Page 60 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 60
4
DRUMUL SOCIALISMULUI* Nr. 5192 • VINERI 17 SEPTEMBRIE 1971
Cuvmtarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
internaţionale, de solidaritate partidele comuniste, pe baza ciproc, ale renunţării Ia folo de întregul popor, demon prohlemele pe care le pune
totodată, de a încheierea lucrărilor Conferinţei
cu oamenii muncii, cu revo marxism-leninismului, a res sirea forţei sau la ameninţa dezvoltarea societăţii noastre
:1I strează justeţea lor, dovedeş
luţionarii din alto state. în pectării dreptului fiecărui rea cu forţa în relaţiile din te că ele corespund unei ne socialiste şi,
seamnă «* slăbi şi lupta din partid de a-şi elabora de sine tre state; înţelegem înfăptu cesităţi obiective a dezvoltă participa activ la viata inter
propria tară. lată de ce par stătător linia politică, con irea In lume a unor relaţii rii activităţii polilico-ideolo- naţională, la soluţionarea pro
revoluţionare — şi noi şlîm tidul nostru a văzul întot tribuim la unitatea si dez blemelor ce se ridică pe plan
că transformările revoluţiona deauna între sarcinile naţio voltarea mişcării ptogresiste noi care să garanteze fiecă gice din România. Dacă m-aş mondial. Numai actiontnd în internaţionale asupra folosirii
re nu se încheie niciodată, fă nale şi internaţionale o sirin- şi revoluţionare* (Aplauze rui stat — fie el mare sau referi la ceea ce s-a arătat felul acesta noi vom putea să
dezvoltarea revoluţionară a să unitate dialectică si a ac mic — posibilitatea deplină în adunările muncitorilor, ţă asigurăm dezvoltarea cu suc • • . • « •
lumii va merge înainte spre ţionat în ambele direcţii, fâ- puternice). de a se dezvolta corespunză ranilor, intelectualilor, ale ces a societăţii noaslre. în
noi culmi de progres $i civi Internaţionalismul nostru tor voinţei poporului respec activului de partid, dacă m-aş făptuirea cu succes a progra energiei atomice in scopuri
lizaţie. (Aplauze îndelungate). < Indu-şi datoria alit fală de se manifestă concret si în so tiv. (Aplauze prelungite). referi Io ceea ce se scrie în mii
poporul român, cît şi de for le şi miile de scrisori pe care mului elaborat de Congresul
Noi ştim <8 avem datoria ţele revoluţionare internaţio lidaritatea si sprijinul pe ca In acest spirit acţionează al X-)ea al partidului. Ceea ce
de comunişti in primul rind nale. (Aplauze puternice, pre re partidul şi poporul nostru în viola internaţională parti le-am primit, apoi ar trebui am făcut pînă acum, felul în
de a ne preocupa de dezvolta lungite). ii acordă popoarelor vietna dul si guvernul României so să spun că nu numai că c- car* acţionează partidul nos
rea naţiunii noaslre socialiste, Vorbind de internaţionalis mez. cambodgian şj laoţian cialiste ; în acest spirit vom xistă o aprobare unanimă a tru, guvernul, Comitetul Cen paşnice
pentru înfăptuirea cu succes a mul proletar şi de îndeplini în lupta împotriva imperialis continua să acţionăm şl In acestor măsuri, dar şi că se tral al partidului reprezintă o
programului elaborat de Con mului, pentru a se asigura viitor, considerlnd că tn fe exprimă holirirea nestrămuta dovadă că conducerea partidu
gresul nt X-lea privind edifi rea îndatoririlor noastre in plecarea trupelor americane lul acesta ne facem datoria tă a tuturor oamenilor mun lui şi stalului se preocupă de GENEVA 16. — Trimisul grame naţionale pe termen
carea societăţii socialiste mul ternaţionale, trebuie să ne re din această zonă. penlru ca fală de poporul nostru, cît si cii de a acţiona în aşa fel In a uni eforturile întregului po special Agerpres, Corneliu lung pentru dezvoltarea cer
tilateral dezvollatc în România ferim nu la lozinci, ci la fap popoarele din tndochinn să fată de cauza socialismului, a cit să se asigure ridicarea la por pentru soluţionarea tutu Vlad. transmite: La Palatul cetărilor şi tehnologiei nucle
si crearea condiţiilor pentru a te concrete. Istoria partidu fie stăpîne la ele acasă ! A colaborării $i păcii în întrea un nivel superior a conştiin ror acestor probleme cores Naţiunilor din Geneva s-au are. El a amintit că In cadrul
trece la construirea comunis lui nostru este plină tocmai cesta este internaţionalism! ga lume. (Aplauze puternice, ţei socialiste, de a face din punzător atit intereselor pa încheiat joi după-amiază lu lucrărilor s-a exprimat ideea
mului In patria noastră. Ştim de fapte concrete do interna (Aplauze prelungite, ova|li). prelungite). poporul nostru — constructor triei noastre, cît si cauzei so crările celei de-a patra Con necesităţii de a se extinde co
că, realizînd aceste sarcini, ţionalism proletar. începind Internaţionalismul nostru al orlnduiriî noi — un popor cialismului In întreaga lume. ferinţe internaţionale asupra operarea internaţională în do*
noi ne îndeplinim îndatoririle încă cu participarea la Comu prolclai se manifestă in spri Acesla a fost, tovarăşi, şi (Aplauze puternice, prelungi folosirii energiei atomice în meniul folosirii paşnice a e
noaslre de revoluţionari, de na din Paris — cn să nu mă spiritul in care au fost abor cult. civilizat, cu o conştiin te).
