad si, du­ tăţile Ponorului (dolina I, II de muncă este făcută menţiu­ ne spune că s-a angajat în ritoare la activitatea aces­
pă 21 kilometri, pe acelaşi Apusenilor— III Si Ilt) — Valea Galbenei (pri­ nea transferat (12 februarie producţie de circa 6 luni. In tui restaurant şt a respon
drum ce l-am mai parcurs o ma parte, de la Izbuc la pri­ 1966) fără să se spună cum sabllului său. Toate se con
dală, ajungem la fîeiuş. Stră­ mele cascade, şf apoi reve­ anume s-a făcut acesta. „Am timp ce venea spre casă de Ia Urmă. Şl toate erau Insoli­
batem fn continuare, în di­ nind pe creastă, la cele două sau nu dreptul la spor de con­ serviciu a fost lovit de o te de măsuri călduţe. In­
recţia oraşului Dr. Petru Gro- Am intrat în zona alpină. nBelvederi") — Poiana Flori­ tinuitate ?" — doreşte să afle motocicleta care l-a fracturat tr-o convorbire cu noi, to­
za, încă 10 km pe fiţia de as­ După clfioa kilometri, am a­ lor — Focul Viu (e bine dacă cititorul. Deşi despre acest o mînă. „Core va fi valoarea varăşul director Vaslle Ti-
falt ; trecem prin comuna juns la Padis. Cabana . Po­ avem o fanternd) — Grajduri lucru am mai inserat în coloa­ leanu se arăta de-a dreptul
Drăgănesti, după care, pe un diş" e de fapt alcătuită din — Adăpostul Padis. Durata nele ziarului, vă informăm că ajutorului material pe timpul revoltat de activitatea res­
drum de ţară, larg şt btne ta- trei căsuţe cochete. Se poate — 11 ore. Turiştii mai puţin transferurile efectuate Înainte cît slnt în incapacitate tempo­ ponsabilului FIMpaş. Cînd
sat, o cotim la stingă spre co­ obţine găzduire fn grup sau tn experimentaţi vor parcurge de 1 Ianuarie 1967, pentru ca­ rară de muncă 7" — ne în­ t-am căutat noi într-o zl la
muna Pietroasa. camere de 4-5 paturi. traseul de mai sus in două re în carnetul de muncă nu local, în timpul programu­
...La Padiş ne aflăm In zile, vizitlnd fn prima Cetă­ treabă cititorul. Răspuns : Ci­ lui de lucru, l-am găsit pe
Ieşim din Pietroasa, pe Va­ se specifică în mod expres că
lea Crisului Pietros. Simţim centrul unei bogăţii turistice ţile Ponorului, iar in a doua. O nouă promojie de conducători auto slnt făcute la cerere, se con­ titorul va beneficie — în ca­ responsabil la casa proprie,
răcoarea muntelui. Pină la unice. Aici găsim remarcabi­ Valea Galbenei şi Gheţarul sideră sub raportul stabiliză­ zul că face dovada că a fost aflată în construcţie. între­
Padis, mai avem puţin : 25 le splendori carstice ale ţării, Focul Viu. rii vechimii neîntrerupte în a­ accidentat în timp ce se în­ băm conducerea O.C.L.
de kilometri din comuna Pie­ de la grandioasele Si atracti­ O Adăpostul Padis — Ce­ Recent, de Ia şcoala de de elevi se pregătesc pen­ ceeaşi unitate, ca fiind efec­ mixt Brad. dacă toate sesi­
troasa, pe care li facem, în­ vele cetăţi ale Ponorului şi tăţile Rădesei (o peşteră des­ şoferi profesionişti din co­ tru a deveni şl ei conducă­ tuate In interesul serviciului. torcea de la serviciu — de zările se conlirmă. dacă în­
să, abia într-o oră. Pină la Rădesei, la văile adinei si mi­ chisă la capete, cu mici feres­ muna lila au plecat spre tori auto. O noutate în pre­ un ajutor de 85 la sută din suţi conducătorul unităţii e
locul numit „intre ape", unde nunate ale Someşului cald si tre naturale, străbătută de autobazele subordonate în­ gătirea acestei noi serii es­ Ion Pascu, din Hunedoara, salariul tarifar de încodrare. convins de „calităţile" res-
un rlu) — Circuitul Someşu­
Crisul Pietros primeşte din ale Galbenei. Aici se află si treprinderii de transporturi te că practica de conduce­ ne roagă să-l informăm dacă P9nsabiltt1til. măsurile de
stingă apa Galbenei (cea care gheţarul Focul Viu, al doilea lui Cald — Adăpostul Padis. auto Deva 275 de noi con­ re a camioanelor o vor face ponte beneficia de vreun a­ I. P. Deva. Vă sfătuim să rigoare, cele care se cer
isi are obirsia în crestele Ce­ ca mărime după cel de la Durata: 6 ore, dintre care 4 ducători auto profesionişti. cu remorci uşoare şl pe timp treceţi pe la redacţie. cu insistentă, cine să le la,
ore circuitul.