10
comunişti — şi vom face to refer la evenimente mai Înde jinirea oclivă a luptei de e- date problemele dezvoltării e- ţă înaintată, socialistă şi co Doresc să exprim convinqe- scopuri paşnice. Timp de de nergiei atomice fapt menit să
zile, aproximativ 4 000
aducă o contribuţie pozitivă
Ubcrare naţională a popoare
tul pentru a realiza cu succes părtate —, la revoluţia din duca(iei socialiste a oameni munistă. (Aplauze puternice. rea că organizaţia de partid participanţi — delegaţi şi la cauza micşorării tensiunii
acest program. (Aplauze pu Rusia, la luptele din Spa lor care mai gem sub domi lor muncii din tara noastră Îndelungate). din judeţul Mehedinţi, toii oa
naţie străină. în solidorilnlea
ternice. îndelungate). nia, In bătăliile împotriva cu ţările care au scuturat ju Am considerat că este nece Trebuie să recunosc că In menii muncii vor acţiona ast observatori — din 79 de ţări internaţionale şi a întăririi pă
cii în lume. Totodată, el s-a
ale lumii au efectuat, în ca
Dar, in acelaşi timp, răs- fascismului, cu solidaritatea sar ca, o dală cu preocupa cadrul acestor adunări şi In fel incit să asigure rezolvarea drul a 10 şedinţe generale şi
referii la necesitatea continu
pun/.înd acestei îndatoriri na manifestată an de an, zi de gul colonial şi luptă pentru rea pentru creşterea rapidă a cuprinsul unor scrisori au fost în cil mai bune conditîuni a a numeroase şedinţe tehnice, ării eforturilor pentru frîna-
dezvoltarea lor independentă,
ţionale. noi răspundem tot zi. — aş putea spune — în pentru a fi stăpîne pe bogă forţelor de producţie, a socie exprimate si unele critici. A- problemelor multiple ce stau o cuprinzătoare trecere în re rea cursei înarmărilor nuclea
odată şi îndatoririlor noaslre perioada construcţiei socialis ţiile naţionale şi a le folosi tăţii noastre, să acordăm o cesle critici s-au referit la tn fata lor, în aşa fel ca si vistă a progreselor înregistra re.
internaţionale, pentru că suc te de către partidul şi poporul în interesul făuririi bunăstă atenţie mai marc decît pînă faptul că am tolerat prea mult dumneavoastră, comuniştii, oa te in toate ramurile folosirii
cesele României în construc nostru, cu toate forţele care rii şi fericirii propriilor po- acum problemelor dezvoltării unele manifestări negative. menii muncii din acest in scopuri paşnice a energiei In cadrul aceleiaşi şedinţe
ţia socialistă slnt succese ale luptă împotriva imperialismu poore. In acoas’a constă in conştiinţei socialiste, ale aşe S-a exprimat dorinţa ca tot judeţ, să vă puteli pre atomice In perioada ce a ur au luat, de asemenea, cuvin-
tuturor ţărilor care constru lui, pentru independentă na zării relaţiilor sociale dintre ceea ce. s-a stabilit în acest zenta la stirşiluî aces tul Guy Gresford, reprezen
ţională, pentru dreptul de a ternaţionalismul partidului si oameni pe principiile ferme sens de Comitetul Executiv să tui cincinal r.u rezultate bu mat celei de-a treia conferin tantul special al secretarului
iesc socialismul, ale întregii poporului nostru. (Ovaţii pu ale echităţii si eticii comu ţe, desfăşurată în 1964. Reuni general al O.N.U., şi dr. Sig-
mişcări revoluţionare; asa fi stâpîne la ele ocaso. (A ternice, urale). Clnd vorbim niste. Este, deci, necesar să fie tradus în violă. Eu con ne în toate sectoarele de acti unea a prilejuit. în acelaşi vard Eklund. directorul gene
cum succesele fiecărei ţări plauze puternice). de lupta împotriva imperia acţionăm cu mai multă fer sider juste aceste critici ; tre vitate şi să raportaţi astfel limp, examinarea problemelor ral al Agenţiei internaţionale
socialiste constituie şî succe In internaţionalismul prole lismului noi înţelegem şi so mitate pentru combaterea di buie să ne facem autocritica pai lidului, In fata întregului legate de atingerea unui nivel pentru energia atomică. In
se ale României, ale luturor tar intră solidaritatea cu toa lidaritatea cu Vietnamul, cu feritelor influenţe rămase în că nu om fost destul de fermi popor, că, alături de ceî ce superior în cooperarea inter scurtele alocuţiuni rostite, ei
forţelor revoluţionare. (A te ţările socialiste, lupta pen conştiinţa oamenilor de la în acest domeniu at activită muncesc din România, v-ali n- naţională plivind aplicaţiile
plauze puternice). întotdeauna tru unitatea lor, penlru depă ţoale popoarele care luptă ţii polilico-ideoloqîcc. Vreau dus contribuţia de preţ la in- paşnice ale energiei atomice. şi-au exprimat satisfacţia pen
şirea divergentelor. Partidul pentru dreptul de a fi stăpî vechea societate. Este deci faptuiiea programului de în tru faptul că problemele ţă
partidul nostru a văzut între nostru a acţionat şi va acţio ne la ele acasă ; Înţelegem şi necesar să nu ne mai închi să asigur pe tovarăşii care au florire a pnlrîci socialiste. (A fn cadrul şedinţei de închi rilor în curs de dezvoltare
îndatoririle naţionale şi in na şî In viitor cu toată fer lupta pentru înfăptuirea unui năm in mod fatalist in fata exprimat aceste critici că plauze puternice, ovaţii* ura- dere a lucrărilor conferinţei, s-au aflat, la rlndul lor, în a-
ternaţionale o strlnsă unita mitatea penlru depăşirea di climat de încredere şi cola tezei că conştiinţa rămine în vom ţine seama de ele sl Ic). acad. NN. Bogoliubov. mem tcnlia participanţilor la lu
te dialectică. El a pornit în vergentelor existente între ţă borare strlnsă între ţările din urma dezvoltării bazei mate vom acţiona astlcl ca in ac Sînt convins că toii comu bru ol piezidiului Academiei crări, In conformitate cu re
totdeauna de la faptul că nu rile socialiste, pentru unita Balcani, care să facă ca aceas riale, ci să înţelegem că dez- tivitatea noastră polîtieo-idc- niştii, toti oamenii muncii din de Ştiinle o UR.SS. a pre comandările făcute în acest
se poate neglija construcţia te şî colaborare înlre ele, pe tă zonă să devină un lactor vollînd baza materială avem ologică de educare n oame municipiul Turnu Severin şi zentat un raport de sinteză a sens conferinţei de către se
socialistă sau soluţionarea baza principiilor marxism-le- de pace în Europa si să per posibilitatea — si trebuie sa nilor muncii, de formare >i din judelui Mehedinţi vor ac activităţilor conferinţei Cea cretarul ueneral al Organiza
problemelor naţionale şi să ninismului şi internaţionalis mită fiecărei ţări balcanice facem — ca conştiinţa să se conştiinţei socialiste să stră ţiona in accsl spirit, si doresc de-a patru conferinţă de la ţiei Noţiunilor Unite, U Thant.
spui că eşti internaţionalist, mului proletar, a deplinei c- să-şi consacre forţele progre ridice la nivelul bazei mate bată ta un fir roşu principii să vă urez luturor succese Geneva, a declarat savantul Participantă la marea reu
pentru că a proceda aşa nu galilăji înlre toate naţiunile sului si bunăstării poporului riale, şl chiar să devină ea le noastre comuniste despre lot mai mari în Întreaga acti sovietic, a învederat că apli niune internaţională de le
răspunzi nici fată de clasa socialiste. (Aplau/.e prelungi său. (Aplauze prelungite, u- însăşi o forţă materială mo viată sl despre lume. (Aplau vitate, multă sănălate şi feri carea în practică a energiei Geneva. România şi-a adus o
muncitoare din propria tară te, ovaţii). rale. ova(ll). bilizatoare, în stare să că ze prelungite). cire. (Aplauze puternice. înde nucleare se dezvoltă Intr-un contribuţie activă la desfăşu
şî nici fa|ă de clasa munci Internaţionalismul partidu Prin luptd Impotrivo impe lăuzească întreaga noastră ac M-am referit la acest cerc lungate ; în picioare, asistenta ritm lot mai sus|inul, alrăgînd rarea sa alM In cadrul conferi
toare internaţională ; înseam lui nostru se reflectă în dez rialismului înţelegem şi secu* tivitate. să lumineze calea de probleme pentru a înţelege ovaţionează minute in slr ; se in consecinţă atenţia nu nu tei, unde a lost reprezentată
nă a nu servi nici naţiunii voltarea continuu a relaţiilor rilatea europeană, acţiunile şi poporului nostru spre societa ră în activitatea multilaterală scandează „Ceauscscu-P.C.R.", mai snvanlilor si inginerilor, do o delegaţie condusă de
proprii, nici cauzei generale a cu toate partidele comuniste lapi^b concrete menite să a- tea socialistă multilateral do pe care o avem In fata noas „Ceauşescn — P.C.R.". Cei ci şi oamenilor d e ' stat. In prol. Ioan Ursu, preşedintele
socialismului, (Aplauze pre $i muncitoreşti, în sprijinirea ŞC7-. relaţiile dinlre statele voltală, spre comunism, (A- tră trebuie să ne preocupăm prezenţi aclamă puternic pen context, concluziile conlerin- Comitetului de Stat penlru E-
tru Partidul Comunist Român,
lungite). Aşa cum noi nu am activă a luptei pe care o duc lunii pe principiile deplinei plau/e prelunglnte. puternice, de îmbinarea cît mai armoni pentru Comitetul Central, pen leî consemnează faptul că as nerqia Nucleară, cît şi la ex
neglijat niciodată nici îndato aceste partide, în faptul egalităţi în drepturi, respectu repetate). oasă a tuturor talurilor viei ii tru secretarul general al par tăzi un mare număr de ţări poziţia Internaţională „Atomii
ririle internaţionale, pentru că înţelegem că numai întărind lui independenţei şi suverani Felul In care aceste mă eeonomito-sociale şi interna tidului, tovarăşul Nlcolae dispun de planuri sau pro în slujba dezvoltării".