tăţilor Ponorului), drumul fo­ Scărişoara. Găsim aici doline, Datorită bunel pregătiri prac­ de noapte, pentru a-l de­ jutor pentru a-şi pune o pro­ alţii ?
restier urcă lin. De aici, mai avene, ponoare, izbucuri, chei O Adăpostul Padis — Bi­ tice şi teoretice. 94 la sută prinde repede cu traficul de teză dentară, avînd In vede­ N. PANA1TESCU
continuăm încă „o bucată" Si peşteri, decorul odihnitor serica Moţului — Adăpostul din cel care au urmat cursu­ circulaţie care astăzi se des­ re că are un salariu de 1 175
pe malul sting al Crisului al păşunilor domoale, ori al Padis. Durata 2 ore dus-in- rile au susţinut cu bine făşoară tot mal Intens pe ar­
Pietros (pină la asa-numitul poienilor (cum e uesfita po­ tors. Se cuprinde cu privirea examenele fn la|a serviciu­ terele de beton ale ţării. de lei. Da, aveţi dreptul la
canton Buh) si ajungem la iană a Florilor), care alter­ intreg ansamblul împrejuri­ lui de circulaţie al miliţiei reducerea a 60 la sută din
serpentine. începe urcuşul nează cu desişul pădurilor de milor, iar spre seară, se poate Hunedoara. N1COLAE FLOREA costul protezei. DE ICI, DE COLO
admira apusul soarelui.
molid căţărate nu o dată pe
spre înălţimile alpine ale Po­ pereţii verticali de calcar. La ora actuală, alţi 300 directorul Şcolii do şoferi
profesionişti llia
Pe­
I. Isac, din municipiul
dişului. In zare — culmea Farmecul tuturor acestor ION MARGINEANU troşani, ar vrea să ştie cînd
Mielul care suge sit de cuviinţă să aprobe e-
I la douâ ol lecluarea dc transporturi
După absolvirea şcolii Maria Holda, revizor de pentru persoane particulare.
profesionale, trecînd de la niac „Vrancea" deşi ospăta­ gestiune la unitatea Deva a Se vindeau deşeuri pe caro
ră susţinea că nu are decît
situaţia de elev la cea de lu­ a m \M A ABSOIVENMOI ŞCOLII coniacuri la preturi mai Întreprinderii Centrala pen­ le transporta la domiciliu toi
crător, tlnărul din comerţ mari. tru valorificarea ambalaje­ I.C.V.A., cu mijloace auto
trebuie să evolueze, trans- lor, verifica din punct de din parcul propriu. Unii plă­
punind In practică volumul ★ vedere contabil depozitul de teau costul transporturilor
de cunoştinţe acumulate in la Hunedoara. Pentru depla­ alţii nu. Şi asta ani la rlnd.
Am reţinut din
discuţiile
(impui studiului. Cum se SE DESÂViRSESIE IN MAGAZIN. DAR CUM? purtate ia locul lor de mun­ sarea făcută I se puteau de­ întrebată de ce nu era obli­
realizează acest proces, cît că cu mai mulţi lucrători ti­ conta. după lege şi In func­ gată toată lumea la plata'
ctstlgă tînărul şi cît comer­ > > ţie de situaţie, cheltuieli de transporturilor, aşa cum „su­
ţul din acest proces evolu­ — Dintre calităţile de ca­ merţ- Adevărul e că abia tn neri din comerţ doar pe a- transport, de cazare şi diur­ nă" dispoziţia centralei, con­
restul. Nu spunem că Anei
tiv (dacă e evolutiv!) — ne re are nevoie lucrătorul din magazin, în confruntare cu şi în nici un caz nu Ia noi Vlaicu îl e propriu acest cetea care îi desemnau pe nă... dacă stătea în Hune­ ducerea unităţii a răspuns:
în magazin.