ţionale, de a rezolva cît mai
a neglija aceste îndatoriri colaborarea şi unitatea cu tăţii naţionale, avantajului re suri au fost primite de partid, bine $î tn mod armonios toate Ceauşescu).
Deschiderea primei expoziţii economico-
Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUSESCU in judeţul Mehedinţi mdustriale româneşti în Venezuela
CARACAS 16 (Agerpres). organismelor economice Si fir
— La Caracas a avut loc des melor comerciale, ziarişti,
fac secretatului general al botezul apei de peste trei ţii, dr. F. Hogea, împreună ţiului de producţie, ca pen tate, cit şi al eficientei eco chiderea primei expoziţii eco- membri ai misiunilor diplo
(Urinare din pop. 1) partidului o entuziastă pri ori mai muţle nave de to cu alţi specialişti, îi conduc tru laboratoare să nu se a- nomice. In acelaşi timp — nomico-industriale româneşti matice acreditaţi la Caracas,
mire. Se scandează minute naje incomparabil superioa pe oaspeţi în principalele fccteze construcţii speciale; arată secretarul general al In Venezuela, organizată de un numeios public.
în şir „P.C.R. — Ceauşescu", re. secţii de fabricaţie. In ul întreaga fabrică trebuie să partidului — este necesar să Camera de Comerţ a Republi Vizitatorii şi-au exprimat
„Ceauşescu şl poporul". Ră Se informează, de aseme timii ani, acestea au fost do fie un laborator, spune tova se lină seama*de capacitatea cii Socialiste România, In admiraţia pentru realizările e
Dolj, secretarul general al sună urate, aclamaţii. nea, că, în actualul cinci răşul Nicolae Ceauşescu. în creştere a industriei noas cadrul expoziţiei, care ocupa conomiei româneşti, apreci
partidului, ceilalţi conducă Emoţionanta primire, căldu tate cu utilaje de tnallă Fabrica de mobilă, care tre constructoare de maşini o supralală de 2 000 mp, este ind calilabeqŢ^şi varietatea
tori de partid şi de stal au nal, la Turnu Severin s-au tehnicitate şi productivitate intră in obiectivul vizitei, a de a satisface la un nivel produselor expuse. .
fost întîmprjinli de tovară roasa manifestaţie de dra pus In lucru nove cu para- sporită. fost dală în funcţiune în 1965 superior nevoile de înzestra prezentată o gamă largă de După vi/ila inaugurală,
şul Constantin Băbâlău, mem goste a severinenilor expri melri funcţionali şi de ex In incinta fabricii se află şi este o unitate ce dispune re tehnică a diferitelor ra maşini, utilaje şi aparatură de oaspeţii au . participat la un
bru supleant at Comitetului mă în mod vibrant ataşa ploatare superiori. Se vor o expoziţie de produse, un dc utilaje complexe, de înalt muri ale economiei naţiona înaltă tehnicitate penlru in cocteil oferit de ambasado-
Executiv al C C. al P.C.R. mentul. sentimentele de pu construi. între altele, cargo de sînt prezentate o parte randament tehnic. Tovarăşul le. Conslructorii mulţumesc dustrie, agricultură, construc Tul Republicii Socialiste
ţii şi
foresliere,
uri de 2 300 tdw, tancuri pe
ternică preţuire şi stimă pe
exploatări
prim-secretar al Comitetului dinlre cele peste 100 de Nicolae Ceauşescu subliniază tovarăşului Nicolae Ceauşescu România la Caracas, Octavian
judeţean — Dolj ol P.C.R., care întregul nostru popor troliere maritimo de 5 300 preparate din carne si sor ră specialiştii din serviciile penlru preţioasele indicaţii precum şi produse ale indus Bărbulescu, şi de directorul
triilor chimică şi petrochimi
de mcmbiii ai biroului Co le nutreşte faţă de conducă tdw, şlepuri de 1 200-1 500 timente de semiconscrve re de concepţie au datoria să şi recomandări ce le-au fost că, materialelor de construc expoziţiei. Alexandru Iacob.