purtătorii
unor
concepţii
preocupă în rîndurile de fa­ comerţ — cinste, corectitu­ cumpărătorul, te verifici dacă Un răspuns care dovedeş­ mod de a eticheta consuma­ semnificative. Un lucru e doara pe timpul deplasării. „Plătea cine voia". Adică
tă. dine, amabilitate, operativi­ eşti aşa cum cer regulile de te o educaţie sănătoasă obţi­ torii — restaurantul In care clar: Ieşit de pe băncile Dlnsa s-a gtndit că n-ar li cine voia să sa ştie În lega­
Dar să vedem Intre ce li­ tate si respect fată de cum­ comerţ sau mai ai de învă­ nută prin contactul cu mun­ rău dacă, printr-un mic ar­ litate. Prejudiciul produs pe
mite Îşi concep profesia părător — cred că nu-mi ţat. La noi responsabilul de lucrează se bucură de un şcolii profesionale comercia­ tificiu, ar face şl naveta si această cale se ridică la cir­
clţiva dintre aceşti tineri. lipseşte nici una — se auto­ ca, cu colectivul. E o con- nume bun — dar am văzut le, tlnărul lucrător evoluea­ ar încasa şl „spezele" com­ ca 15 000 Lei. Pe acesta îl
ză. Dar cum evoluează ? De­
adesea grimase de nemulţu­
Ileana Olar a terminat de caracterizează Eva Hubert. mire pe feţele unor ospătari pinde In cea mai mare mă­ plete de deplasare. A procu­ vor plăti toti cel vinovaţi.
curînd şcoala profesională Numai că realitatea con­ la gestul unor consumatori sură de colectivul In care rat o adeverinţă că e sala­ Fără aprobarea conducerii.
şi lucrează la magazinul de trazice autoaprecierea tine­ A N C H E T Ă de a cere restul pînă la ul­ intră, de responsabilul de u- riata depozitului din Hune­
mercerie-galanterle din Pe­ rel lucrâtoore. Aflăm că ne­ timul bănuţ si nu facem de­ nilate care-i îndrumă paşii. doara, a obtinut astfel abo­ De l a una la a lia
troşani. mulţumirea cetăţeanului din clt să semnalăm periculozi­ Şi astfel ttnărut poate deveni nament săptămlnal şl, după
— In şcoală ni s-a vorbit sesizarea amintită e pusă In tatea unui mod de a glndi. serviciu, venea acasă. La Tănase Andricău, din co­
despre cinste şi corectitudi­ directă legătură cu compor­ unitate nfe ajută mult ca să ceptie care se verifică prin format In trecerea prin mai un stilat In meseria lui, un expirarea delegaţiei de con­ muna Vata de dos, a intrai
loial In raporturile cu toti
ne, despre modul de a privi tarea ei şi a colegei sale ne formăm deprinderi concre­ volumul de vlnzări din ma­ multe unităti de alimentaţie cumpărătorii, sau un abu­ trol şi-a întocmit decontul In ziua de 25 august a.c., cu
pe cumpărători ca pe nişte Mioara Popescu. Ba mai te şi o educaţie profesională gazin, prin salariile bune publică. ziv. Nu Intlmplător Eva Hu­ şi a „strecurat" In el diurna şareta exact în fata maşinii
oameni cu drepturi egale mult, intrarea mai multor completă. realizate de lucrători, prin bert de la magazinul 5 con­ şi cheltuielile de cazare. Serviciului de circulaţie ce
cînd s-au prezentat în faţa cumpărători In magazin n-a Tot In acest magazin lu­ absenta nemulţumirilor cum­ Victoria Mihai lucrează fecţii nu se sinchiseşte cînd Prejudiciu pentru unitate — patrula în zona localităţii
standului sau tejghelei. Am deranjat-o minute In şir de crează şi Măria Hărtegan. Ea părătorilor. abia de o lună la restauran­ intră cumpărătorii In maga­ 1 500 lei. Nu cunoştea re- Tîmava de Criş. In loc ca el