tone. nave speciale pentru
torul partidului $i statului
alizate aici.
mitetului Judeţean de par nostru, de recunoştinţă pen sarcini mari. se preocupe in continuare date şi îl asigură că ele vor ţii. de prelucrare a lemnului, ★
tid. Şi aici, ra de altfel prin tru activitatea neobosită pe Apreciindu-se produsele de diversificarea producţiei fi transpuse întocmai în ale ramurilor producătoare dc Şeful delegaţiei economice
toate localităţile unde a tre Producţia şantierutui ur obţinute, se recomandă co dc mobilă, să aibă permanent practică. române, Mircea Bădică, a avut
cut coloana maşinilor ofici care o depune în slujba po mează să crească de trei ori lectivului ca, în viitor, să in atenţie o îmbinare armo In finalul vizitei, la Pala bunuri de larg consum, indus întrevederi cu miniştrii de
ate pînă la Turnu Severin, porului, a cauzei socialismu faţă de 1970. In legătură cu ocorde o şi mai mare aten nioasă, deplină, a utilului tul Culturii din localitate are triale si alimentare. finanţe, agriculturii şi dez
La festivitatea de inaugura
lui şi păcii, aprobare a po
numeroşi oameni ai muncii valorificarea spaţiului con ţie diversificării sortimente cu frumosul, să studieze prin loc o întîlnire cu activul de voltării, cu şefii unor institu
re a expoziţiei au rostit dis
din unităţile industriale si liticii interne şi externe a struit. sau In curs de rea lor. calităţii, valorificării mai multiple mijloace cerinţele, partid şi de stat din munici cursuri ministrul dezvoltării ţii centrale şi organisme au
partidului — integral pusă
din agricultură au ţinut să lizare. secretarul general ol eficiente a materiei prime, gustul populaţiei; măsura In piul Turnu Severin şi jude din Venezuela, Hector Her- tonome economice şi comer
vină în întlnrpinarea secre în slujba rezolvării impera partidului recomandă să se creşterii continue a gradu care marfa, in cazul de fată ţul Mehedinţi. La intrarea în ciale venezuelene. El a avut,
tarului general at partidului, tivelor majore ale făuririi so folosească gospodăreşte fie lui de rentabilitate a între mobila, răspunde gustului, sală a tovarăşului Nicolae nandez Cgrabano, şi Mircca dc asemenea, convorbiri cu
Ceauşescu, întreaga asisten
al
Bădica, secretar general
cietăţii socialiste multilate
exprîmlndu-şi şl cu acest care metru pătrat de supra prinderii. pretenţiei cumpărătorului, tă, în picioare, aclamă si o- Ministerului Comerţului Exte reprezentanţii unor firme si
prilej dragostea şi stima fa ral dezvoltate in patria faţă construită, proiectanţii Se subliniază, cu acest este criteriul fundamental in vationează minute in şir. Se rior, conducătorul delegaţi ru oameni de afaceri din
aprecierea activităţii oricărei
noastră.
tă de tovarăşul Nicolae şi constructorii să caute ne prilej, necesitatea ca depar întreprinderi producătoare scandează „P.C.R.-Ceauşescu", ei române la această mani Venezuela.
Ceauşescu. O companie de onoare, al încetat soluţii noi, mai eco tamentul de resort să se „Ceauşescu — Poporul". festare. Vorbitorii au subliniat La Ambasada Republicii
cătuită din militari ai forţe nomice, mai funcţionale, a de bunuri de consum.
Turnu Severin, oraş cu preocupe mai stăruitor de Un ultim obiectiv al vizitei Este o atmosferă entuzias importanţa acestei prime ex Socialiste România din Cara
vechi tradiţii muncitoreşti, lor armate, membri ai găr ceasta fiind una din condi dezvoltarea întreprinderilor de lucru pe tînăra platformă tă, pe măsura sentimentelor poziţii economice româneşti cas a fost organizată o întll-
cu bogate tradiţii de cultu zilor patriotice şi ai detaşa ţiile esenţiale ale reducerii de industrializare a cărnii industrială din zona de est a pe care mehedinlenii, ca si in Venezuela pentru dezvol nire cu reprezentanţi ai pre
ră, care a cunoscut ample mentelor de pregătire milita preţului de cost al lucrări în vederea unei mal bune şi Severinului îl constituie şan întregul nostru popor, le nu tarea relaţiilor comerciale în sei $i radioteleviziunii vene-
lor. Se face, de asemenea,
prefaceri înnoitoare in anii ră a tineretului penlru apă mai variate aprovizionări a tierul Combinatului de celu tresc fată de partid, fată de tre rele două ţări. zuolene, în cadrul căreia Mir
construcţiei socialiste, a îm rarea patriei, prezintă ono recomandarea de a se crea populaţiei cu produse din loză şi hîrtie, a cărui con secretarul său general, o ex La deschiderea expoziţiei cea Bădică a făcut o prezen
brăcat ieri haină de sărbă rul comandantului suprem al condiţii pentru trecerea la carne Ia nivelul exigentelor strucţie a început anul aces presie vibrantă a unităţii de au lost prezenţi conducători tare a realizărilor şi perspec
toare. Severinenii, cetăţenii forţelor noastre armate. lansarea perpendiculară, pe mereu sporite ale publicu ta. Unitatea este proiectată monolit dintre partid şî po ai unor instituţii contrate ve- tivelor de dezvoltare ale e-
Mehedinţiului au ieşit cu Se intonează Imnul de axul fluviului, a navelor lui consumator. Este nece să producă anual peste por. a hotărîrii tuturor fiilor nezuelene, reprezentanţi oi conomiel româneşti.