înţeles, începlndu-ml profe­ la discuţia cu o prietenă. are o vechime de 3 ani In Ana Vlaicu e ospătară In tul „Corvlnul" din Hune­ zin pentru că aici prima no­ vizoarea legea sau a vrut să să-şl ceară scuzele cuvenite
sia, că pentru a ajunge să Vorbe, vorbe frumoase, dar comerţ. braseria Gambrinus din Hu­ doara. tă pe care o remarci la cele fie miel care suge la două pentru o astfel de intrare în
poli trata egal pe toţi cum­ cu ce fapte le acoperim ? — Ieşind din şcoală ştiam nedoara. — Am observat că In u­ mai multe lucrătoare, e ră­ oi? şoseaua naţională, a începui
părătorii, trebuie să-mi educ La magazinul alimentar nr. ce-1 munca dar nu-i cunoş­ — Consumatorii slnt de nitatea aceasta corectitudi­ ceala. Aşadar. colectivul să ameninţe organul de mi­
mai Inlîî răbdarea. E lucrul 77 din Lupeni, magazin al team valoarea exactă. Ideea mal multe feluri. Unii sînl nea In servire Ii caracteri­ magazinului, responsabilul Pldtea cine voia. liţie aflat în exerciţiul func­
despre care mi-au vorbit cărui personal se bucura, corectă despre ea ml-am for­ nehotărlti, alţii pretenţioşi, zează pe aproape toti lucră­ lui are o mare răspundere Acum plAtesc lofl ţiunii. A refuzat să prezin­
mai întli lucrătorii mai ştiam noi, de reiuimele de mat-o în magazin clnd am alţii zgfrciţi. Ne purtăm cu torii. Nu acelaşi lucru l-am fn modul de a privi pe tînă­ Şi încă una lot de la a- te şi buletinul de identitate.
vechi din magazin, şi m-om buni gospodari, comercianţi văzut că între volumul de fiecare după cum le e firea. putut tnvăta in cursul prac­ rul absolvent de şcoală co­ mlntita unitate, căci un rău Şi uite aşa, de la neasigura-
convins că au dreptate. corecţi şi gazde îndatoritoa­ muncă pe care o depun toţi Puteam să trecem uşor pe­ ticii pe care am făcut-o. mercială. vădindu-se conclu­ nu vine niciodată singur. rea şi nesemnalizarea sensu­
Dintr-o sesizare, allăm de­ re, l-am intllnit pe Nicolae lucrătorii din magazin şi re­ ste faptul că tînăro lucrătoa­ parţial, la restaurantul Mi­ dent că educaţia profesiona­ Cum-necum, la mijloacele de lui de mers — abateri do
spre carenţe în servire la Ruja. tribuirea ei este o legătură re a observat o categorie de nerul din Petroşani. Acolo o lă ulterioară a acestuia e o­ transport auto ale 'unităţii la legea de cîrculoţîe — con­
magazinul nr. 5, confecţii. — Eu am făcut o parte directă. consumatori pe care i-a eti­ lucrătoare mai veche a re­ glinda educaţiei membrilor se realizau economii de car­ ducătorul şaretei va plăti o
Aici lucrează două tinere, din practică chiar In acest — Dar nu se poate trăi şi chetat ca zglrcili. Numai că fuzat categoric să mai lu­ colectivului sau coleclivelor buranţi şi lu b r if ia n tC o n - omendă de ) 000 lei, in care
toi absolvente ale scolii magazin. Am Invâlnt multe fără muncă ? — riscăm noi fn această categorie sînl în­ creze cu mine pentru că prin rare a trecut. ducereo unităţii — director se include desigur si reluzul
profesionale, Eva Hubcrt şi in şcoală despre cum tre­ o Întrebare. grămădiţi de cele mai multe i-am spus unul consumator Mircea Mninardîs şi contabil de a prezenta buletinul de
Mioara Popescu. buie să fie lucrătorul din co­ — Probabil, dar nu la noi ori cei care-şi numără bine că poale fi servil şi cu co­ ION CIOCIE1 şei Botis Stankov — au gă­ identitate.