mic cu mare in întîmpina- Stat al Republicii Socialiste construite, ceea ce ar per sar, subliniază secretarul ge 300 000 tone de celuloză şi acestui pămînt de a Înfăptui
rea secretarului general, a România. mite mărirea simţitoare a neral al partidului, ca în diferite sortimente de car neabătut politica internă si
capacităţii şantierului,
fără
celorlalţi conducători de Tovarăşul Nicolae Ceauşescu toate unităţile de acest gen toane şi hîrtie externă a partidului şi statu
partid şi de stat care-1 înso trece in revistă garda de redimensionarea acestuia. să fie folosite utilaje moder Ştefan Dima, adjunct al lui. Adunarea a fost deschisă URUGUAY O declaraţie a generalului
ţesc. onoare. Pe parcursul vizitării ha ne de mare productivitate, ministrului construcţiilor in
Primul obiectiv de lucru lei de confecţii, se discută realizate şi prin autodotări, dustriale, ing. Petre Despi- de tovarăşul Traian Dudaş.
încă la intrarea în judeţ, noiu, directorul combinatului, prim-secretar al Comitetului Liber Seregni
despre modul tn care este
la confluenţa Motrului cu Ji al vizitei tovarăşului Nicolae folosit utilajul, despre reali precum şi materiale moderne subliniază justeţea măsurii judeţean de partid.
Ceauşescu la Turnu Severin
ul, acolo unde se delimitea de construcţie, produse în adoptate de conducerea de Au luat apoi cuvlntul Mi- RIO DE JANEIRO IC. — prie, în conformitate cu ca
11 constituie Şantierul naval
ză judeţele Dolj, Gorj şi Me — cea mai veche întreprin zările şi preocupările în do tară, care să asigure condi partid si de stat, personal dc şu Buşescu, secretar al Co Corespondentul Agerpres, Va- racteristicile şi necesităţile ei
meniul gospodăririi metalu
hedinţi, oaspeţii slnt primiţi dere industrială din locali lui. Vizita continuă la cala ţii optime de igienă în locu secretarul general — de a se mitetului de partid de la şan sile Oros, transmite: Genera specifice".
de o mare masă de oameni, tate, renăscută In anii socia de montaj, apoi la cea de rile de producţie. amplasa această unitate în tierul naval Turnu Severin, lul Liber Seregni. candidatul
locuitori ai comunelor îm lismului. lansare. In prezenta secreta Următorul obiectiv a! vizi imediata vecinătate a com Maria Gherasimescu secreta la preşedinţia Uruguayului Pe de altă parte, el a ară
prejmuitoare, cooperatori şi rului general al partidului, a tei îl constituie modernul binatului de industrializare ra Comitetului U.T.C. de la din partea „Frontului larg", tat câ nu există nici o legă
mecanizatori din agricultură, La intrarea în şantier, în celorlalţi conducători de combinat pentru exploatarea a lemnului, sporindu-se ast Fabrica de confecţii din mu care grupează forţele de stin tură intre coaliţia sa şi or
mineri din bazinul carboni întîmpinare se află minis partid şi de stat, o şalandă şl industrializarea lemnului, fel eficienţa sa economică şl nicipiul Turnu Severin, Con gă, a declarat că Frente Am- ganizaţia clandestină „Tupa-
fer al Motrului, muncitori pe trul Industriei Construcţiilor de 500 mc, a doua constru unitate industrială nouă ce reducfndu-se totodată supra stantin Ţuţuianu. membru al plio nu poate fi calificat drept maros". Declaraţia Iul Sereg
diferite şantiere. Un cuvînt de Maşini, Ioan Avram, ită în acest an, pentru ex valorifică superior una din faţa de teren scoasă din cir Partidului Comunist Român o simplă reeditare în Uru- ni survine la cîteva zile după
de bun sosit rosteşte tovară membrii Comitetului de di port in U.R.S.S., este lansată bogăţiile judeţului — patri cuitul agricol. din anii ilegalităţii, şi profe guay a „Unitătîi Populare" difuzarea de către organiza
şul Traian Dudaş, membru recţie şi ai Comitetului de la apă. moniul forestier. combinat, Iniţiativa Ministerului Con sorul emerit Achim Costea. din Chile. „Ceea ce se înlîm- ţia de guerilă Tupamaros a u
La intrarea in
supleant al C.C. al P.C.R., partid, numeroşi muncitori, oaspeţii sînt salutaţi de Mi- strucţiilor Industriale de a Primit cu puternice aplau plă — a explicat el — este nui comunicat în care se afir
prim-secretar al Comitetului tehnicieni şi ingineri. Con Constructorii de nave se hai Suder, ministrul industri realiza pe şantierele sale u ze, cu urale şi ovaţii a luat că întreaga Americă Latină mă sprijinul pentru „Frontul
judeţean Mehedinţi al P.C.R., structorii de nave fac secre verineni sînt felicitaţi pen ei lemnului, de membri ai nele dintre prefabricatele ruvintul tovarăşul Nicolae trăieşte un proces asemănă larg". „Aceasta este o hotă-
necesare, care nu sînt asimi
preşedintele Consiliului popu tarului general al partidului, tru remarcabilele succese consiliului de administraţie late în producţia industrială Ceauşescu. tor, carncterizat, în primul rtre a lor", a spus Seregni,
lar al judeţului. Un grup de celorlalţi conducători de obţinute, pentru capacitatea Si ai comitetului de partid, curentă a unităţilor de pro Seara, conducătorii de par rînd, prin lupta pentru inde adăugind că „evident, ei au
tineri dăruiesc oaspeţilor partid şi de stat o primire lor creatoare; totodată li de numeroşi muncitori, ingi fil din ţară, întruneşte o a tid şi de stat au asistat la un pendentă economică şi suve ajuns la concluzia că Frente
flori, se oferă tradiţionala deosebit de caldă, entuzias se recomandă să-şi intensi neri şi tehnicieni. preciere pozitivă, şi se reco spectacol folcloric, prezentat ranitate politică, iar în al doi Amplio este realmente o ma
in onoarea lor în Sala Tea
piine şi sare. Toti cei de fa tă. Slnt bucuroşi să rapor fice eforturile în direcţia a In sala de expoziţii a uni mandă ca procedeul să fie trului de Stat. lea rînd prin aceea că fieca re mişcare de masă, avînd ca
tă aplaudă îndelung, urează teze succesele obţinute, să plicării acelor metode de tăţii, unde se află cete mai extins pe cît mai multe şan* La vizita secretarului ge re tară caută să atingă aces scop instaurarea unei societăţi
secretarului general al par Înfăţişeze însufleţitoare pla înaltă productivitate, apte noi creaţii ale specialiştilor tiere. neral In judeţul Mehedinţi te obiective pe calea sa pro bazate pe justiţie".
tidului multă sănătate şi bun nuri de viitor. să conducă la reducerea tim de aici, inginerul Mihaî Mar- Intr-o discuţie cu proiec iau parte si scriitorii Marin
sosit în judelui lor. Se face un scurt popas în pului de construcţie a na tn, directorul general al în tanţii, constructorii, benefi Preda. Joszef Meliusz, Victor
sectorul de confecţii meta velor, la ieftinirea produse treprinderii, prezintă profilul
Este ora 13,30. Trectnd pe lice a navelor. In faţa unei lor şi sporirea producţiei ciarii şi conducerea ministe Tulbure, Niculae Stoîan.
sub un orc împletit din machete, ing. Constantin fabricii, realizările şi preocu rului, referitoare la proiec Prin întreaga sa desfăşura Critici severe aduse măsurilor economice
crengi verzi de brad şi ste Pândele, directorul unităţii, globale, să gospodărească cu pările prezente şi de viitor tarea construcţiei, la utiliza re, prin vibrantul entuziasm
jar pe frontispiciul căruia multă grijă metalul, să acor ale colectivului combinatu rea spatiilor de producţie. Ia manifestat de cetăţeni,
stă înscrisă urarea „Bine aţi prezintă succint drumul par de o atenţie sporită auto- lui. modul de folosire a - unora dar mai ales prin caracterul protecţloniste adoptate de Statele Unite
curs de şantierul severinean, utilării şantierului, să ridi Secretarul general al parii- din construcţiile existente şî său profund de lucru marcat
venit In municipiul noslru. nivelul actual al producţiei ce continuu parametrii func dului apreciază pozitiv cali la felul cum au fost ampla
iubite tovarăşe N i c o l a e şi perspectivele acesteia In ţionali şl de exploatare a tatea mobilei produse, se in sate anumite utilaje, sînt de dialogul viu, direct cu CIUDAD DE PANAMA 16 te de Administraţia de la
Ceauşescu". se pătrunde in lumina sarcinilor actualului navelor. Se subliniază nece teresează îndeaproape de criticate supradimensionarea făuritorii de bunuri materi (Agerpres). — Măsurile eco Washington reprezintă de fapt
oraş. In grupuri compacte de cincinal. sitatea acţionării cu mai prelul de cost al garniturilor unora dinlre halele combina ale şi prin indicaţiile date nomice prolectioniste adopta o încercare a S U A. de a de
tovarăşul
Nicolae
de
te de Statele Unite, cu o lună
o parte şi de alta a arterei Dezvoltarea în anii socia multă fermitate pentru rea realizate şi preţul de vlnzare tului, includerea în dotare a Ceauşescu, vizita în judeţul In urmă, constituie obiectul păşi dificultăţile lor pe sea
de circulaţie, ta ferestre, la lismului a acestor vechi şan lizarea programului de dez al acestora. In ceea ce pri unor utilaje costisitoare, in Mehedinţi şi municipiul Tur ma ţărilor latino-americane.
balcoanele împodobite sărbă tiere este impresionantă. voltare a şantierului. veşte valorificarea pe plata dauna altor mijloace mai nu Severin a constituit o unor critici severe In cadrul Aceste măsuri, a arătat el, vor
toreşte, severinenii salută cu Fostul atelier de reparat mici In continuare, se vizitează externă a produselor combi practice, a căror utilizare ar nouă si grăitoare afirmare a sesiunii Consiliului Inlcrame- duce la sporirea şomajului In
America Latină.
însufleţire trecerea coloanei. ambarcaţiuni, Înfiinţat în Întreprinderea pentru indus natului, se relevă necesita avea ca rezultat şî reduce sentimentelor de preţuire ale rican Economic şi Social La rlndul său, delegatul chi
In dreptul vechii cetăli ro- 1858, n devenit astăzi o pu trializarea cărnii „Mehe tea ca acestea să fie mai bi rea volumului de construcţii. oamenilor muncii fotă de (CIES) care se desfăşoară la lian, Hugo Cubillos Bravo, a
Cîudad de Panama.
mune Drubeta, în fala Li ternică unitate constructoa dinţi". In întlmpinarea se ne valorificate, contractările Se recomandă proiectanţilor, Comitetul Central al Parti cerut Statelor Unite să aban
ceului „Truian", şcoală care re de nave, capabilă să pro cretarului general al parti să se facă în baza cunoaşte specialiştilor din industria dului, de secretarul general, „Politica economică a Wos- doneze polîtca lor „paternalis-
rii temeinice a preturilor pe
a *dut oraşului, judeţului, tă ducă vase fluviale si mariti dului, a celorlalţi conducă piaţa mondială, a condiţiilor hîrlici şi celulozei să studie a unanimei aprobări a poli hingtonului, tn special impu lă" fată de America Latină şi
rii multe generalii valoroa me de tipuri şî capacităţi di tori de partid şi de stat se în care slnt desfăcute produ ze multilateral şi experienţa ticii clarvăzătoare a partidu nerea suprataxei de 10 la su să-şi respecte angajamentele
se de intelectuali, grupuri ferite. Dacă în cei 86 ani află Ion Moldovan. şeful De sele fabricii de către parte din alte ţări în materie de lui şi statului noslru. politi tă la importuri, constituie un luate anterior. Reprezentantul
de şcolari flutură stegutete. premergători eliberării patri partamentului Industriei Ali- nerul extern. construcţii de obiective simi că consacrată făuririi socie nou act de agresiune econo chilian a relevat că in state
cravate roşii, arunca flori. ei aici s-au construit 337 va menlare, membri ai condu Totodată, secretarul gene lare, să analizeze temeinic tăţii socialiste multilateral mică a S.U.A. împotriva sta le latino-americane sînt pes
procesele tehnologice şî să
In tata Palatului culturii, ma se lluvinle de rapacităţi re cerii întreprinderii şi ai co- ral subliniază că trebuie să aleagă pe cele mai avanta dezvoltate, bunăstării celor telor latino-americane", a de te 10 milioane de şomeri,
iestuos edificiu, se află o duse, din 1045 şi pînă acum milelului dc partid, numeroşi se acorde o mai mare aten joase, atit din punct de ve ce muncesc. înfloririi Româ clarat ministrul peruan al in consecinţă a faptului că poli
marc masă de cetăţeni. El ta Turnu Severin au primii muncitori. Directorul unită ţie folosirii intensive a spa dere al gradului de tehnici niei socialiste. dustriei şi comerţului, Atber- tica economică promovată în
(Agerpres)
to Jimenez de Lucio. El a deceniul trecui nu a da) re
______________________________ I subliniat că măsurile anunţa zultatele scontate.
Redacţia şl administraţia ziar ului i Deva, str. Dr. P. Groza, or. 35, Telefoane nr. 12317 şl 1 15 89. Tiparul i Întreprind erea poligrafică Deva.